PETIȚIE pentru debirocratizare, simplificare și corectare a procedurilor și deciziilor privind implementarea proiectelor din apelurile de Digitalizare IMM și ONG din cadrul PNRR
Către: Guvernul României - Corpul de Control al Prim-ministrului Senatul României – Parlamentul României Camera Deputaților – Parlamentul României Secretariatul General al Guvernului Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene Ministerul Finanțelor Curtea de Conturi a României În atenția: Domnului Ilie-Gavril Bolojan, Prim-ministrul României Domnului Mircea Abrudean, Președintele Senatului României Domnului Sorin-Mihai Grindeanu, Președintele Camerei Deputaților Domnului Ștefan-Radu Oprea, Secretar General al Guvernului Domnului Dragoș Nicolae Pîslaru, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene Domnului Alexandru Nazare, Ministrul Finanțelor Publice Doamnei Camelia Călugăreanu, Președintele Curții de Conturi Stimate Domnule Prim-ministru, Stimate Domnule Președinte al Senatului, Stimate Domnule Președinte al Camerei Deputaților Stimate Domnule Secretar General, Stimate Domnule Ministru al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene Stimate Domnule Ministru al Ministerului Finanțelor Publice Stimată Doamnă Președinte, Subscrisa, Asociația Gândim pentru IMM, inscrisa in registru special cu nr.26/07.03.2023, cu sediul în Str. Nerva Traian, nr.27-33, Birou nr.6, e-mail ong@gandimm.ro, reprezentată legal de Andreea Kohalmi Szabo, în calitate de Președinte, în numele unui grup extins de beneficiari, consultanți ai acestor beneficiari și furnizori ai apelurilor de proiecte de digitalizare IMM și ONG finanțate din Planul Național de Redresare și Reziliență, semnatari ai prezentei Petiții referitoare la: - Digitalizarea IMM-urilor – Grant de până la 100.000 euro pe întreprindere care să sprijine IMM-urile în adoptarea tehnologiilor digitale - Digitalizarea avansată – Granturi pentru sprijinirea antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate - Digitalizare ONG în temeiul Ordonanței nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, formulăm prezenta PETIȚIE pentru debirocratizare, simplificare și corectare a procedurilor și deciziilor privind implementarea proiectelor din apelurile de Digitalizare IMM și ONG din cadrul PNRR, prin care vă aducem la cunoștință următoarele: Vă adresăm următoarea petiție, în numele unui grup extins de beneficiari ai apelurilor de proiecte de Digitalizare, IMM-uri și ONG-uri, semnatari ai prezentei, alături de alte părți interesate - consultanți și furnizori de servicii și produse - pentru a vă semnala o serie de nereguli sistemice, procedurale și decizionale, existente în cadrul legal și în MIPE, legate de implementarea proiectelor de Digitalizare IMM și ONG din cadrul PNRR, pentru care este imperativă aplicarea de corecții astfel încât să fie deblocate fluxurile de implementare, să fie facilitată buna desfășurare a proiectelor și să fie oprită crearea de prejudicii nedrepte beneficiarilor. Suntem într-un punct în care lipsa de măsuri concrete, precum și măsurile întreprinse până în prezent într-o manieră care nu denotă profesionalism sau o bună înțelegere a mecanismelor ce țin de fondurile europene, ori răspunsul la nevoia de debirocratizare și simplificare invocată de la nivel european, au condus la o situație fără precedent în istoria fondurilor europene din România. Suntem la mai bine de 2 ani de la lansarea apelului pentru digitalizarea IMM-urilor și de la momentul la care ar fi trebuit lansate apelurile pentru ONG-uri și digitalizare avansată, 2 ani caracterizați de întârzieri masive în gestiunea acestor apeluri, de ghiduri cu numeroase lacune și deficiențe, de adrese și solicitări nenumărate din partea solicitanților de finanțare și a beneficiarilor, în care nu s-a întâmplat nimic din ceea ce ar fi firesc să se întâmple în gestiunea responsabilă a unor sute de milioane provenite din PNRR. Măsurile destinate să asigure redresare și reziliență au devenit ele însele măsuri cu potențial destabilizator pentru