🐻 URSUL BRUN – PATRIMONIUL VIU AL ROMÂNIEI! 

ÎMPREUNĂ, SCUT PENTRU VIAȚĂ, SIGURANȚĂ ȘI PREVENȚIE!

PETIȚIE NAȚIONALĂ CU FUNDAMENTARE JURIDICO-ȘTIINȚIFICĂ

Demers civic de susținere a Memoriului juridico-științific

privind protecția ursului brun în România, 2026–2027

Pentru protejarea vieții umane, conservarea ursului brun, prevenirea conflictelor și verificarea legalității recoltărilor planificate.

CĂTRE AUTORITĂȚILE COMPETENTE ALE STATULUI ROMÂN

În atenția:

• Guvernului României – Prim-ministrului;

• Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor;

• Senatului României și Camerei Deputaților, prin comisiile competente;

• autorităților centrale competente în domeniul silviculturii, cinegeticii, protecției mediului și conservării biodiversității;

• Gărzii Forestiere Naționale și structurilor teritoriale;

• Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate și structurilor competente;

• Gărzii Naționale de Mediu, în limitele atribuțiilor legale;

• instituțiilor prefectului și autorităților administrației publice locale;

• gestionarilor fondurilor cinegetice, pentru informațiile și documentele deținute.

ÎN ATENȚIA INSTITUȚIILOR EUROPENE ȘI INTERNAȚIONALE COMPETENTE

• Comisia Europeană – Direcția Generală Mediu (DG ENV), în vederea examinării eventualelor probleme de compatibilitate cu Directiva 92/43/CEE;

• Parlamentul European – Comisia pentru petiții (PETI), în limitele competențelor sale privind aplicarea dreptului Uniunii Europene;

• Consiliul Europei – Secretariatul Convenției de la Berna, în cadrul mecanismelor specifice de monitorizare a respectării obligațiilor de conservare a speciilor protejate.

Transmiterea documentației către instituțiile europene și internaționale se va realiza prin procedurile proprii fiecărei instituții, însoțită, după caz, de memoriul juridico-științific, documentele justificative și rezultatele petiției naționale.

❤️ CÂTE INIMI TREBUIE SĂ SE MAI OPREASCĂ ÎNAINTE SĂ ÎNVĂȚĂM SĂ PROTEJĂM VIAȚA?

Undeva, în Carpați, un pui de urs își poate aștepta mama care nu se va mai întoarce niciodată.

Pentru noi, ea poate deveni o cifră într-un raport, într-o cotă de recoltare sau, mai dureros, un trofeu.

Pentru puiul ei, era întreaga lume.

Dar undeva, într-o familie, există și teama că un copil, un părinte sau un bunic ar putea întâlni un urs și nu s-ar mai întoarce acasă.

Ambele vieți contează. Ambele suferințe merită respect.

De ce să așteptăm tragediile pentru a acționa? De ce să pierdem vieți omenești și sălbatice atunci când putem investi în prevenție, educație, responsabilitate și măsuri reale de siguranță?

SIGURANȚA OAMENILOR ȘI PROTEJAREA URȘILOR NU SUNT DOUĂ CAUZE OPUSE. SUNT DOUĂ RESPONSABILITĂȚI CARE TREBUIE ÎNDEPLINITE ÎMPREUNĂ.

Ursul brun nu este un intrus în propria lui casă.

Este parte din patrimoniul natural viu al României, din identitatea Carpaților și din bogăția biodiversității europene.

Nu vrem familii îndoliate. Nu vrem pui rămași fără mame. Nu vrem oameni care trăiesc în frică și nici păduri reduse la tăcere.

Iubirea pentru urși nu trebuie transformată în ură față de oameni. Iar teama oamenilor nu trebuie transformată în ură față de urși.

A învăța să conviețuim înseamnă să prevenim riscurile, să protejăm comunitățile, să respectăm natura și să cerem autorităților să își îndeplinească responsabilitățile.

PREVENȚIA SALVEAZĂ VIEȚI – UMANE ȘI SĂLBATICE!

