Dublarea finanțării culturii în bugetul pentru 2027

Apelul nostru este legat de situația tot mai gravă în care se află finanțarea proiectelor culturale prin intermediul bugetului de stat. Suntem conștienți de necesitatea asumării unui program multianual privind reducerea deficitului bugetar. Considerăm însă că subfinanțarea cronică a creației culturale contemporane nu-și mai poate găsi justificarea în chestiuni de ordin bugetar. Ar trebui să înțelegem că în perioada actuală, marcată de dezbateri ample privind tema suveranității și identității naționale, a rolului jucat de România în context european și internațional, politicile culturale reprezintă un argument convingător în măsură să afirme identitatea noastră culturală. Prin urmare, cultura română este una dintre mizele cele mai autentice și mai profunde în cadrul acestei dezbateri.

Față de anul 2024, sumele alocate Ministerului Culturii în legea bugetară anuală au rămas la același nivel nominal, 1,4 miliarde de lei, ceea ce înseamnă, în termeni reali, o scădere cu peste 16%. În anvelopa bugetară a anului 2026, finanțarea Ministerul Culturii a ajuns la 0,0007 părți (șapte zecimi de miimi, adică 0,07%) din PIB, iar cea a proiectelor Institutului Cultural la 0,000007 (șapte milionimi din PIB, adică 0,0007%).

În ce privește alocările din bugetul de stat pentru domeniul cultural, ajunse la un nivel umilitor pentru cultura română, suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană. Iar efectele negative, pentru starea națiunii, pentru România educată, pentru patrimoniul material și imaterial românesc, precum și pentru statutul creatorilor de cultură, a receptării și demnității actului artistic sunt incalculabile.

În acest context, vă solicităm ca pentru proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2027, sumele alocate Ministerului Culturii să fie de cel puțin 0,15% din PIB, ceea ce presupune, în termeni reali, o dublare a sumelor alocate în prezent, urmând o abordare similară și pentru proiectele de diplomație culturală ale Institutului Cultural Român. Această nouă abordare nu afectează strategia fiscală, nu face diferența între a dori sau nu să reducem deficitul bugetar, căci sumele au o infimă relevanță în context bugetar, dar face diferența între a ne păsa sau a nu ne păsa de cultura română care, în ultimă instanță, ne diferențiază ca națiune și ne integrează cum se cuvine printre celelalte națiuni ale lumii.

