Demiterea directorului juridic CPR pt. deservicii aduse profesiei

Contactați autorul petiției

Topicul de discuție a fost creat automat pentru petiția Demiterea directorului juridic CPR pt. deservicii aduse profesiei

Regina

#126 Ori consilier ori psiholog

2014-12-09 17:38

Inscriere in Colegiul Consilierilor Juridici - procedura

Se pot inscrie în Colegiul Consilierilor Juridici Bucureşti persoanele care îndeplinesc conditiile prevăzute de art. 8 din Legea nr.514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic completată şi modificată de Legea nr.246/2006 şi de art. 14 din Statutul Profesiei de consilier juridic publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.867 din 05.12.2003,

Legea 514/2003 art.10:

Exercitarea profesiei de consilier juridic este incompatibilă cu:

c) orice altă profesie autorizată sau salarizată în ţară sau în străinătate;

Art. 11

Exercitarea profesiei de consilier juridic este compatibila cu:
a) activitatea didactica universitara si de cercetare juridica, activitatea literara, culturala si publicistica nesalarizata;

Dumnealui e director juridic - sef peste consilierii juridici ai cpr fara sa fie inscris in Colegiul Consilierilor Juridici ?

 
 

 

Acest articol a fost șters de către autor (Arata detaliile)

2014-12-09 18:38



Musafir

#128 Re: Ori consilier ori psiholog

2014-12-09 20:43

#126: Regina - Ori consilier ori psiholog 

 Aflandu-ma in incinta sediului Colegiului Psihologilor, in vara acestui an, am intalnit un angajat al Colegiului, platit din banii nostri. Respectiva persoana manifesta o vizibila stare de agitatie, iar pe camasa ce o purta, se vedeau niste pete imense de transpiratie. Oare din ce cauza?

Gabi

#129 Re: nesimtire

2014-12-10 09:46

#114: alina - nesimtire 

 Un alt colegiu, o alta lege...

Zaleilah

#130 Comunicat apio

2014-12-10 12:41

Scandalul e pe cale sa izbucneasca. Cauza scandalului sta in aroganta mesterilor din interiorul copsi.

http://www.apio.ro/upload/comunicat_apio_20140930.pdf

Guerrilla

#131 Re: Re: Re: Re: Re: Stefan Iulian - presedinte al COPSI

2014-12-10 13:54

#26: - Re: Re: Re: Re: Stefan Iulian - presedinte al COPSI 

 ...Multi dintre membrii comisiilor(chiar presedinti) sunt amicii dlui jurist. Si atunci, cum sa ia domniile lor masuri fata de ilegalitatile comise de dl director juridic, doctor in psihologie si expert psiholog?????!!!!!! Trebuie sa intelegem cu totii faptul ca, domnul jurist este sutinut in actiunile sale de mai multe persoane pe care noi le platim ( incepand cu dl Anitei pana la secretare)...

Vorba cantecului,,gasca mea nu poate sa stea linistita, nici o clipa..."


Musafir

#132 Re: Re: Re: Re: Re: Re: Stefan Iulian - presedinte al COPSI

2014-12-10 15:48

#131: Guerrilla - Re: Re: Re: Re: Re: Stefan Iulian - presedinte al COPSI 

 Asa este ! Sunt toti mana-n mana. O mana spala pe alta! Cine seamana se-aduna!

Rusine! Cum ne mai puteti privi in fata stimati colegi din comisii ? Sunteti platiti din banii nostri.

Rusine! Rusine! Rusine!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Borg

#133 Generatiile de psihologi absolventi pre-Bologna sunt discriminate

2014-12-10 17:50

Pentru cei care nu stiu si sunt victime dar si pentru cei care stiu dar nu iau atitudine fata de abuzurile  privilegiatilor din conducerea cpr !

Psihologii inscrisi in pcr intre anii 2008-2010 absolventi Bologna 2008-2010  deci cu studii de 3 ani nu au probleme la avansare autonom-specialist pentru ca la comisii au derogare de la triada anitei stefan si hiera, ordinul dat la comisii este sa nu li se ceara nici un master. Absolventilor pre-Bologna cu studii aprofundate in psihologie cu durata de 4-5 ani inscrisi in pcr dupa luna 07.2010 li se impune obligatoriu cate un master pentru avansare la tr. de ps. autonom-specialist.Diploma de absolvire ciclul I Bologna confera nivelul de calificare 6  fata de nivelul 7 conferit de diploma de studii aprofundate.

Doar pentru aceasta discriminare trambitata de stefan care nu cunoaste legea educatiei nationale in speta art.153 si omect 3973/2014 ce incadreaza studiile aprofundate pe treapta 7 a nivelurilor de calificare sustin demiterea acestuia si nu numai.

B de la B

#134 Re: Comunicat apio

2014-12-11 09:07

#130: Zaleilah - Comunicat apio 

 Sunt multe golaneli facute de repr.cpr pentru a scoate bani de la psihologi. Faptul ca  APIO si Universitaria au dat comunicate e pentru deturnarea atentiei. 2 situatii: 1.securisti ce se sustin si se acopera 2. ofiteri sub acoperire ce se sustin si se acopera.