I. DE CE LANSĂM ACEASTĂ PETIȚIE NAȚIONALĂ?

Dacă nu știm cu exactitate câți urși au fost deja eliminați, unde, de ce și în baza cărei legi, cum putem justifica autorizarea eliminării altora?

Legea nr. 190/2026, care modifică OUG nr. 81/2021, stabilește pentru anul 2026:

• 859 de exemplare de urs brun – nivel național de prevenție;

• 110 exemplare de urs brun – nivel național de intervenție.

Legea prevede aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor relevante și pentru anul 2027.

În paralel, centralizarea independentă realizată de Elena-Gianina Popovici pe baza rapoartelor de intervenție publicate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a identificat, pentru perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2026, un total de 161 de urși eliminați în intervențiile monitorizate, dintre care:

• 109 exemplare împușcate;

• 52 de exemplare eutanasiate.

Această centralizare reprezintă rezultatul analizei independente a documentelor disponibile, nu un total național certificat ca atare de MMAP.

Cele 161 de exemplare nu reprezintă mortalitatea totală a ursului brun în România. Nu sunt incluse exhaustiv cazurile de braconaj, accidente rutiere și feroviare, otrăviri, mortalitate naturală și alte cauze.

De asemenea, această cifră nu demonstrează automat că nivelul juridic de intervenție de 110 exemplare a fost epuizat sau depășit.

Pentru stabilirea situației juridice este necesară verificarea temeiului legal al fiecărei eliminări, a datei intervenției și a regulilor de contabilizare aplicabile.

Din perspectivă biologică însă, niciun urs eliminat nu poate fi ignorat atunci când evaluăm mortalitatea cumulativă și efectele asupra conservării speciei.

Tocmai această verificare o solicităm autorităților române.

Nu cerem simple statistici. Cerem documente, justificări, transparență și responsabilitate.

II. SOLICITAREA CENTRALĂ: MORATORIU TEMPORAR ASUPRA RECOLTĂRILOR PLANIFICATE DE PREVENȚIE

Solicităm Guvernului României, Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și celorlalte autorități competente să examineze și să inițieze de urgență măsurile juridice necesare pentru instituirea unui moratoriu temporar asupra recoltărilor planificate de prevenție, până la verificarea fundamentării lor juridice și științifice.

Această măsură trebuie adoptată prin instrumentul normativ competent, cu respectarea ierarhiei actelor normative.

Solicităm, totodată:

1. Verificarea cererilor și autorizațiilor de recoltare planificată.

2. Refuzul emiterii actelor care nu îndeplinesc condițiile legale.

3. Suspendarea sau revocarea autorizațiilor neconforme, atunci când există temei juridic și prin procedurile competente.

4. Verificarea documentelor privind alternativele preventive examinate și impactul asupra conservării speciei.

5. Clarificarea modului în care mortalitatea deja documentată a fost integrată în fundamentarea nivelurilor anuale.

Simpla repartizare a unui număr de exemplare unui fond cinegetic nu trebuie considerată, prin ea însăși, o justificare suficientă pentru eliminarea unui urs.

Ce NU solicităm

Nu solicităm ca oamenii să fie lăsați în pericol.

Nu solicităm interzicerea intervențiilor urgente, individualizate și legal justificate, atunci când viața sau integritatea corporală a persoanelor este amenințată.

Nu afirmăm că fiecare intervenție letală este ilegală.

Solicităm ca prevenția să nu fie confundată cu eliminarea planificată a animalelor fără demonstrarea îndeplinirii condițiilor legale aplicabile.

Siguranța oamenilor trebuie protejată, iar derogările de la regimul de protecție strictă a ursului brun trebuie justificate și verificabile.

III. CLARIFICAREA CELOR 110 EXEMPLARE ȘI EVIDENȚA COMPLETĂ A MORTALITĂȚII

Solicităm Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și instituțiilor competente:

1. Comunicarea numărului total al exemplarelor eliminate în anul 2026, potrivit evidențelor disponibile.

2. Identificarea distinctă a exemplarelor contabilizate în nivelul național de intervenție de 110 exemplare.

3. Delimitarea juridică dintre intervențiile imediate, recoltările din nivelurile anuale de intervenție și prevenție, alte derogări și celelalte cauze de mortalitate.