IMM-urile și ONG-urile aplicante și pentru furnizorii lor, riscând ca, din incapacitatea administrativă care nu ar trebui să existe la nivelul Ministerului de resort în fonduri europene, să se piardă oportunitatea ca aceste fonduri să conducă la productivitate crescută. Într-un context economic turbulent, în care cuvintele cheie sunt „productivitate”, „digitalizare”, „adaptarea pieței muncii”, un număr de peste 5000 IMM-uri și ONG-uri și-au luat responsabilitatea de a investi în implementarea unor proiecte care să le permită dezvoltarea, adaptarea la noile tehnologii și o creștere a eficienței, IMM-urile asumându-și chiar menținerea numărului de locuri de muncă din anul 2022 în anul 3 de implementare cu o creștere a Cifrei de afaceri. Apelul de proiecte de 30.000 euro până la 100.000 euro (pentru întreprinderile mijlocii) trebuia să fie un apel ușor de implementat, simplificat și care la finalul anului 2024 să fie finalizat, cu toate acestea, s-a dovedit un drum foarte anevois pentru aplicanți, consultanți IT și, mai nou, furnizori. Cu termen de implementare în decembrie 2025 pe apelurile pentru ONG-uri și IMM-uri pentru multe entități de-abia începe implementare, iar pentru altele nici nu poate începe implementare întrucât există o lipsă semnificativă de interes și profesionalism în implementarea acestora de către MIPE. Fiind personal foarte bine plătit, comparativ cu alți funcționari din entități ce gestionează proiecte, așteptarea ar fi ca nivelul de cunoștințe, competențe și abilități să fie unul ridicat și problemele să fie soluționate în timpi rezonabili. Întrucât, sunt întârzieri de ani pe aceste programe, sunt cerereri de transfer blocate de peste 8 luni și neplătite, sunt proiecte neîncepute din cauza faptului că nu au primit un document „Notificare privind încadrarea în categoria IMM” și, mai nou, apar cereri de transfer respinse pentru anumite cheltuieli deși s-au făcut conform cu regulile din ghiduri și informațiile disponibile la momentul respectiv, vă solicităm de urgență să dispuneți toate măsurile necesare, controale, înlocuire persoane responsabile cu unele capabile să rezolve situațiile, schimbare ordonanțe de urgență, tot ce considerați că poate remedia, debloca și soluționa situația din prezent, întrucât altfel, proiectele nu vor putea fi implementate și pierderile sunt foarte mari de partea IMM-urilor și furnizorilor lor, dar și de partea statului român. Atât IMM-urile, cât și ONG-urile semnatare sunt dedicate și asumate în implementarea până la capăt a acestor proiecte și pot duce la bun sfârșit acest demers, dar dacă nu se remediază anomalii și nu se corectează modul în care acești beneficiari sunt tratați se va ajunge la o siutație de criză în primirea banilor și lipsă de cash-flow care va impacta negativ tocmai acești beneficiari care ar fi trebuit să beneficieze de măsuri pentru redresare și reziliență. Fiecare dintre domniile dvs., cărora am adresat prezenta petiție puteți solicita clarificări către MIPE pentru a vedea veridicitatea și gravitatea faptelor menționate în cele ce urmează, putând chiar dispune măsuri și audituri pentru că statul român și cetățenii săi sunt prejudiciați în mod direct de acțiunile/inacțiunile realizate pe aceste programe de finanțare. Puteți solicita verificarea modului în care s-au făcut evaluările (dacă sunt unitare sau nu, dacă s-a respectat sau nu ce scrie în ghid, dacă au existat tăieri de buget nejustificate, dacă oamenii care au evaluat au avut capacitatea tehnică să înțeleagă proiectele, dacă timpii de evaluare au fost rezonabili, de ce s-a plătit pentru un RPA pentru automatizarea evaluării și totuși aceasta a durat peste 24 luni), modul în care s-au făcut contractările (dacă au fost unitare sau nu), când s-au dispus primele norme pentru implementarea proiectelor, raportat la numărul de contractacte semnate (contracte semnate în iulie 2024, instrucțiuni date în februarie 2025 și iunie 2025), cum se răspunde la notificările aplicanților, câti beneficiari sunt efectiv în implementare, câți