Anonymous

#135 Abuzurile continua fara a putea fi oprite

2014-12-16 10:49

Petitii au mai fost dar degeaba.

"Subsemnatii, semnatari ai prezentei petitii, solicitam Consiliului Colegiului declansarea procedurii de convocare a Conventiei Nationale in vederea revocarii presedintelui si demiterii conducerii executive a Colegiului Psihologilor din Romania, datorita deserviciilor aduse profesiei de psiholog, incalcarilor grave ale legislatiei, statutelor si normelor interne adoptate in vigoare, lipsei de rezultate concrete in promovarea acestei profesii , izolarii legislative in care au impins comunitatea psihologilor din Romania.

 

1. Discriminarea in randul membrilor CPR , promovarea preferentiala a membrilor unor asociatii particulare sau in baza relatiilor personale.

· Discriminarea in ce priveste expertiza juridica a psihologilor prin introducerea unor standarde de asa zisa calitate a serviciilor psihologice (publicate in Mof. in alta forma decat cea adoptata de Comitetul Director) prin care absolvirea unor cursuri avizate de CPR – la Institutul de Psihologie Judiciara confera competente cel putin egale, daca nu superioare (fiind eludata durata de studiu), celor obtinute prin masterat, doctorat, experienta profesionala acumulata. Avizarea acestora se face de catre CPR unde presedintele si membrul fondator al IPJ detine functia de director juridic, membru al conducerii executive a CPR si avizeaza juridic cercetarile disciplinare ale Comisiei de Deontologie profesionala.

· Asimilarea termenului de psiholog celui de psiholog cu drept de libera practica, a celui de psiholog angajat cu cel de psiholog ca profesie liberala contrar art. 6 din Legea 213/2004. Introducerea obligativitatii obtinerii dreptului de libera practica la psihologul angajat nu este urmata firesc si de accesul acestuia la piata ce ar trebui sa fie libera a serviciilor psihologice de vreme ce parcurg procedurile de atestare aceleasi cu ale psihologilor cu drept de libera practica. Termenul inexistent in Legea 213/2004 si Normele de aplicare ale acesteia si inventat pt. psihologii angajati este cel de “structura” pe care contrar legii in mod arbitrar l-au impus prin Hotararea 1/2006 a CPR si au impus acestora acelasi parcurs de avizare ca si formele liberale de exercitare a profesiei – cabinete, individuale, asociate, societati civile profesionale.

· Discriminarea psihologilor din cadrul structurilor acestea fiind tratate diferentiat - cele din cadrul MAI, MApN neavand obligatia obtinerii avizului de functionare de la CPR.

 

2. Totala lipsa de transparenta financiara si decizionala.

Prezenta de-a lungul intregului mandat trecut al presedintelui CPR si continuata si in cel actual, intarita de absenta unei comisii interne de cenzori ca si a auditului extern prevazut anual de Legea 213, Art. 30 lit. e ridica serioase suspiciuni asupra gestionarii fondurilor membrilor cotizanti. Asociatii similare profesionale din tarile cu traditie in profesii liberale au aceste bilanturi financiare afisate pe site-ul oficial.

Ipotecile in valoare de 340.000 euro pe sediul CPR contractate de presedinte si achitate cu putin timp inaintea Conventiei Nationale din 2013 nu au fost explicate nici inainte nici dupa degrevarea de sarcini a cartii funciare a sediului CPR. Au avut ele aprobarea Comitetului Director, a Consiliului Colegiului ? In ce scop au fost folositi banii ? Sunt intrebari legitime puse la acea vreme si ramase fara un raspuns si astazi !

Incalcarea repetata a NOF-ului si ulterior a prevederilor ROF de afisare a documentelor supuse aprobarii in sedintele reunite ale CD si CC al CPR , ca si cele de la Conventia Nationala din 2013 cu 10 zile inainte spre a fi cunoscut continutul lor , nemaivorbind de exercitiul dezbaterii publice inexistent pe site-ul www.copsi.ro

 

3. Ineficienta in promovarea profesiei de psiholog

Risipita in motiuni, luari de pozitie sterile si tardive conducerea CPR a ratat pe rand mai toate parghiile sustinerii acestei profesii.

· Esuarea negocierilor cu Ministerul Sanatatii si CNAS - serviciile psihologilor clinicieni, consilierilor psihologici si psihoterapeutilor fiind considerate in continuare servicii conexe celor ale medicilor, neputand fi incheiate contracte direct cu CNAS, fiind limitate si decontate indirect (prin intermediul medicilor).

· Pierderea sustinerii legislative a Ministerului Muncii si a Ministerului Sanatatii prin modificarea HG 355/2007 cu HG 1169/2011 prin care psihologii organizationali nu au mai fost inclusi in procesul de autorizare pe functii decat la indicatia medicului de medicina muncii.