4. Clarificarea tratamentului juridic aplicabil exemplarelor eliminate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 190/2026.

5. Comunicarea numărului de exemplare contabilizate și a eventualului nivel rămas disponibil în fiecare categorie legală.

6. Verificarea eventualelor depășiri, suprapuneri și erori de contabilizare.

7. Explicarea modului în care eliminările deja documentate sunt luate în considerare în evaluarea biologică a mortalității cumulative.

Solicităm ca nicio recoltare să nu fie executată în temeiul unui nivel epuizat ori al unei autorizații care nu îndeplinește condițiile legale aplicabile.

Este necesară o evidență națională unitară care să distingă între:

• intervenții prin împușcare;

• eutanasieri;

• recoltări planificate de prevenție;

• recoltări din nivelul anual de intervenție;

• alte derogări;

• accidente rutiere și feroviare;

• braconaj și alte fapte ilegale constatate;

• otrăviri;

• mortalitate naturală sau din cauze necunoscute.

Vrem să știm câți urși au murit, unde, de ce și în baza cărui temei juridic.

IV. TRANSPARENȚĂ ÎN TIMP APROAPE REAL: ACTUALIZAREA CENTRALIZATORULUI MMAP ÎN MAXIMUM 48 DE ORE

Solicităm instituirea unui mecanism obligatoriu de transmitere operativă a rapoartelor de intervenție și de actualizare a centralizatorului public al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

În mod concret, cerem:

1. Finalizarea operativă a documentelor locale

Rapoartele de intervenție trebuie întocmite și finalizate în termenele prevăzute de legislația aplicabilă, inclusiv în termenul de 24 de ore acolo unde acesta este impus de reglementările relevante.

Solicităm verificarea și respectarea efectivă a obligațiilor de raportare care revin autorităților locale și echipelor de intervenție.

2. Transmiterea fără întârziere către MMAP

Documentele și informațiile privind intervențiile letale trebuie transmise electronic și fără întârzieri nejustificate către autoritatea centrală competentă.

3. Actualizarea centralizatorului public în maximum 48 de ore

Solicităm instituirea unei obligații administrative exprese ca fiecare intervenție letală să fie înregistrată în centralizatorul public al MMAP în maximum 48 de ore de la producerea evenimentului.

Acest termen reprezintă o măsură pe care prezenta petiție solicită să fie instituită și aplicată efectiv.

4. Publicarea informațiilor esențiale

Pentru fiecare intervenție, solicităm comunicarea datelor disponibile și legal publicabile privind:

• data intervenției;

• județul și localitatea;

• fondul cinegetic, dacă este relevant;

• numărul exemplarelor eliminate;

• metoda utilizată;

• temeiul juridic;

• sexul și categoria de vârstă, dacă au fost stabilite;

• existența unor femele însoțite de pui sau a unor pui dependenți, când informațiile sunt disponibile.

Publicarea trebuie să respecte legislația privind protecția datelor personale și să nu divulge localizări sensibile ale animalelor ori ale bârlogurilor.

5. Raportări preliminare și actualizări ulterioare

Dacă anumite informații nu pot fi verificate în 48 de ore, solicităm publicarea evenimentului cu mențiunea „date preliminare, în curs de verificare”, urmată de completarea sau corectarea acestora.

Scopul este monitorizarea aproape în timp real a mortalității prin intervenții, prevenirea dublei contabilizări și evaluarea continuă a impactului asupra populației de urs brun.

TRANSPARENȚA NU TREBUIE SĂ VINĂ DUPĂ SĂPTĂMÂNI SAU LUNI. O INTERVENȚIE LETALĂ TREBUIE SĂ DEVINĂ VIZIBILĂ ÎN EVIDENȚA NAȚIONALĂ ÎN MAXIMUM 48 DE ORE.

V. JUSTIFICAREA FIECĂREI CERERI DE RECOLTARE

Solicităm ca pentru fiecare cerere de recoltare planificată de prevenție să poată fi verificate documentele și împrejurările concrete care justifică măsura.

