PETIȚIE adresată MINISTERULUI EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII și  MINISTERULUI MUNCII, FAMILIEI, TINERETULUI ȘI SOLIDARITĂȚII SOCIALE

PETIȚIE

adresată MINISTERULUI EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII și 

MINISTERULUI MUNCII, FAMILIEI, TINERETULUI ȘI SOLIDARITĂȚII SOCIALE

formulată de
  ASOCIAȚIA ROMÂNĂ A PROFESORILOR FRANCOFONI

OBIECTUL PETIȚIEI

Subsemnații, membri ai Asociației Române a Profesorilor Francofoni, în temeiul:

• art. 51 din Constituția României;

• Legii nr. 233/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor;

• Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările la zi;

• Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice;

• documentelor și proiectelor aflate în consultare publică publicate de Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Muncii în perioada 2025–2026;

Solicităm retragerea măsurilor din Legea nr. 141/2025, retragerea prevederilor din proiectul Legii salarizării publicat la 25.05.2026 și respectarea dispozițiilor Legii nr. 198/2023 privind calitatea educației, stabilitatea personalului didactic și valorizarea resursei umane prin:

1. Menținerea studiului Limbii Moderne 2 (L2) la minimum 2 ore TC /săptămână;

2. Menținerea drepturilor salariale ale personalului din învățământ;

3. Revenirea la norma didactică de 18 ore/săptămână, respectiv 16 ore/săptămână pentru cadrele didactice cu gradul didactic I și peste 25 de ani vechime;

4. Menținerea tuturor sporurilor și a normei de hrană;

5. Menținerea efectivului maxim de 25 elevi/clasă;

6. Retragerea măsurilor din Legea nr. 141/2025 care afectează sistemul de educație;

7. Retragerea prevederilor din proiectul Legii salarizării publicat în consultare publică la data de 25.05.2026 care diminuează drepturile salariale ale personalului din educație;

8. Retragerea proiectului de ORDIN privind aprobarea Metodologiei-cadru referitoare la elaborarea și gestionarea portofoliului profesional al cadrului didactic care introduce o nouă sarcină birocratică excesivă asupra personalului didactic, într-un context în care cadrele didactice sunt deja suprasolicitate administrativ și profesional. 

9. Respectarea Recomandării Consiliului Uniunii Europene privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții și respectarea statutului de stat-far al Francofoniei în europa centrală și de est.

SOLICITĂM MENȚINEREA EXPLICITĂ A LIMBII MODERNE 2 ÎN TOATE PLANURILE-CADRU PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR LA MINIMUM 2 ORE TC /SĂPTĂMÂNĂ.

• Conform Legii nr. 198/2023, educația se bazează pe principiile calității, echității și diversității culturale și lingvistice, iar sistemul de învățământ trebuie să asigure formarea competențelor cheie europene.

• În documentele privind Bacalaureatul 2030, publicate de Ministerul Educației și Cercetării, Limba Modernă 2 este inclusă între disciplinele susținute în cadrul noilor probe de examen. Așadar, reducerea L2 la o oră/săptămână face imposibilă pregătirea elevilor pentru examenul de bacalaureat și generează o contradicție între curriculum și examenul de bacalaureat, fiind afectate competențele lingvistice și șansele elevilor la mobilitate academică și profesională.

SOLICITĂM MENȚINEREA INTEGRALĂ A DREPTURILOR SALARIALE ALE PERSONALULUI DIDACTIC, DIDACTIC AUXILIAR ȘI NEDIDACTIC.

• Contestăm prevederile din Legea nr. 141/2025 și proiectul Legii salarizării publicat la 25.05.2026, care conduc la diminuarea indirectă a veniturilor și creșterea sarcinilor de muncă fără compensare salarială.

• Aceste măsuri afectează stabilitatea sistemului de educație, reduc atractivitatea profesiei didactice și  contravin principiului predictibilității salariale și al protecției drepturilor câștigate.

SOLICITĂM REVENIREA LA NORMA DIDACTICĂ DE 18 ORE/SĂPTĂMÂNĂ ȘI APLICAREA REDUCERII LA 16 ORE/SĂPTĂMÂNĂ PENTRU CADRELE DIDACTICE CU GRADUL I ȘI PESTE 25 ANI VECHIME. 

• Art. 207 alin. (11) din Legea nr. 198/2023 prevede reducerea normei didactice cu două ore săptămânal, fără diminuarea salariului, pentru cadrele didactice cu gradul didactic I și peste 25 ani vechime în învățământ.

Majorarea normei didactice prin măsurile aplicate în anul 2025 afectează calitatea actului educațional, reduce timpul destinat pregătirii lecțiilor și evaluării elevilor, generează suprasolicitare și burnout în rândul cadrelor didactice, cauzează pierderi de posturi și restrângeri de activitate.