· Pierderea competentei de autorizare in Psihologia Transporturilor a formelor de exercitare a profesiei de catre CPR in favoarea Ministerului Transporturilor, adica una din putinele facilitati pe care le-a oferit membrilor cotizanti.

· Subminarea membrilor CPR atestati ce detin competente in psihologia clinica prin luari de pozitie oficiale ale CPR fata de unele instante judecatoresti si alte institutii ale statului care urmareau promovarea discriminatorie a membrilor unei asociatii private, fondata si coordonata de directorul juridic al CPR, intr-o specializare inexistenta in Legea 213/2004 creand confuzie si blocaj in piata serviciilor psihologice.

 

4. Abuzurile in functie au fost repetate in perioada mandatelor actualului presedinte CPR.

· Publicarea NOF-ului in Monitorul Oficial in 2010 fara a fi aprobat in Conventia Nationala asa cum prevede Legea 213 – Art . 27 a

· Publicarea dispozitiei 1/2012 cunoscuta ca “dispozitia timbrelor” prin incalcarea Art. 30 a si Art. 51 (1) fara acordul Comitetului Director sau Consiliului Colegiului care a bulversat activitatea psihologilor atat a celor angajati cat si a celor cu libera practica, retrasa la presiunea CC.

· Nepublicarea deciziilor statutare ale Consiliului Colegiului – aprilie 2012 - in legatura cu dispozitia 1/2012 prin blocarea accesului acestui for de conducere superior la site-ul oficial si la stampila institutiei.

· Incalcarea de catre presedintele Colegiului a Art 41 (b) prin incheierea unui contract cu Posta Romana fara aprobarea Comitetului Director.

· Angajarea unei case de avocatura - Constantinof & asociatii din banii membrilor CPR pt sustinerea unei decizii abuzive luata fara consultarea forurilor de conducere.

· Impiedicarea accesului in profesie si a dreptului constitutional la munca al absolventilor de psihologie prin nerecunoasterea voluntariatului, legiferat finalmente si la noi in tara, prin conditionarea accesului la supervizare de prezenta unui contract de munca (greu de obtinut in conditiile in care acesta detine treapta practicant in supervizare) sau de infiintarea unei forme liberale de exercitare a profesiei pentru acest demers absolventul fiind considerat suficient de “experimentat” pentru ca ulterior urmeaza cursuri de formare avizate de acelasi CPR - dispozitia CPR din 11.10.2011."

 

Abuzurile continua. Cei vizati sunt psihologii platitori la cpr.

Jean

#136 O alta victima a directorului juridic al cpr

2014-12-20 12:26

Sunt una din victimile directorului juridic al cpr. Acest individ odios are sustinere la varful acestui organism si probabil si sustinere politica.  Sunt om, am sentimente si vreau binele acestei institutii si pentru binele meu. Sunt dezamagit de conducerea acestui ong la care observ multa lacomie exces de zel si multa ura fata de oameni. Am sperat ani la rand ca organismul numit cpr ma va reprezenta ma va sustine si ma va ajuta in dezvoltarea personala si ma refer la mine si la oricare din miile de psihologi membri cotizanti. Primesc doar vorbe  false si fapte mizerabile de la ei, sunt doar vaca de muls pentru ei. Am senzatia ca varfurile cpr ma(ne) trateaza ca pe copiii handicapati din orfelinatele anilor 90, ca pe corbii cu cascaval in cioc buni de exersat inselatoria repetata. Vazand ce se intampla in cpr si nu numai am convingerea ca suntem o natie de curve din care am ales pe cele mai experimentate sa ne reprezinte mai mult le-am dat si dreptul de a emite legi ca sa faca oblige, (forteze) mai multi sa imbratiseze,, meseria.

santa klaus

#137 pcr si universitarii convingem si noi clientii reali si nu-i mai exploatam pe colegi?

2014-12-20 15:37

Urmaresc cum se infrunta ambele mari tabere pentru ciolanul pcr (pardon cpr). Unii rudimentari, dar cu tupeu de borfasi, sustinuti de niste securisti ingusti la minte, din vechea garda, tabara actualei conduceri pcr. A doua_ tabara e formata din universitari, indivizi mai  rafinati dar mai perversi, sustinuti de securisti mai destupati la minte. Numitorul comun al ambelor tabere: foamea de bani si incapacitatea de a convinge clientii reali, nepsihologi, sa apeleze la seviciile lor. In aceste conditii ambele tabere la conducerea pcr pot sa faca doar un lucru: sa puna taxe de smecherie fraierilor psihologi (cotizatie, taxe formari, achizitii teste). Baieti si fete din toate taberele sunteti capabili sa convingeti pe cei care ar trebui sa fie principalii vostri clienti: nepsihologii? Aveti grija la art. 13 din legea 78 pe 2000, sunt la puscarie azi unii mult mai smecheri ca voi!

Tanase

#138 Au muncit mult

2014-12-23 15:49

A muncit mult personalul cpr asa ca incepand cu 20.12.2014 SI pana pe 5.01.2015 nu mai au program de lucru. SA VA FIE RUSINE.


