PETIȚIE privind respectarea drepturilor fundamentale la acte de identitate și cetățenie românǎ

Către:

Guvernul României
Ministerul Afacerilor Interne
Parlamentul României
Avocații Poporului

PETIȚIE

privind respectarea drepturilor fundamentale la acte de identitate și cetățenie românǎ.

Subsemnații, cetățeni români, ne adresăm autorităților statului român pentru a solicita intervenția urgentă, legală și proporțională în vederea respectării drepturilor fundamentale la identitate ale cetățenilor români din afara granițelor, în contextul anulărilor și suspendǎrilor nejustificate de eliberare a cărților de identitate pentru un număr foarte mare de persoane, în special cetățenilor români născuți în afara teritoriului actual al României.

Această petiție nu are drept scop justificarea fraudelor și nici nu vine sǎ combatǎ anularea actelor obținute ilegal. Contestăm insǎ aplicarea legii și măsurilor restrictive în mod colectiv și disproporționat fără a oferi garanții administrative ulterioare și un proces echitabil prin care o parte din cetățenii de bună-credință sa nu fie discriminați de lege și care:
• sunt rezidenți la adresele declarate,
• muncesc, plătesc taxe și contribuții,
• votează și participă la viața civică,
• nu au încălcat legile statului Român.

I. Reparație istorică și responsabilitate statală
1. În procesul războiului II mondial și în urma ocupației sovietice a Basarabiei, cetățenilor români rămași în teritoriile de la est de Prut li s-au retras drepturile cetățenești fără consimțământ, cu încălcarea tuturor principiilor dreptului internațional.
2. Statul Român a recunoscut tardiv dreptul istoric al cetǎțenilor sǎi din afara granițelor la redobândirea cetǎțeniei prin modificǎri repetate a legii fundamentale care reglementează dreptul la cetăţenie românǎ, (Legea nr. 21/1991) republicată în 2010 și modificată substanțial recent prin Legea nr. 14/2025, asumându-și responsabilitatea de reparare istoricǎ abia dupǎ anul 2008-2009 şi după decenii de procese, presiuni din partea societǎții civile și eforturi politice indelungate pentru a reglementa şi oferi suport cetățenilor instrǎinați de patrie farǎ voința lor precum şi recunoaşterea dreptului la cetațenie a urmaşilor care provin din aceştia si care au avut şansa de a deveni români cu acte în regulǎ.
3. Astăzi, în schimb prin anularea colectivă a actelor de identitate care nu au expirat încă, statul român riscă să producă o nouă formă de excludere instituțională, de gafǎ administrativǎ de această dată pe cale birocratică pentru aceste grupuri de cetățeni defavorizați prin limitarea drepturilor constituționale şi civile.
Zeci de mii de cetățeni români din afara granițelor dar şi din țarǎ s-au nimerit in imposibilitatea de a circula liber in spațiul comunitar european şi in raporturile de identificare şi relaționare cu alte instituții. Aceşti cetǎțeni nu au cerut privilegii speciale ci doar dreptul de a fi integrați într-un spațiu legal, constituțional şi european.

II. Aceste decizii au dus la încălcări grave ale legislației naționale. 4. Constituția României:
• Art. 1 alin. (3) – România este stat de drept, în care demnitatea omului și drepturile cetățenești reprezintă valori supreme.
• Art. 15 alin. (1) – Cetățenii beneficiază de drepturile și libertățile consacrate prin Constituție și legi.
• Art. 16 alin. (1) – Egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice.
• Art. 25 alin. (1) – Dreptul la liberă circulație, imposibil de exercitat fără acte de identitate valide.
5. Ordonanța de Urgențǎ a Guvernului României nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul și actele de identitate:
• Art. 12 alin. (1) – Cetățenii români au dreptul la carte de identitate.
• Art. 16 alin. (1) – Autoritățile publice au obligația de a elibera actele de identitate.
• Art. 17 alin. (2) – Procedura trebuie să respecte legalitatea și scopul legii.
6. Suspendarea de facto a eliberării actelor de stare civilǎ, prin verificări excesive și întârzieri de luni de zile, depășește cadrul legal și transformă un drept fundamental într-un privilegiu condiționat arbitrar.

III. Încălcări ale dreptului european și internațional.
7. Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene:
• Art. 7 – Dreptul la respectarea vieții private și de familie (care include identitatea juridică).
• Art. 21 alin. (1) – Interzicerea discriminării pe criteriul originii.
• Art. 45 alin. (1) – Libertatea de circulație și ședere pe teritoriul UE.
8. Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO):
• Art. 8 – Dreptul la viață privată, care include dreptul la identitate și recunoaștere juridică.
9. Lipsa unui act de identitate valabil expune cetățenii români la:
• imposibilitatea de a circula în UE,
• pierderea locului de muncă,
• blocarea accesului la servicii medicale, educație și servicii bancare,
• situații umilitoare în aeroporturi și puncte de frontieră.

IV. Caracterul disproporționat al măsurilor de securitate.
10. Cetățeni nevinovați sunt supuși verificărilor ca potențiali suspecți, fiind obligați să își demonstreze existența juridică în fața statului propriu.
11. Oameni care trăiesc de zeci de ani în România sunt lăsați fără identitate luni de zile, deși legea permite emiterea actelor într-un termen scurt.
12. Statul a tolerat situații evidente de abuz administrativ (ex. zeci de mii de persoane la aceeași adresă), fără ca funcționarii responsabili să fie trași la răspundere.
13. În locul unor măsuri țintite, s-a ales pedepsirea colectivă, contrar principiului proporționalității consacrat în dreptul constituțional și european.

V. Propuneri concrete

Solicităm autorităților:
1. Suspendarea imediată a practicilor care blochează eliberarea actelor pentru cetățenii de bună-credință.
2. Separarea clară, prin regulamente scrise, între cazurile permise de lege şi fraudarea intenționatǎ a anumitor acte de reşedințǎ legalǎ.
3. Reorganizarea unui proces transparent de soluționare a cererilor de reşedințǎ şi rectificare a actelor de identitate şi acordarea unui termen legal (60–90 zile) pentru remediere.
4. Tragerea la răspundere disciplinară și penală a funcționarilor care au permis situații ilegale.
5. Termene maxime garantate pentru rectificarea şi emiterea cărților de identitate.
6. Interdicția explicită de a lăsa cetățeni români fără identitate din cauza erorilor statului.
7. Consultarea societății civile și a experților în drept constituțional și european.

⸻

Concluzie

Dreptul la identitate și cetățenie nu este o favoare, ci un drept fundamental.
Statul român are obligația constituțională și europeană de al proteja, nu de al suspenda administrativ.

Acești cetățeni nu cer tratament special. Cer respect, legalitate și demnitate.
România nu trebuie să fie statul care își rătăcește proprii oameni în hățișul birocratic sau le înstrăinează şi vǎduveşte dreptul la proprietate, la identitate cetațeneascǎ, la libera circulție şi la legitimitate statutară.

Cu respect,
Cetățenii români semnatari

Viktor Hâncu    Contactați autorul petiției