În special, cerem verificarea:

1. Județului, localității și fondului cinegetic vizat.

2. Numărului exemplarelor pentru care se solicită recoltarea.

3. Motivului concret al solicitării.

4. Incidentelor, riscurilor și eventualelor prejudicii documentate.

5. Informațiilor biologice relevante.

6. Măsurilor preventive aplicate anterior.

7. Alternativelor satisfăcătoare examinate și a motivelor pentru care acestea au fost considerate insuficiente.

8. Evaluării impactului asupra conservării speciei.

9. Temeiului derogatoriu aplicabil potrivit articolului 16 din Directiva 92/43/CEE.

10. Procedurilor de autorizare, executare, monitorizare și control.

Nu cerem decizii bazate pe presupuneri, ci măsuri motivate, documentate și verificabile.

VI. FUNDAMENTARE ȘTIINȚIFICĂ ȘI RESPECTAREA LEGISLAȚIEI EUROPENE

Ursul brun (Ursus arctos) este specie de interes comunitar care necesită protecție strictă, potrivit anexei IV la Directiva 92/43/CEE privind habitatele.

Articolul 12 stabilește regimul general de protecție, iar articolul 16 permite derogări numai în condițiile prevăzute de directivă.

În consecință, solicităm:

1. Verificarea compatibilității regimului național de recoltare și intervenție cu articolele 12 și 16 din Directiva Habitate.

2. Comunicarea fundamentării juridice și științifice a nivelurilor de recoltare aplicabile în perioada 2026–2027.

3. Publicarea documentației tehnice legal comunicabile privind estimarea genetică a populației de urs brun: metodologia, modelele statistice, intervalele de incertitudine și distribuția teritorială.

4. Evaluarea impactului cumulativ al eliminărilor asupra populațiilor locale, femelelor reproducătoare, puilor și perspectivelor de conservare.

5. Examinarea independentă a datelor utilizate pentru justificarea nivelurilor de recoltare.

6. Verificarea măsurilor de prevenție disponibile și a motivelor pentru care alternativele satisfăcătoare ar fi considerate insuficiente.

7. Verificarea respectării obligațiilor relevante rezultate din Convenția de la Berna.

8. Respectarea drepturilor de acces la informație, participare publică și acces la justiție în materie de mediu, potrivit Convenției de la Aarhus.

Nu contestăm, în mod aprioric, folosirea metodelor științifice de estimare a populației.

Cerem ca datele să poată fi verificate și ca deciziile privind o specie strict protejată să fie fundamentate transparent.

PROTECȚIA STRICTĂ ESTE REGULA. DEROGAREA ESTE EXCEPȚIA CARE TREBUIE JUSTIFICATĂ.

VII. PREVENȚIE REALĂ PENTRU OAMENI ȘI URȘI

PREVENȚIA TREBUIE SĂ ÎNCEAPĂ ÎNAINTE DE APARIȚIA PERICOLULUI!

Solicităm instituirea, consolidarea și finanțarea unui program național de prevenire a conflictelor dintre oameni și urși, adaptat condițiilor locale și supus evaluării periodice.

1. Patrule preventive de rangeri și personal specializat

Organizarea de patrule preventive în apropierea localităților, pe traseele turistice și în zonele cu risc ridicat de conflict.

Aceste patrule trebuie să poată identifica riscurile, informa populația, semnala incidentele și solicita intervenția echipelor competente.

2. Sisteme inteligente de detectare și avertizare

Instalarea, în punctele vulnerabile, a unor camere cu senzori de mișcare și sisteme automate de detectare, pentru identificarea timpurie a apropierii urșilor și transmiterea de alerte către personalul responsabil.

Utilizarea acestor tehnologii trebuie să respecte protecția datelor și să nu faciliteze localizarea animalelor în scopuri ilegale.

3. Evaluarea dispozitivelor neletale de descurajare

Solicităm testarea și evaluarea dispozitivelor acustice, inclusiv ultrasonice, activate prin senzori.

Acestea trebuie utilizate numai dacă eficiența și siguranța sunt demonstrate prin evaluări adecvate, fără perturbarea inutilă a habitatelor și a celorlalte specii.