Musafir

#139 Re: Au muncit mult

2014-12-23 22:07

#138: Tanase - Au muncit mult 

 Anul trecut, cu ocazia sarbatorilor de iarna, personalul angajat al cpr a primit si prime. 

 


Musafir

#140 Re: Re: Au muncit mult

2015-02-07 18:27

#139: - Re: Au muncit mult 

 Cica Colegiul Psihologilor a incheiat un protocol cu Avocatl Poporului(cititi presa)

Un bou asemenea multora botjocoriti de Colegiu

#141 !!!

2015-05-14 12:00

Colegiul Psihologilor nu face deosebire intre absolventii de psihologie cu 3 ani Bologna si cei cu 5 ani studii de lunga durata. Se cer obligatoriu  mai multe masterate pentru fiecare  asa zisa specializare, deci 3 ani Bologna +4 masterate = 5 ani + 4 masterate. Voi cei ce faceti si ridicati mana votand legea la colegiul tepologilor aveti toti 5 ani de facultate + 4-5  masterate ?

Acest articol a fost șters de către autor (Arata detaliile)

2015-05-14 13:05


Acest articol a fost șters de către autor (Arata detaliile)

2015-05-14 13:09


Torc

#144 Torc

2015-05-14 13:35

Să bată clopotele pentru psihologia românească…!

29 martie 2015
 

Am fost stimulat să scriu acest text de două lucruri: (1) analiza activităţii academice din universităţile româneşti, iniţiată foarte bine de ministerul de specialitate – analiză în cursul căreia, în psihologie, am simţit efectul negativ de tip „imperiul contraatacă” – şi (2) de un articol scientometric al unor colegi, cu referire la psihologie (vezi aici: Dobrean & Matu), articol care mi-a produs un frison. Aşadar, acest text nici nu mai este un semnal de alarmă. Este o bătaie de clopot…!

I. Despre psihologia modernă

Psihologia este o ştiinţă socială, care are inteferenţe atât cu ştiinţele umaniste cât şi cu ştiinţele vieţii/naturii/exacte.

În psihologie, majoritatea rezultatelor cercetării se publică în (1) cărţi şi (2) articole. În unele specializării, mai ales de psihologie aplicată (ex. psihoterapie), cărţile sunt mai importante, fără a se anula rolul articolelor, iar în alte specializări, mai ales de psihologie teoretico-experimentală (ex. psihologie cognitivă), articolele sunt mai importante, fără a se anula rolul cărţilor. Aşadar, un psiholog, membru al corpului academic, va avea atât publicaţii în forma cărţilor, cât şi publicaţii în forma articolelor, cu ponderi diferite, în funcţie de specializarea sa. Într-adevăr, în universităţile moderne psihologia este o ştiinţă cu foarte multe specializări, organizate independent în departamente de profil (vezi AICI).

Rezultatele cercetărilor psihologice sunt de interes internaţional. Nu există teorii locale, specific naţionale, în psihologie; mintea umană, ca biologia umană, nu este definită national! Şi atunci când se abordează teme de interes local şi naţional această abordare se face cu un aparat conceptual şi metodologic internaţional. Aşadar, precum în ştiinţele vieţii/naturii/exacte, rezultatele psihologiei sunt internaţionalizabile. Precum ştiinţele umaniste, psihologia contribuie masiv la cultura naţională. Aşadar, publicarea şi în limba română, prin cărţi/articole, a unor rezultate diseminate internaţional este foarte importantă. Aceste publicaţii trebuie însă să reflecte cunoştinţe care au trecut testul comunităţii psihologice internaţionale, nu produse locale, adesea fără valoare epistemică/culturală.

II. Despre psihologia din România

În România, psihologia a fost introdusă de studenţii lui Wilhelm Wundt, fondatorul psihologiei experimentale la nivel international (Laboratorul din Leipzig): Florian Ştefănescu-Goangă (la Cluj-Napoca); Eduard Gruber (la Iaşi) şi Constantin Rădulescu-Motru (la Bucureşti). De la începuturi, psihologia românească a fost perfect ancorată internaţional, cu cărţi şi articole de referinţă, citite şi citate în toată lumea. Aceste cărţi/articole de referinţa la nivel internaţional au fost prezentate şi în limba română, psihologia contribuind astfel la o cultură românească ancorată în modernitatea internaţională.

Totul s-a degradat odată cu perioada comunistă. Iniţial psihologiei i s-a cerut să devină o ştiinţă ideologică care să contribuie la formarea omului nou, omul comunist. În consecinţă, ancorarea internaţională s-a pierdut, psihologia devenind o ştiinţă locală, cu standarde şi personalităţi validate de partid, nu de comunitatea internaţională. Apoi, psihologia a fost interzisă ca instituţie de sine stătătoare: în 1977 s-au desfiinţat catedrele de specialitate din universităţi, iar din 1982 institutul de specialitate din Academia Română.