așteaptă încă după Notificarea privind Încadrarea în categoria IMM, câte cereri de transfer s-au transmis până în decembrie 2024 și câte s-au plătit până în august 2025, ce documente și informații s-au solicitat suplimentar față de procedură, câte abuzuri s-au făcut în aceste evaluări, la câte întrebări s-a răspuns dintre cele primite, câte mailuri și adrese au fost ignorate. Avem și noi răspunsuri multiple și toate conduc la aceeași concluzie legată de lipsa de competență, interes și răspundere a persoanelor implicate pe aceste programe și toate se pot dovedi concret. În rezumat: ● Este nevoie imperativă de urgentarea și normalizarea modului de lucru pe cele trei programe de Digitalizare IMM și ONG din cadrul PNRR. MIPE nu respectă nici un termen asumat în Contractele de finanțare cu beneficiarii, ducând toate proiectele din aceste trei apeluri de Digitalizare într-o situație de risc iminent de neimplementare, implementare defectuoasă ori crearea de prejudicii. Este obligatoriu ca Ministerul să își poată respecta obligațiile contractuale, pentru a debloca întreaga industrie: IMM-uri, ONG-uri, furnizori de produse și servicii. ● Este necesară modificarea urgentă a OUG nr. 18/2023, în sensul preluării controlului de către MIPE asupra proceselor și fluxurilor externalizate către băncile partenere, întrucât acestea nu dețin cunoașterea, expertiza și capacitatea necesare susținerii implementării proiectelor sau îndeplinirii responsabilităților care le revin în baza Acordurilor de parteneriat cu MIPE. ● Este necesară simplificarea procedurii de achiziție directă, în sensul alinierii la cerințele legale în vigoare, care permit desfășurarea liberă a achiziției în offline și anunțarea rezultatelor în platforma PNRR doar ulterior, după încheierea acesteia. ● De asemenea, este necesară debirocratizarea procesului de gestiune și adaptare a achizițiilor directe, în sensul eliminării obligativității justificării achiziției de produse superioare tehnologic și al eliminării obligativității de Notificare prealabilă pentru ajustarea bugetului cheltuielilor în interiorul aceleiași categorii de cost, dacă această modificare nu presupune modificarea valorilor generale ale bugetului. ● Conform Ghidului de finanțare specific apelului Digitalizare IMM și a declarațiilor asumate în scris de către MIPE atât înainte de depunerea proiectelor, cât și în timpul implementării acestora, cheltuielile pentru consultanță/analiză pentru identificarea soluțiilor tehnice de care au nevoie IMM-urile sunt eligibile indiferent de momentul facturării lor. Recent, reprezentanții MIPE au oferit public interpretarea eronată potrivit căreia aceste cheltuieli ar fi neeligibile dacă sunt facturate după semnarea Contractului de finanțare. Au apărut deja primele respingeri MIPE la Cererile de transfer ale beneficiarilor, pe acest motiv. Solicităm respectarea prevederilor legale și menținerea fermă a deciziei instituționale privind eligibilitatea deplină a acestor cheltuieli, indiferent de momentul în care au fost facturate. ● Repercusiunile profunde, deja materializate, includ pierderea încrederii mediului privat în instituțiile statului, în capacitatea acestora de a gestiona fondurile europene și de a oferi predictibilitate decizională. Dubla măsură și arbitrariul aplicate de MIPE în gestionarea acestor apeluri de proiecte sunt îngrijorătoare. Se observă o reticență semnificativă a beneficiarilor și a furnizorilor, de a mai iniția fluxuri de lucru în domeniul fondurilor europene, pe seama lipsei totale de profesionalism de care dă dovadă MIPE – autoritatea națională în materie – și băncile partenere. ● Solicităm tragerea la răspundere a MIPE și a persoanelor responsabile de întârzierile și prejudiciile create beneficiarilor pe aceste apeluri de proiecte. În detaliu: Am structurat prezenta petiție cu elementele importante pentru fiecare program în parte, sintetizând principalele probleme rămase neacoperite sau care au fost insuficient reglementate ori supra-reglementate prin cele mai recente Instrucțiuni, cu