SOLICITĂM MENȚINEREA TUTUROR SPORURILOR LEGALE, A INDEMNIZAȚIILOR SPECIFICE ȘI A NORMEI DE HRANĂ. 

• Contestăm prevederile proiectului Legii salarizării din 25.05.2026 privind plafonarea sporurilor la maximum 20% și eliminarea sau diminuarea unor beneficii salariale.

Aceste măsuri reduc veniturile reale ale personalului, afectează stabilitatea financiară a personalului din învățământ, accentuează deficitul de personal calificat în educație.

SOLICITĂM MENȚINEREA EFECTIVULUI MAXIM DE 25 ELEVI/CLASĂ 

Contestăm modificările introduse prin Legea nr. 141/2025 privind majorarea efectivelor formațiunilor de studiu. Creșterea numărului de elevi la clasă reduce calitatea actului educațional, afectează educația centrată pe elev, limitează incluziunea școlară și afectează grav predarea limbilor moderne, bazată pe interacțiune și comunicare.

SOLICITĂM RESPECTAREA RECOMANDĂRII CONSILIULUI UNIUNII EUROPENE PRIVIND COMPETENȚELE-CHEIE PENTRU ÎNVĂȚAREA PE TOT PARCURSUL VIEȚII ȘI RESPECTAREA STATUTULUI DE STAT-FAR AL FRANCOFONIEI ÎN EUROPA CENTRALĂ ȘI DE EST

• Recomandarea Consiliului UE din 22 mai 2018 prevede explicit: „creșterea nivelului competențelor lingvistice”; „sprijinirea cursanților să învețe diferite limbi”; promovarea educației multilingve și interculturale.

• Politicile actuale promovate în România reduc drastic studiul limbilor moderne, afectează exact competențele pe care UE le consideră prioritare și contravin obligațiilor europene asumate de statul român.

• România este recunoscută drept stat-far al Francofoniei în Europa Centrală și de Est și partener strategic al spațiului francofon. Distrugerea structurală a L2 afectează direct Francofonia românească, compromite investiții educaționale și culturale realizate timp de decenii și afectează credibilitatea internațională a României.

SUBLINIEM CĂ EDUCAȚIA REPREZINTĂ UN DOMENIU FUNDAMENTAL ȘI STRATEGIC PENTRU DEZVOLTAREA ORICĂREI SOCIETĂȚI DEMOCRATICE, MODERNE ȘI COMPETITIVE, MOTIV PENTRU CARE ACEASTA TREBUIE SĂ CONSTITUIE O PRIORITATE REALĂ ȘI PERMANENTĂ PENTRU FACTORII DE DECIZIE POLITICĂ ȘI ADMINISTRATIVĂ. 

Nivelul de dezvoltare economică, socială și culturală al unui stat depinde în mod direct de calitatea sistemului său educațional. Educația formează resursa umană calificată necesară funcționării societății, dezvoltării economice, progresului tehnologic și consolidării valorilor democratice.

• Sistemul de educație nu reprezintă o cheltuială bugetară, ci o investiție strategică pe termen lung, cu efecte directe asupra competitivității economice, coeziunii sociale, reducerii inegalităților, combaterii excluziunii sociale, dezvoltării spiritului civic și democratic, stabilității sociale și instituționale.

• Educația are un rol esențial în formarea competențelor-cheie necesare într-o societate europeană bazată pe cunoaștere, mobilitate și cooperare internațională. În acest context, diminuarea investiției în educație, reducerea calității actului educațional și destabilizarea resursei umane din sistem reprezintă măsuri cu efecte grave și de lungă durată asupra întregii societăți.

• În mod particular, educația lingvistică și plurilingvismul reprezintă instrumente esențiale pentru integrarea europeană, mobilitatea academică și profesională, accesul la patrimoniul cultural european și dezvoltarea relațiilor internaționale și economice.

SOLICITĂM ORGANIZAREA UNEI CONSULTĂRI REALE CU ORGANIZAȚIILE PROFESIONALE ȘI SINDICALE ÎNAINTEA ADOPTĂRII ORICĂROR MĂSURI CU IMPACT ASUPRA EDUCAȚIEI. 

Un sistem educațional slăbit generează scăderea performanței școlare, creșterea abandonului școlar, diminuarea șanselor de integrare profesională ale tinerilor, accentuarea exodului de specialiști și reducerea competitivității României la nivel european și internațional.

Prin urmare, orice reformă educațională trebuie fundamentată pe consultare reală cu specialiștii și organizațiile profesionale, studii de impact solide, respectarea obligațiilor europene și internaționale asumate de România, protejarea interesului superior al elevului și a calității actului educațional.

Educația nu poate fi tratată exclusiv prin prisma reducerii cheltuielilor bugetare, deoarece consecințele degradării sistemului educațional afectează întreaga societate și compromit dezvoltarea viitoare a României.

Asociația Română a Profesorilor Francofoni

26.05.2026

Asociația Română a Profesorilor Francofoni    Contactați autorul petiției