Atât catedrele cât şi institutul s-au reînfiinţat după revoluţia anticomunistă din 1989. Dar mentalitatea localizaţionistă din perioada comunistă a persista în cea mai mare parte a ştiinţei psihologice româneşti (în toate centrele universitare). Într-adevăr, accentul s-a pus (ex. în criteriile CNATDCU de promovare academică) iniţial tot pe cărţi/articole publicate în ţară, adesea fără proces de recenzie riguroasă, menţinându-se astfel un aparat conceptual şi metodologic vetust, rupt de ştiinţa psihologică modernă.

Din 2006 în cercetare (la CNCSIS/CNCS – unde eram membru/vicepreşedinte) şi din 2011 în promovarea academică (la CNATDCU – unde eram vicepreşedinte al comisiei de specialitate)am reuşit să propun spre adoptare ministrilor autorităţii din domeniu de atunci intrarea în normalitate a psihologiei, prin ancorarea în criteriile şi indicatorii normali din orice ţară modernă. Eram ghidat în acest demers de gândul că este inacceptabil, luând în calcul tradiţia de prestigiu a psihologiei româneşti, ca ponderea psihologiei româneşti în total publicaţiilor româneşti Web of Science să fie de aproximativ două ori mai mică decât contribuţia psihologiei internaţionale la toate publicaţiile Web of Science. Nu mă aşteptam la un efect imediat; dar în timp, mergând pe aceste criterii, reintegram astfel treptat psihologia românească în cea internaţională modernă. Această normalizare nu a durat mult, criteriile moderne fiind modificate la scurt timp (ex. la CNATDCU în 2012), anulându-se – în formula „imperiul contraatacă” – astfel orice şansă de normalizare a psihologiei după perioada comunistă.

Într-adevăr, criteriile academice existente în prezent (ex. CNATDCU) au inclus, de formă, şi unele criterii moderne (dar adesea distorsionate), copleşite însă de criterii locale şi criterii de funcţii academice/administrative. Spre exemplu, am ajuns să punctăm comparabil sau chiar mai bine decât un capitol de coautor la Cambridge University Press participări la tot felul de comisii şi comitete, membru (nu director!) în granturi naţionale, autor de materiale curriculare, etc.; punctăm la nivel de conferenţiar/profesor tot felul de indicatori pe care nimeni nu îi cuantifică la nivel internaţional ca mijloace de promovare academică (ex. recenzii ale unor lucrări la conferinţe, etc.). În fine, autorul de concepţie nu este punctat/valorizat deloc, ajungând astfel să avem oameni cu zeci de publicaţii şi poate sute de citări, dar fără lucrări internaţionale de concepţie, etc. Scurt spus, în psihologie cineva poate avea astăzi un punctaj foarte ridicat la criteriile CNATDCU, dar nici 25% din acesta să nu fie format din contribuţii ştiinţifice de concepţie riguroase, majoritatea punctajului derivând din publicaţii locale şi/sau din funcţiile/poziţiile  deţinute în mediul academic. Sigur, aceste funcţii pe care le tot critic sunt importante ca să întregească opera ştiinţifică a unei personalităţi, dar nu să o înlocuiască!

În final mă distanţez parţial de colegii mei Dobrean şi  Matu (2015), care au o doză mai mare de optimism în ceea ce priveşte evoluţia psihologiei româneşti. Considerând numărul psihologilor din mediul academic din ţară, coroborat cu datele prezente de Dobrean şi Matu (2015), se poate observa rapid că nici măcar 5% dintre psihologii români nu au vizibilitate internaţională şi sub 1% au impact internaţional. Aceste cifre nu sunt încurajatoare, ci produc frisoane, anulându-mi mulţumirea că eu ca cercetător, alături de alţi câţiva colegi, am iesit destul de bine!

În concluzie, prin politicile academice centralizate şi locale am ratat şansa normalizării psihologiei pentru cel puţin încă o generaţie (+20 de ani) şi am redus contribuţia acesteia la ştiinţa românească şi astfel la competitivitatea ţării. Practic am „omorât” psihologia – în forma ei modernă – din nou, tocmai când o generaţie nouă începuse să fie interesată de normalizarea acesteia. Comuniştii au „omorât-o”, desfiinţând-o; noi am „omorât-o”, „desfigurând-o”! Nici nu ştiu ce este mai rău…Cred că Goangă, Gruber, Motru, Mărgineanu, etc. nu ar fi foarte mândri de noi. Să bată clopotele!