Nu considerăm că eficiența ultrasunetelor împotriva ursului brun este deja demonstrată în toate condițiile.

4. Proiecte-pilot inspirate din experiența internațională

Solicităm dezvoltarea unor proiecte-pilot privind detectarea automată, avertizarea timpurie și descurajarea neletală, inclusiv prin examinarea experiențelor tehnologice internaționale.

Rezultatele trebuie evaluate independent înaintea extinderii acestor sisteme.

5. Gestionarea deșeurilor și eliminarea surselor de hrană

Instalarea și întreținerea containerelor securizate anti-urs.

Eliminarea punctelor de colectare a deșeurilor neprotejate și a altor surse antropice de hrană care atrag urșii în localități.

6. Protejarea gospodăriilor, fermelor și stupinelor

Finanțarea gardurilor electrice, a sistemelor de protecție a animalelor domestice și a altor mijloace preventive adecvate.

7. Educație pentru siguranță și conviețuire

Organizarea de programe educative în școli, comunități și zone turistice, privind comportamentul responsabil în prezența urșilor.

Solicităm informarea populației despre riscurile apropierii de animale, interdicțiile privind hrănirea și măsurile de reducere a conflictelor.

8. Combaterea hrănirii ilegale și a hărțuirii urșilor

Solicităm aplicarea efectivă a legislației privind hrănirea neautorizată, provocarea, urmărirea și hărțuirea faunei sălbatice.

Aceste comportamente pot contribui la apropierea urșilor de oameni și la apariția unor situații periculoase.

9. Documentarea măsurilor preventive

Solicităm verificarea măsurilor preventive aplicate în fiecare localitate și fond cinegetic vizat de o cerere de recoltare planificată.

Trebuie să poată fi stabilite rezultatele obținute și motivele pentru care alternativele disponibile nu ar constitui soluții satisfăcătoare.

10. Finanțare, monitorizare și responsabilitate

Solicităm stabilirea unor indicatori publici privind investițiile în prevenție, numărul incidentelor, funcționarea echipamentelor și eficiența măsurilor.

Autoritățile trebuie să prezinte periodic rezultatele și să corecteze măsurile ineficiente.

NU ESTE SUFICIENT SĂ REACȚIONĂM DUPĂ CE O VIAȚĂ A FOST PIERDUTĂ. TREBUIE SĂ PREVENIM ÎNAINTE CA TRAGEDIA SĂ SE PRODUCĂ.

VIII. PROTEJAREA PĂDURILOR ȘI COMBATEREA BRACONAJULUI

Prevenția nu privește numai întâlnirile dintre oameni și urși.

Ea înseamnă și protejarea habitatelor naturale, combaterea braconajului, prevenirea perturbărilor ilegale și supravegherea activităților care pot afecta fauna sălbatică.

Solicităm:

1. Consolidarea controalelor în zonele cu risc documentat de braconaj.

2. Combaterea tăierilor ilegale și a activităților forestiere care afectează habitatele protejate.

3. Dezvoltarea unui mecanism interinstituțional de primire și gestionare operativă a sesizărilor, disponibil 24 de ore din 24.

4. Clarificarea responsabilităților instituțiilor de control și a modalităților de colaborare.

5. Organizarea controalelor în funcție de riscurile constatate.

Utilizarea responsabilă a dronelor și a tehnologiilor de supraveghere

Solicităm examinarea posibilității utilizării dronelor cu camere optice și termice, în condițiile legislației aplicabile, pentru:

• prevenirea și combaterea braconajului;

• identificarea unor activități forestiere potențial ilegale;

• sprijinirea patrulelor de rangeri și a instituțiilor competente;

• protejarea habitatelor vulnerabile;

• documentarea unor activități suspecte și transmiterea constatărilor către autoritățile abilitate;

• dezvoltarea unor parteneriate cu universități și centre de cercetare.

Supravegherea trebuie să respecte regulile privind utilizarea dronelor, protecția datelor, administrarea probelor și evitarea perturbării faunei.