Cu deosebită considerație,

• Varujan Vosganian, preşedintele în exercițiu al Alianţei Naţionale a Uniunilor de Creatori din România și președintele Uniunii Scriitorilor din România – ANUC & USR
• Ileana Tureanu, preşedintele Uniunii Arhitecţilor din România – UAR
• Petru Lucaci, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din România – UAP
• Laurențiu Damian, preşedintele Uniunii Cineaştilor din România – UCIN
• Dan Dediu, preşedintele Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România – UCMR
• Dragoș Buhagiar, preşedintele Uniunii Teatrale din România – UNITER
• Monica Lotreanu, director executiv al Alianței Naționale a Uniunilor de Creatori din România – ANUC
• Bogdan Ghiu, președintele Asociației Române a Traducătorilor Literari – ARTLIT
• Angelo Mitchievici, vicepreședintele Uniunii Scriitorilor din România
• Gabriel Chifu, secretarul general al Uniunii Scriitorilor din România
• Aura Corbeanu, vicepreședinte al UNITER
• Gheorghe Dican, vicepreședinte al UAPR
• Nicolae Gheorghiță, vicepreședinte al UCMR
• Horia Gârbea, director de Imagine și Comunicare al USR și președintele Filialei București – Poezie
• Daniel Cristea-Enache, director de Programe Externe al USR
• Cristian Pătrășconiu, director de Programe Interne al USR și președinte interimar al Filialei Craiova
• Aurel Maria Baros, membru al Comitetului Director al USR și președintele Filialei București – Proză
• Peter Sragher, membru al Comitetului Director al USR și președintele Filialei București – Traduceri Literare
• Cassian Maria Spiridon, membru al Comitetului Director al USR și președintele Filialei Iași
• Constantina Raveca Buleu, membră a Comitetului Director al USR, reprezentantă a Filialei Cluj
• Mircea Mihăieș, membru al Comitetului Director al USR, reprezentant al Filialei Timișoara
• Cornel Nistea, președintele Filialei Alba – Hunedoara a USR
• Vasile Dan, președintele Filialei Arad a USR
• Dumitru Brăneanu, președintele Filialei Bacău a USR
• Adrian Lesenciuc, președintele Filialei Brașov a USR
• Radu Voinescu, președintele Filialei București – Critică, Eseistică și Istorie Literară a USR
• Lucia Verona, președinta Filialei București – Dramaturgie a USR
• Petre Crăciun, președintele Filialei București – Literatură pentru Copii și Tineret a USR
• Teo Chiriac, președintele Filialei Chișinău a USR
• Irina Petraș, președinta Filialei Cluj a USR
• Ovidiu Dunăreanu, președintele Filialei Dobrogea a USR
• Nicolae Oprea, președintele Filialei Pitești a USR
• Ioan Radu Văcărescu, președintele Filialei Sibiu a USR
• Florina Zaharia, președinta Filialei Sud – Est a USR
• Markó Béla, președintele Filialei Târgu Mureș a USR
• Robert Șerban, președintele Filialei Timișoara a USR
• Sorin Despot, scriitor, consilier de comunicare al USR
• Ioan Cristescu, profesor universitar, director general al Muzeului Național al Literaturii Române din București
• Ruxandra Cesereanu, scriitoare, profesor universitar și președinta PEN România
• Simona Epure, jurnalistă din Timișoara
• Ion Vartic, critic și istoric literar, redactor-șef al revistei „Apostrof”
• Vasile Baghiu, poet, prozator și eseist, membru al USR
• Adrian Tudurachi, critic și istoric literar, cercetător științific gradul I la Institutul „Sextil Pușcariu” al Academiei Române și cadru didactic asociat la UBB Cluj-Napoca
• Liviu Ioan Stoiciu, poet, prozator și publicist, redactor al revistei „Viața Românească”
• Mircea Cornișteanu, regizor de teatru, fost director general al Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova
• Toma Enache, regizor de film și teatru, scenarist și producător
• Corin Braga, scriitor și profesor universitar la UBB Cluj-Napoca, membru corespondent al Academiei Române
• Dinu Flămând, poet, eseist, traducător și jurnalist
• Radu Afrim, regizor de teatru
• Mihaela Vosganian, compozitoare, profesor universitar la Universitatea Națională de Muzică din București și președinta Asociației Române a Femeilor în Artă – ARFA
• Mihai Măniuțiu, regizor de teatru, scriitor și profesor universitar
• Alexander Baumgarten, filosof și profesor universitar la UBB Cluj-Napoca, director al Centrului de Filosofie Antică și Medievală
• Virgil Mihaiu, poet, eseist, jazzolog și director al centrului cultural Casa do Brasil din Cluj-Napoca
• Oana Pellea, actriță de teatru și film
• Andreea Lăcătuș, regizoare, producătoare culturală și directoarea Festivalului Internațional de Film Documentar și Drepturile Omului One World Romania
• Gábor Tompa, regizor de teatru, director general al Teatrului Maghiar de Stat Cluj și președintele Uniunii Teatrelor din Europa
• Dominic Dembinski, regizor de teatru și televiziune
• Simona-Grazia Dima, poetă, eseistă, critic literar și traducătoare
• Bogdan Crețu, scriitor, critic literar și profesor universitar la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
• Ștefan Borbély, critic și istoric literar, eseist și profesor universitar la UBB Cluj-Napoca
• Ion Bogdan Ștefănescu, flautist, poet și profesor universitar la Universitatea Națională de Muzică din București, solist al Filarmonicii „George Enescu”
• Ioan-Aurel Pop, academician, istoric și profesor universitar, fost președinte al Academiei Române
• Ladislau Cristian Andriș, violist, conferențiar universitar la Universitatea de Vest din Timișoara și director artistic al Romanian Chamber Orchestra
• Olga Török, actriță a Teatrului German de Stat Timișoara
• Ioana Geacăr, poetă și prozatoare
• Mircea Petean, poet, prozator și editor, fondator și director al Editurii Limes
• Ion Cocora, poet, critic de teatru și editor
• Magda Cârneci, poetă, critic și istoric de artă, redactor-șef al revistei „ARTA”
• Ligia Keșișian, poetă, traducătoare și organizatoare de evenimente culturale
• Mariana Gorczyca, scriitoare, jurnalistă și organizatoare de proiecte culturale, membră PEN România
• Dan Gulea, critic și istoric literar, profesor la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din Ploiești
• Gabriel Nedelea, critic și istoric literar, lector universitar la Universitatea din Craiova și redactor al revistei „Ramuri”
• Marius Miheț, critic și istoric literar, cadru didactic la Universitatea Comenius din Bratislava
• Gabriela Gheorghișor, critic și istoric literar, redactor-șef al revistei „Ramuri”
• Gellu Dorian, poet, prozator și dramaturg, redactor-șef al revistei „Hyperion”
• Lavinia Braniște, prozatoare, traducătoare și autoare de literatură pentru copii
• Valeriu-Cristian Hadji-Culea, regizor de teatru și manager al Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Iași
• Vlad Moldovan, poet și redactor al revistei „Steaua”
• Nicolae Prelipceanu, poet, prozator și publicist, redactor-șef al revistei „Viața Românească”
• Denisa Comănescu, poetă, traducătoare și directoare generală a Editurii Humanitas Fiction
• Nona Șerbănescu, artistă și manager cultural
• Cosmin Manolescu, coregraf, curator și manager cultural, director executiv al Fundației Gabriela Tudor și cofondator AREAL
• Florin Iepan, regizor și producător de film documentar, manager cultural