Arial

#145 Discriminare si abuz in CPR

2015-05-14 13:49

https://ro-ro.facebook.com/experticpr2014

Luk s

#146 Cum s-a taiat cu pixu’ ocupatia de psiholog

2015-05-14 14:07

Cum s-a taiat cu pixu’ ocupatia de psiholog

Să-mi pice fața când am citit astăzi o postare a unei colege de breaslă, prin care am aflat că în conformitate cu ordinul 123/123/2015, emis de MMFPSPV, se radiază ocupația de psiholog, cod COR 263411. S-or fi gândit cei de la ministerul respectiv că la ce bun, așa, psiholog în abstract? Sau, mai probabil, la faptul că, în curând, în această categorie vor intra toți cetățenii României, deci s-ar impune o oarecare diferențiere. Cine știe, poate așa or fi și normele europene, nu am studiat în profunzime problema și nici nu fac vreo confuzie între profesia și ocupația de psiholog. Profesia nu a dispărut, doar latura instrumentală a sa, aia de aduce bani și îți asigură un nivel de trai. Fiind destul de curios din fire, am vrut să văd ce a rămas, așadar am căutat în COR după cuvântul cheie „psiholog”:

  • 134212 Psiholog șef secție, laborator
  • 26 Specialiști în domeniul juridic, social și cultural
  • 263 Specialiști în domeniul social și religios
  • 2634 Psihologi
  • 263401 Psiholog în specialitatea psihologie clinică
  • 263402 Psiholog în specialitatea consiliere psihologică
  • 263403 Psiholog în specialitatea psihoterapie
  • 263404 Psiholog în specialitatea psihologia muncii și organizațională
  • 263405 Psiholog în specialitatea psihologia transporturilor
  • 263406 Psiholog în specialitatea psihologia aplicată în servicii

Au rămas specializările, de acord, șefia (bine, eu credeam că a conduce o secție nu este o ocupație în sine, ci mai mult o calitate, dar cum ocupația nu este specifică psihologilor, nu mă cramponez de ea), două categorii ce m-au amuzat, chiar dacă, până la un punct, se pot justifica (cele care implică domeniul juridic și, mai ales, cel religios), dar și clasa generală Psihologi (2634), pe care mi-am propus să o analizez ceva mai detaliat.

În primul rând, am aflat ce-s psihologii și ce fac ei: „Psihologii efectuează cercetari și studiază procesele mentale și comportamentul ființelor umane, individual sau în grupuri, și aplică aceste cunoștințe pentru a promova adaptarea și dezvoltarea ființelor umane pe plan personal, social, educațional sau ocupațional.”. O definiție superbă din punctul meu de vedere, de unde se deduce un puternic caracter științific. Ceea ce nu am prea priceput, ține de clasele generale. Aflu că psihologii fac parte, ocupațional vorbind, din „Grupa majoră 2 – Specialiști în diverse domenii de activitate.”, până aici e OK, însă subgrupele încep, ușor-ușor, să mă bage în ceață: „Subgrupa majoră 26 – Specialiști în domeniuljuridic, social și cultural” și „Grupa minoră 263 – Specialiști în domeniul social și religios”.

Hai dă-mă! Ar fi extraordinar dacă psihologii ar face parte, generic, vorbind, din categoria specialiștilor în domeniul juridic. Dar unde sunt formările juridice de bază? Mai ales că vorbim despre o subgrupă MAJORĂ. Cât despre aia minoră, e clar. Cum pot face parte psihologii din categoria specialiștilor din domeniul religios, asta zău că nu pot pricepe. Nici studii de bază nu există în acest domeniu și, cred, nici competențe, să fim serioși. Doar dacă avem în vedere ceea ce se promovează intens ca fiind psihologie, mai exact elemente de misticism indian combinate cu măsurători de aure și terapii la distanță prin telepatie. Îmi cer public scuze pentru faptul că, până acum, am susținut caracterul științific al psihologiei. Observ că m-am înșelat din moment ce aflu că psihologia, pe lângă elementele sociale și culturale pe care, în mod logic, le presupune, le are în vedere și pe cele juridice (!!!), dar, mai ales, pe cele religioase. Faptul că psihologii pot efectua expertize în domeniul judiciar (destul de diferit, ca noțiune, de cel juridic), nu cred că poate califica psihologia ca disciplină juridică. Dacă am accepta asta, atunci am putea spune că și contabilitatea este o disciplină juridică, la fel specialiștii în cadastru sau inginerii constructori, toate categoriile profesionale din care pot proveni experți judiciari. Despre „specializarea” psihologului în domeniul religios nu am ce să comentez, încadrarea fiind rizibilă pentru orice om care mai are o urmă de logică. Știu că unii vor identifica elementul social ca fiind punctul comun, însă, din punct de vedere logic, includerea unei categorii într-o clasă conduce la moșternirea caracteristicilor clasei respective.  Dar să vedem, strict referitor la psihologi, ce ocupații sunt:

  • 263401 Psiholog în specialitatea psihologie clinică. 
  • 263402 Psiholog în specialitatea consiliere psihologică 
  • 263403 Psiholog în specialitatea psihoterapie
  • 263404 Psiholog în specialitatea psihologia muncii și organizațională 
  • 263405 Psiholog în specialitatea psihologia transporturilor 
  • 263406 Psiholog în specialitatea psihologia aplicată în servicii 
  • 263407 Psiholog în specialitatea psihologie educațională, consiliere școlară și vocațională
  • 263408 Psiholog în specialitatea psihopedagogie specială 
  • 263409 Psiholog în specialitatea psihologie aplicată în domeniul securității naționale
  • 263410 Psiholog în specialitatea psihologie judiciară – evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligrafului 
  • 263411 Psiholog 
  • 263412 Psihopedagog
  • 263413 Expert poligraf
  • 263414 Psiholog școlar
  • 263415 Cercetător în psihologie
  • 263416 Asistent de cercetare în psihologie
  • 263417 Cercetator în psihopedagogie specială
  • 263418 Asistent de cercetare în psihopedagogie specială
  • 263419 Terapeut ocupațional