Nu cerem transformarea pădurilor în spații de zgomot și stres pentru animale. Cerem tehnologii inteligente, folosite responsabil, acolo unde pot preveni pericole reale.

PREVENȚIA ÎNSEAMNĂ ȘI COMBATEREA BRACONAJULUI, PROTEJAREA PĂDURILOR ȘI APLICAREA LEGII!

IX. PROTEJAȚI FEMELELE GESTANTE, MAMELE, PUII ȘI BÂRLOGURILE!

Solicităm respectarea și consolidarea măsurilor de protecție pentru femelele gestante, femelele care alăptează, femelele însoțite de pui și puii care depind biologic de mamă.

Conservarea ursului brun (Ursus arctos) presupune protejarea întregului ciclu reproductiv, nu numai a exemplarelor adulte.

În acest scop, solicităm autorităților competente:

1. Protejarea femelelor gestante, prin evaluarea riscurilor asociate perturbării, capturării sau eliminării acestora și prin consolidarea măsurilor de protecție aplicabile.

2. Protejarea perioadei de hibernare și a bârlogurilor, prin prevenirea perturbărilor deliberate și a deteriorării ori distrugerii locurilor de reproducere și odihnă, potrivit legislației aplicabile.

3. Protejarea perioadei de naștere și alăptare, acordând o atenție deosebită femelelor cu pui nou-născuți și dependenți.

4. Protejarea perioadei de împerechere, prin evaluarea și limitarea perturbărilor semnificative care pot afecta comportamentul reproductiv și succesul reproducerii.

5. Protejarea puilor pe întreaga perioadă de dependență biologică, ținând seama de variabilitatea naturală a duratei îngrijirii materne și de rezultatele cercetărilor științifice.

6. Evaluarea consecințelor eliminării unei femele asupra puilor dependenți și asigurarea unor proceduri efective de identificare, salvare, preluare și reabilitare a puilor rămași fără mamă.

7. Respectarea interdicțiilor și garanțiilor legale privind femelele însoțite de pui, precum și examinarea necesității consolidării acestora în raport cu datele biologice disponibile.

Perioadele biologice sensibile ale ursului brun

Solicităm ca măsurile de conservare și gestionare a speciei să țină seama de următoarele perioade biologice orientative, a căror durată poate varia în funcție de condițiile geografice, climatice și individuale:

• Noiembrie–martie: repausul de iarnă și utilizarea bârlogurilor.

• Ianuarie–martie: nașterea și îngrijirea puilor nou-născuți.

• Mai–iulie: perioada principală de împerechere.

• Pe întreaga durată a dependenței materne: creșterea, alăptarea și îngrijirea puilor, potrivit particularităților biologice ale fiecărei situații.

Aceste intervale sunt orientative și nu reprezintă limite biologice absolute.

Vârsta stabilită printr-o dispoziție legală nu trebuie confundată automat cu momentul independenței biologice a tuturor puilor.

Solicităm ca evaluările privind intervențiile și recoltările să țină seama de statutul reproductiv al femelelor, de existența puilor dependenți, de perioadele biologice sensibile și de efectele cumulative asupra conservării populației.

Prezentele solicitări trebuie aplicate cu respectarea regimului de protecție strictă și a condițiilor derogărilor prevăzute de legislația națională și europeană, fără a exclude intervențiile urgente, individualizate și legal justificate, necesare pentru protejarea vieții și integrității corporale a oamenilor.

PROTECȚIA REPRODUCERII ÎNSEAMNĂ PROTECȚIA VIITORULUI SPECIEI.

NU PUTEM VORBI DESPRE CONSERVAREA URSULUI BRUN DACĂ IGNORĂM FEMELELE GESTANTE, MAMELE, PUII ȘI BÂRLOGURILE!

X. CENTRE DE SALVARE ȘI REABILITARE FUNCȚIONALE

Solicităm verificarea capacității reale a infrastructurii naționale de salvare, preluare și îngrijire a urșilor care necesită reabilitare, în special a puilor rămași fără mamă.

Cerem:

1. Comunicarea capacității disponibile în centrele și sanctuarele autorizate, potrivit competențelor fiecărei instituții.