rugămintea de a fi tratate cu atenție și de a dispune de urgență corecțiile care se impun. Încercăm prin această petiție să explicăm elementele presante, problematice și de natură să împiedice o implementare corespunzătoare și facilă, care îngreunează procesul de toate părțile și chiar sugerăm soluții ce pot fi incluse în viitoare Ordine de Ministru sau OUG, spre a rezolva inadvertențele și derapajele. Beneficiarii acestor fonduri au fundamente suficiente pentru a ridica în instanță probleme de eficiență administrativă, neglijență în serviciu, abuz în serviciu, lipsă de interes, dublă măsură, subiectivitate, arbitrariu ș.a., dar considerăm că scopul acestor proiecte este unul constructiv, nu unul de conflicte procedurale. Modalitatea de derulare a programului, precum și de aplicare a regulilor și drepturilor, este complet disproporționată între MIPE și beneficiari, existând multiple prevederi abuzive dinspre MIPE raportat la beneficiari, cerințe cu termene scurte și sancțiuni aplicate doar către beneficiar, fără o înțelegere corespunzătoare a beneficiarilor și situațiilor punctuale, deși situațiile care necesită diferite particularizări sunt cauzate tocmai de regulile neclare sau contradictorii, de supra-reglementare sau de lipsa de reguli, de schimbarea fără temei și nejustificată a acestora în ultimele două luni, de întârzierea mai mare de 2 ani în derularea programelor și de deciziile arbitrare și discreționare ale instituției și personalului MIPE. Rugăm să luați în considerare că toate aceste impedimente, restricții și rigidități fac implementările anevoioase și uneori chiar derizorii, întrucât soluțiile din domeniul digitalizării gândite și scrise în urmă cu 2 ani sunt depășite tehnologic în prezent, în majoritatea cazurilor, fiind nevoie de actualizare, adaptare și eforturi de recalibrare. În condițiile de față, în care au mai rămas doar 4 luni de implementare, iar gradul de progres este unul încă incipient, obligarea la justificări suplimentare pentru orice fel de actualizări în proiecte generează supraîncărcare și riscul pierderii proiectelor. Este imperativ necesar să se debirocratizeze procesul de implementare al proiectelor și să se renunțe la solicitările absurde din Instrucțiunile de implementare, care supraîncarcă inutil toți beneficiarii. De asemenea, rugăm să luați în considerare că există o discrepanță și o discriminare substanțială între modul în care sunt tratați beneficiarii de fonduri din PNRR din categoria beneficiari privați/ONG-uri și beneficiarii publici, pentru aceștia din urmă întregul proces fiind mult simplificat. În condițiile în care nu se găsesc soluții la nivelul MIPE sau al Guvernului pentru a ușura implementările, aceste programe devin nefezabile din cauza exclusiv a MIPE, nu a beneficiarilor care nu pot implementa dacă nu li se procesează cereri de transfer, notificări și nu au instrucțiuni simple și clare pentru implementare. I. Nevoi comune celor 3 apeluri de proiecte pentru Digitalizarea IMM și ONG din cadrul PNRR Excluderea derulării procedurilor cererilor de transfer prin partenerii bancari pentru a diminua timpul de analiză sau impunerea unor termene mai scurte și ferme pentru partenerii bancari. Proiectele au valori financiare mari (în special Digitalizarea avansată), astfel că orice blocaj de peste 20-30 zile la primirea banilor prin cerere de transfer creează premise certe de blocare a firmelor beneficiare în activitatea curentă. Având în vedere că în final cererile de transfer și achizițiile sunt verificare și autorizate de personalul MIPE, considerăm că introducerea partenerului bancar pe flux nu a făcut până în prezent decât să îngreuneze derularea procesării cererilor, să crească timpii de procesare a acestora. În mod particular, pentru programul de Digitalizare avansată nu se pot permite blocaje de cash-flow cauzat de întârzierea peste termenele contractuale a plăților. De aceea, având în vedere că partenerul bancar nu a respectat prevederile din OUG 18/2023 privind termenele, solicităm să nu mai fie inclus