Acestea sunt toate. Înainte de a discuta despre orice altceva, se impun câteva întrebări logice:

  1. De ce a fost necesară o ocupație specială pentru terapeut ocupațional în clasa psihologilor. Terapia ocupațională nu face parte din categoria psihologilor specialiști în psihoterapie? Nu știu, doar întreb
  2. De ce s-a radiat ocupația de psiholog, dar s-a păstrat cea de psihopedagog?
  3. Categoria psihologului specializat în psihologia judiciară conduce direct și explicit la evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligrafului. Asta e singura tehnică ce permite evaluarea comportamentului simulat? Nu cumva s-a inclus în COR o categorie ocupațională care să creeze, în mod mai mult decât evident, o poziție de monopol a unei instituții care formează în domeniul tehnicii poligraf? Unde se încadrează, ocupațional vorbind, ceilalți specialiști în domeniul evaluării comportamentului simulat, dar care nu folosesc tehnica poligraf?
  4. Ce înseamnă ocupația de „expert poligraf” și de ce este necesară ca ocupație de sine stătătoare? Să înțeleg că cei din categoria la care m-am referit în întrebarea 3 nu sunt experți în poligraf? Ar fi o contradicție logică evidentă. În plus, termenul de expert nu prea are reprezentarea unei ocupații. Expertiza de dobândește în foarte mult timp, pe baza unei experiențe bogate, confirmată social și științific. Sau această ocupație s-a constituit special pentru a face loc unor persoane care devin experte prin urmarea unor cursuri foarte scumpe și de durată relativ scurtă, organizate de cineva? Doar întreb, pentru că, iarăși, dacă ar fi așa, s-ar crea o poziție tare urâtă de monopol a unora, ceea ce ar putea duce la probleme serioase de legalitate.

Toate ocupațiile scrise înclinat au drept condiție necesară, dar nu și suficientă, absolvirea de studii superioare. Cu alte cuvinte, pentru a putea câștiga un leu, pe lângă diploma de licență, îți trebuie o specializare pe care o faci în timp și contra cost, prin cursuri de specialitate. Este în regulă până aici, cel puțin teoretic, deoarece nu te poți numi specialist dacă nu ai experiență (internshipul) și dacă nu probezi competența. Trecem peste aspectul că, chiar dacă specialist ajungi greu, poți ajunge ușor expert dacă ai diploma de licență și dacă urmezi niște cursuri de specialitate, destul de scurte, cu evaluare internă și subiectivă a competențelor.

Dacă o persoană a terminat psihologia și nu are bani, fie se apucă de cercetare (dacă, desigur, are unde și dorește asta), fie se face psihopedagog sau terapeut ocupațional (??!!), fie se apucă de altceva sau lucrează prin baruri pentru a strânge banii necesari ca să facă anumite cursuri și să plătească taxe către unii de confundă psihologia cu propria lor sufragerie, monopolizând complet breasla, e drept, cu acordul tacit al acesteia. Dacă asta nu este discriminare, atunci nu știu ce poate fi.

Nu prea înțeleg cum de au scăpat domeniile de cercetare. Fie că cei care fac încă cercetare în psihologie au un cuvânt destul de puternic pe plan intern și internațional, prin urmare este riscant să te iei de ei, fie, mai probabil, au unii în plan să organizeze cursuri pentru atestate de cercetător și să ne trezim că avem nevoie de atestate pentru a cerceta ceva. Nu m-ar mira absolut nimic.

Singura posibilitate ca să poți lucra legal ca psiholog, până te specializezi, era ocupația „psiholog”, echivalentă, logic vorbind, celeia de psiholog generalist sau, ca să nu-mi argumenteze unii că așa-i în Occident, de psiholog stagiar. Dacă tot veni vorba, țin să vă anunț că în acel Occident pe care îl tot invocați, psihologul stagiar ESTE PLĂTIT de către supervizor. La noi e invers. Stagiarul plătește supervizorul. Păi de unde mama dracului să plătească omul ală ca să ajungă să profeseze, și el, imediat după facultate? Eliminarea acestei ocupații duce, în mod direct și indiscutabil, la o poziție discreționară a COPSI. Nimeni nu poate profesa dacă nu urmează cursurile acreditate de noi, dacă nu face stagiile acreditate de noi, dacă nu obține atestatele noastre. De la opincă la vlădică ne închinăm la măria-sa COPSI. Treziți-vă, oameni buni, că în curând până și dreptul de a respira al psihologilor va fi reglementat de COPSI. Chiar nu vedeți că nu puteți mișca fără să plătiți?