2. Examinarea procedurilor de preluare a puilor dependenți.

3. Clarificarea responsabilităților administrative și financiare privind îngrijirea acestora.

4. Transparență privind infrastructura finanțată din fonduri publice.

5. Comunicarea stadiului lucrărilor, termenelor și documentelor tehnice și financiare legal accesibile privind complexul de reabilitare de la Timișu de Sus.

Protejarea puilor trebuie să fie posibilă în practică, nu doar prevăzută în documente.

XII. TRANSPARENȚĂ PRIVIND BLĂNURILE, CRANIILE ȘI EVENTUALELE TROFEE

Solicităm verificarea trasabilității juridice și economice a craniilor, blănurilor și eventualelor trofee provenite din eliminarea exemplarelor de urs brun.

Cerem comunicarea documentelor legal accesibile privind:

• evaluările C.I.C.;

• identificarea exemplarelor;

• predarea și custodia;

• regimul juridic al bunurilor rezultate;

• transportul;

• eventuala valorificare economică;

• procedurile de control.

Siguranța oamenilor nu trebuie utilizată ca pretext pentru obținerea nejustificată de trofee.

Nu afirmăm că existența unui trofeu dovedește automat săvârșirea unei ilegalități.

Solicităm verificarea documentată a concordanței dintre scopul declarat al intervenției și modul concret în care a fost executată.

XIII. RESPONSABILITATE INSTITUȚIONALĂ ȘI RĂSPUNSURI OFICIALE

Solicităm autorităților competente, fiecare în limitele atribuțiilor legale:

1. Înregistrarea oficială a memoriului și a petiției naționale, cu comunicarea numărului și datei înregistrării.

2. Examinarea motivată a solicitărilor formulate.

3. Comunicarea documentelor și informațiilor publice ori de mediu solicitate, în condițiile legislației aplicabile.

4. Motivarea eventualelor refuzuri și indicarea temeiurilor juridice.

5. Comunicarea măsurilor adoptate și a instituțiilor responsabile.

6. Precizarea termenelor de implementare, atunci când acestea au fost stabilite.

7. Verificarea respectării obligațiilor naționale, europene și internaționale privind protecția și conservarea ursului brun.

8. Clarificarea procedurilor administrative și judiciare disponibile pentru contestarea actelor neconforme.

Prezenta petiție este formulată în considerarea:

• articolului 51 din Constituția României;

• OG nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor;

• Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public;

• HG nr. 878/2005 privind accesul publicului la informația privind mediul;

• Directivei 92/43/CEE privind habitatele;

• Convenției de la Berna;

• Convenției de la Aarhus;

potrivit domeniului de aplicare și competențelor stabilite de fiecare instrument juridic.

XIV. SOLICITĂRI CĂTRE INSTITUȚIILE EUROPENE ȘI INTERNAȚIONALE

Având în vedere statutul juridic al ursului brun ca specie de interes comunitar care necesită protecție strictă și obligațiile de conservare asumate de România, solicităm examinarea aspectelor relevante de către instituțiile europene și internaționale competente.

Comisiei Europene, în limitele atribuțiilor sale, îi solicităm examinarea eventualelor probleme de compatibilitate a cadrului național și a aplicării acestuia cu Directiva Habitate.

Parlamentului European, prin Comisia pentru petiții, îi solicităm examinarea problemelor care intră în domeniul de activitate al Uniunii Europene și afectează aplicarea dreptului acesteia.

Secretariatului Convenției de la Berna, în cadrul mecanismelor procedurale aplicabile, îi solicităm examinarea informațiilor și documentelor relevante pentru respectarea obligațiilor de conservare a speciei.

Aceste solicitări nu substituie procedurile proprii fiecărei instituții și nu reprezintă o constatare definitivă a unei încălcări a dreptului european sau internațional.

Cerem examinare, transparență și aplicarea efectivă a obligațiilor de conservare.