în procesul de evaluare a cererilor de transfer, optimizând astfel fluxurile. Propunem emiterea unui ordin de modificare a procedurii de implementare sau act adițional la contract care să ridice suspendarea execuției financiare, având în vedere că nu s-a respectat termenul contractual pentru verificările încadrării IMM, de maxim 45 de zile de la semnare, și proiectele sunt deja întârziate cu peste 60-120 de zile la Digitalizare avansată și mult mai mult la Digitalizarea IMM. Menționăm că proiectele de Digitalizare avansată au componentă obligatorie de cercetare-dezvoltare și aceasta implică angrenarea unor persoane pentru activități din proiect și plata acestora, fără derularea acestor activități fiind imposibil de realizat majoritatea achizițiilor. Salariile nu pot fi decontate pentru că nu există notificare de încadrare în categoria IMM și nici eficiență în gestionarea cererilor de transfer. În condițiile în care partenerii bancari nu au respectat până în prezent condițiile ofertate în urma procedurii de licitație la care au participat și pentru care au semnat contract de asistență cu respectarea ofertelor depuse și a caietelor de sarcini, considerăm că este imperios necesară amendarea OUG 18/2023 pentru ca MIPE să poată interveni în flux și să poată fi reziliate contractele cu partenerii bancari având în vedere nerespectarea contractuală și întârzierile majore create. Mai mult, considerăm că se impune respectarea legii achizițiilor de către MIPE și explicarea măsurilor întreprinse pentru a recupera prejudiciile cauzate de întârzierile partenerilor bancari, măsurile întreprinse pentru a solicita penalități întârziere și respectarea clauzelor contractuale. În caz contrar, MIPE este direct răspunzător pentru lipsa de acțiune în a constrânge un furnizor de servicii să respecte clauzele unui contract de achiziție publică. Astfel, având în vedere că modul de operare de până în prezent s-a dovedit ineficient și de natură să blocheze tot programul, solicităm abrogarea sau modificarea în regim de urgență a OUG 18/2023. Faptul că nu a funcționat cooperarea cu partenerul bancar este binecunoscut la nivelul conducerii MIPE și al celor responsabili de implementarea programului, chiar dl ministru Dragoș Pîslaru a recunoscut public pe o pagină de Facebook cu beneficiari privați că se impun măsuri. Dar, măsurile pentru remediere se lasă așteptate și timpul s-a comprimat semnificativ. Pentru finalizarea implementării mai rapide recomandăm o revizuire și simplificare a procedurii de achiziții – aceasta fiind cea mai anevoioasă procedură aplicată pe PNRR și disproporționată față de procedurile pentru mediul public. Este necesară simplificarea procedurii de achiziție directă, în sensul alinierii la cerințele legale în vigoare, care permit desfășurarea liberă a achiziției în offline și anunțarea rezultatelor în platforma PNRR doar ulterior, după încheierea acesteia. Pregătirea ex-ante a achiziției în platformă și obligarea ofertanților să depună obligatoriu un anumit set de documente îngreunează și întârzie procesul efectiv al achiziției, și limitează accesul unor posibili furnizori la aceste achiziții. De exemplu, accesul la multe dintre activele necorporale definite în proiectele de digitalizare (incluzând licențe software online, servicii cloud, licențe de inteligență artificială, etc. de la furnizori internaționali care nu permit intermedierea) este îngrădit întrucât respectivii furnizori nu pot/ nu vor să participe cu oferte în platforma PNRR și nu pot/ nu vor să furnizeze seria de documente definită ca obligatorie în procedură. În majoritatea acestor cazuri, este necesar ca produsele software să poată fi achiziționate direct din online, de pe website-ul furnizorilor. Pentru achiziții de 1000-2000 lei un dosar de achiziție depășește 25 de documente solicitate, inadmisibil pentru astfel de sume! Beneficiarii trebuie să deruleze o procedură de achiziție publică pe platforma unde se desfășoară programul, să evalueze oferte, să semneze contracte, cel puțin 2-3 tipuri de