Și, ca să nu vorbim aiurea, să vedem cum e prin alte profesii, tot liberale. Vom considera domeniul juridic și cel medical, că tot am aflat că psihologii sunt juriști.

În domeniul juridic, licențiatul devine jurist. Se poate angaja, imediat, pe un post ce consilier juridic (cod 261103), la o instituție, de exemplu la COPSI, fără să aibă nevoie să-și vândă un rinichi pentru a profesa. Tot fără să „cotizeze” pe undeva, poate deveni juristconsult (cod 261103) și, ce să vezi, există și categoria generală avocat (cod 261101) pentru care dai examen ca să intri, daca vrei, în barou. Asta ca să nu mai vorbim de faptul că, dacă nu ai bani dar ești foarte bun, poți intra la INM și să termini ca magistrat. Dacă vrei să fii notar, stagiatura o faci într-un cabinet notarial și EȘTI PLĂTIT PENTRU ASTA.

În domeniul medial, licențiatul medic poate fi, imediat, medic rezident (cod 221102) în spital și ESTE PLĂTIT pentru asta. Specializările și treptele profesionale se pot obține, în mod firesc, în timp, cu efort și cu examene serioase. Nu am auzit, până acum, de cursuri scurte și scumpe pe care, dacă le urmezi, să devii, imediat, medic primar.

Orice domeniu profesional ați lua, veți constata că pe baza diplomei de licență poți, imediat, câștiga bani angajându-te potrivit nivelului de pregătire. Este decizia fiecăruia dacă dorește sau nu dorește să continuie evoluția în carieră, însă NICĂIERI NU SE LIMITEAZĂ UN DREPT FUNDAMENTAL, DREPTUL LA MUNCĂ. Asta înțeleg prin faptul că diploma de licență îți conferă toate drepturile legale. Prin radierea ocupației de psiholog, dar neitroducerea unei ocupații alternative, de exemplu cea de psiholog stagiar, consider că s-a comis un abuz groaznic și care oferă puteri absolute și discreționare COPSI, limitând dreptul constituțional la muncă. Acest lucru este cu atât mai ciudat cu cât ocupația„psihopedagog” rămâne. Consider că, prin această radiere, un absolvent de psihologie nu va avea nicio posibilitate să se angajeze direct în muncă și să beneficieze de rezultatele muncii, munca fiind condiționată de alte cheltuieli obligatorii către organisme de specialitate. Mai mult, prin decizia sa, MMFPSPV lasă fără obiect diplomele de psiholog emise de către instituțiile de învățământ superior, pe care tot Statul Român le recunoaște. Deoarece consider că Statul Român a comis un abuz, îmi rezerv dreptul de a da spre studiu această speță persoanelor mai competente în domeniul juridic (chiar dacă am aflat că și eu am competențe) și de a acționa în consecință.


Musafir

#147 Nu va lăsați înșelați!

2016-03-07 05:30

Stimați psihologi va rog sa nu va lăsați inselati de șarlatani ca Armand Veleanovici, care pt a-și promova cursul lui de expertiza psihologica vrea să-l demită pe Laurențiu. Dacă acest armand este atât de extraordinar de ce doar acum iese în fata "pt a face ceva pt psihologia românească"????? Unde a fost din 2004 când s-a dat legea psihologului și pana azi???? Sunt 12 ani de viata. Ce a făcut armand pana acum? Nimic. Sunt multe alte dedesubturi pe care noi psihologii de rand nu le cunoaștem. Cel puțin Laurențiu a eliminat de pe piața psihologii făcuți la apelul de seara care au făcut psihologia prin cursuri pe internet.aceia sunt incompetenții. Asa ca aveți grija ce semnați și pe cine susțineți. Nu oricine vine și va spune lucruri frumoase și va promite multe se va tine și de promisiune. Este alegerea fiecăruia dintre noi. Oare ce va urma? Distrugerea acestei bresle? Mai gândiți-vă.  Nu tot ce zboară se mănâncă. 


Anonymous

#148 Stop cenzura interna in CPR

2016-05-06 13:37

http://psihologiapsihologilor.blogspot.ro/

Beatrice

#149 Cerem public sa fie verificate lucrarile de doctorat ale tuturor membrilor comitetului director

2016-10-04 09:29

Cerem public sa fie facute publice si verificate lucrarile de doctorat ale tuturor membrilor comitetului director aflati la conducerea Colegiului Psihologilor din Romania.

Zenobia

#150 Cerem public sa fie facute publice si verificate lucrarile de doctorat ale tuturor membrilor comitet

2016-10-04 09:40

#13: Corina Dumitru - Stefan Iulian - presedinte al COPSI 

 Cerem public sa fie facute publice si verificate lucrarile de doctorat ale tuturor membrilor comitetului director aflati la conducerea Colegiului Psihologilor din Romania. Plagiatul nu se prescrie.