XV. ACEASTĂ PETIȚIE SUSȚINE MEMORIUL JURIDICO-ȘTIINȚIFIC

Prezenta inițiativă civică susține obiectivele și solicitările cuprinse în:

„Memoriu juridico-științific privind compatibilitatea regimului național de recoltare și intervenție asupra ursului brun (Ursus arctos) cu dreptul Uniunii Europene și obligațiile de conservare a speciei – România, 2026–2027”.

Memoriul reprezintă documentul de fundamentare juridică și științifică a acestui demers.

El examinează cadrul legislativ național, Directiva Habitate, Convenția de la Berna, jurisprudența relevantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene, mortalitatea documentată, protecția femelelor și a puilor, măsurile preventive și responsabilitățile autorităților.

Link către memoriul juridico-științific integral publicat pe Zenodo:

https://doi.org/10.5281/zenodo.23370187 

CE ÎNSEAMNĂ SEMNAREA ACESTEI PETIȚII?

Prin semnarea petiției, cetățenii își exprimă sprijinul pentru solicitările formulate în prezentul document și pentru examinarea lor de către autoritățile competente.

Semnătura reprezintă susținerea obiectivelor petiției, nu certificarea individuală a tuturor datelor și analizelor juridico-științifice prezentate în memoriu.

Semnăturile colectate vor putea fi utilizate în demersurile instituționale descrise, inclusiv în corespondența cu autoritățile române și, în condițiile procedurilor aplicabile, cu instituțiile europene și internaționale.

Prelucrarea și transmiterea datelor semnatarilor se vor realiza numai potrivit informațiilor comunicate acestora și legislației aplicabile privind protecția datelor cu caracter personal.

XVI. INIȚIEREA ȘI SUSȚINEREA DEMERSULUI

Organizație inițiatoare:

Alleanza.Speranza Animali e Milieu (S.A.M.), Italia

Inițiativă civică:

VOCEA URȘILOR – S.A.M.

Autoare și coordonatoare juridică a Memoriului juridico-științific:

Elena-Gianina Popovici

Președintă – Alleanza.Speranza Animali e Milieu (S.A.M.)

Coorganizatoare civică și responsabilă de coordonarea logistică:

Cranta Gertruda-Elena

SUSȚINERE PARLAMENTARĂ

Memoriul juridico-științific care fundamentează prezenta petiție beneficiază de susținerea doamnei Codruța-Maria Corcheș, deputată în Parlamentul României, în calitate de semnatară și susținătoare parlamentară, în nume individual, a documentului.

Această susținere nu constituie asumarea instituțională a memoriului sau a petiției de către Camera Deputaților ori Parlamentul României.

❤️ UN ULTIM APEL CĂTRE CONȘTIINȚA NOASTRĂ

Nu vrem ca un copil să crească în frica întâlnirii cu un urs.

Nu vrem ca un pui de urs să rămână fără mama de care depinde.

Nu vrem familii îndoliate, comunități abandonate în fața pericolelor sau păduri fără viață.

Nu trebuie să alegem între viața omului și viața ursului atunci când prevenția poate proteja ambele vieți.

România are responsabilitatea de a-și proteja oamenii și patrimoniul natural.

Conservarea ursului brun nu reprezintă doar o responsabilitate națională, ci și una europeană și internațională, în condițiile instrumentelor juridice aplicabile.

România nu trebuie să piardă ceea ce Europa întreagă are responsabilitatea să protejeze.

Fiecare semnătură reprezintă un apel pentru transparență, legalitate, cunoaștere, responsabilitate și prevenție.

Nu semnăm împotriva oamenilor.

Nu semnăm împotriva siguranței publice.

SEMNĂM PENTRU VIAȚĂ, PENTRU PREVENȚIE ȘI PENTRU RESPECTAREA LEGII.

🐻❤️ SEMNAȚI ȘI DISTRIBUIȚI PETIȚIA NAȚIONALĂ!

PREVENȚIA SALVEAZĂ VIEȚI – UMANE ȘI SĂLBATICE!

ÎMPREUNĂ, SCUTUL URȘILOR!

❤️ Pentru copiii noștri. Pentru urșii Carpaților. Pentru viață. Pentru o Românie mai responsabilă, mai empatică, în care respectul față de oameni, animale și natură să ne unească, nu să ne dezbine.