PV-uri. În condițiile în care pe TOATE celelalte tipuri de finanțare se permite achiziția directă – contract încheiat direct cu furnizorul pentru sume sub 270.000 lei. Sub umbrela că așa solicită Regulamentul european aplicabil pentru PNRR, toată această procedură anevoioasă a continuat să fie aplicată pentru IMM-uri, deși pentru entitățile publice nu se prevăd astfel de necesități și nici chiar pentru privați, pe fondurile structurale. De asemenea, este necesară debirocratizarea procesului de gestiune și adaptare a achizițiilor directe, în sensul eliminării obligativității justificării achiziției de produse superioare tehnologic și al eliminării obligativității de Notificare prealabilă pentru ajustarea bugetului cheltuielilor în interiorul aceleiași categorii de cost dacă această modificare nu presupune modificarea valorilor generale ale bugetului. La mai mult de 2 ani distanță față de momentul scrierii și depunerii proiectelor, în majoritatea cazurilor, produsele previzionate nu mai sunt disponibile în piață, acestea fiind înlocuite cu versiuni superioare tehnologic. Este derizoriu și risipitor să fie obligați beneficiarii la prezentarea de justificări și analize tehnice pentru achiziționarea de produse superioare tehnologic, mai ales în condițiile în care timpul rămas la dispoziție pentru implementare este imposibil de scurt. Justificările, argumentările, obținerea de la producători/furnizori de materiale documentare pentru fundamentarea progresului tehnologic reprezintă eforturi care necesită uneori zile întregi de muncă, negociere, rugăminți neacoperite de vreo obligație contractuală și chiar plăți suplimentare. Nu se justifică cerințele excesive din instrucțiunea MIPE nr. 7, care împovărează gestionarea progresului tehnologic. În egală măsură, nu se justifică prevederile excesive referitoare la: - Obligativitatea realizării de Notificări prealabile pentru ajustarea prețurilor în interiorul aceleiași categorii bugetare, în situațiile în care nu se modifică bugetul general. - Obligativitatea realizării de Notificări prealabile pentru asumarea costurilor suplimentare neeligibile în situația achizițiilor care depășesc bugetul. Această prevedere este implicit asumată prin Contractul de finanțare. La punctul 11.10 alin (3) din Ordinul nr. 1935 din 26.06.2025, interdicția de înlocuire a elementelor de buget este restrictivă în mod nejustificat, contradictorie cu alte prevederi legale și contrară intereselor proiectelor, în raport cu scopul pentru care au fost scrise și câștigate. În Ordinul nr. 1935 din 26.06.2025, la punctul 11.10 alin (3) scrie: Interdicția de înlocuire a echipamentelor/soluțiilor tehnice cuprinse în proiect introduce dezavantaje și vulnerabilități în unele situații, având în vedere faptul că proiectele au fost scrise în urmă cu mai bine de 2 ani, la momentul prezent unele produse fiind complet depășite tehnologic în raport cu scopurile proiectului. În prezenta argumentare vorbim strict despre înlocuirea unor produse cu alte produse similare, cu păstrarea capacităților tehnice și al scopului lor în proiect, astfel încât să se asigure o bună implementare a proiectului în raport cu contextul său (pentru care a primit finanțare). De exemplu: - Dacă pentru activități de arhitectură a fost prevăzut un anumit laptop cu capacități de procesare CAD, care în prezent nu se mai fabrică sau este depășit tehnologic, dar fix aceleași scopuri și activități pot fi îndeplinite cu ajutorul unui sistem desktop sau server cu capacități CAD, atunci înlocuirea laptopului cu un desktop rezolvă o problemă actuală a proiectului (i.e. inexistența în piață a produsului propus inițial) și asigură implementarea nivelului de calitate scontat. Însă aici nu vorbim despre înlocuirea unui laptop cu o imprimantă, care au scopuri și funcționalități complet diferite, ci despre două tipuri de produse care au același scop și același rezultat. - Dacă pentru asistență virtuală cu chatbot bazat pe inteligență artificială, la momentul scrierii proiectului a fost vizată soluția ChatGPT pentru că aceea era singura disponibilă, dar în prezent se constată că o altă soluție existentă în piață poate asigura realizarea de asistență specializată pentru sprijinirea dedicată a activităților pentru care s-a primit finanțarea, prin capabilități nișate/ specializate/ sau o suită de agenți rafinați pentru acele scopuri, este mult mai viabil să se realizeze acest schimb de soluții, pentru atingerea unui grad ridicat de calitate în proiect și îndeplinirea deplină a scopurilor proiectului. (Păstrarea asistentului prevăzut inițial – ChatGPT – în continuare aduce avantajele descrise în proiect, însă soluțiile specializate existente în prezent pot răspunde nevoilor proiectului mult mai eficient decât soluțiile AI generaliste.) Astfel, subliniem faptul că evoluția tehnologică în domeniul digitalizării a realizat pași considerabili în acești 2 ani de la momentul scrierii și depunerii proiectelor, fiind utilă permiterea adaptării unor soluții software și/sau hardware, strict cu păstrarea scopului pentru care au fost alocate în proiect, cu demonstrarea respectării sau depășirii caracteristicilor tehnice minimale definite în proiect, cu păstrarea categoriei bugetare din care făcea parte produsul inițial și cu menținerea respectării criteriilor DESI asumate. Mai mult decât atât, la art. 6.1 alin (9) din Ordinul MIPE nr. 372/2024 se reglementează posibilitatea ca produsele să fie schimbate, cu condiția menținerii scopului pentru care a fost aprobată achiziția: În Ordinul nr. 1935 din 26.06.2025 nu se face nicio mențiune la abrogarea acestei prevederi din Ordinul nr. 372/2024, creând astfel un conflict direct cu acesta. Confuzia din industrie ține de motivele pentru care MIPE ar interzice în iunie 2025, în plină implementare a proiectelor, o posibilitate care era permisă anterior în mod explicit prin norme. Având în vedere cele prezentate: - Solicităm în mod imperativ revocarea/abrogarea acestor paragrafe de la punctul 11.10 alin. (3) din Ordinul nr. 1935 din 26.06.2025: - Solicităm acordarea permisiunii explicite pentru modificarea/înlocuirea unor elemente de cost din buget, cu respectarea unor condiții precum: ● Menținerea scopului servit inițial în proiect și a funcționalității declarate în proiect. ● Demonstrarea respectării sau depășirii caracteristicilor tehnice minimale definite în proiect (chiar și în situațiile în care, de exemplu, 2 servere ar fi înlocuite cu 1 server mai puternic – să se demonstreze modalitatea prin care caracteristicile/ capabilitățile serverului mai puternic ar reprezenta cel puțin cumulul de caracteristici/ capabilități tehnice ale celor 2 servere inițiale). ● Păstrarea categoriei bugetare din care făcea parte produsul propus spre modificare/înlocuire. ● Menținerea respectării criteriilor DESI asumate în proiect. - Solicităm să fie permisă achiziționarea de produse superioare tehnologic, în mod implicit, fără Notificare prealabilă și fără justificări/ argumentări/ fundamentări tehnice. - Solicităm să se permită implicit ajustarea liberă a bugetului în interiorul aceleiași categorii bugetare, în situația în care nu se modifică bugetul de ansamblu al categoriei respective. - Solicităm să se permită implicit achiziția de produse mai scumpe decât bugetul disponibil, având în vedere că oricum nu poate fi decontat mai mult decât este prevăzut în buget iar beneficiarii și-au asumat orice costuri suplimentare ca fiind suportate pe cont propriu, încă de la momentul semnării Contractului de finanțare. Interacțiunea cu băncile partenere a devenit imposibilă! Persoanele responsabile din partea băncilor realizează solicitări care excedează cu mult prevederile procedurale, în cadrul verificărilor realizate de ei, solicită clarificări și informații imposibil de furnizat (ex. s-a condiționat Cererea de transfer de transmiterea cheilor de activare a licențelor produselor – care este informație unică și confidențială). Partenerii bancari uneori pare că nu cunosc noțiuni elementare de legalitate, fiscalitate și contabilitate, interacțiunea cu aceștia făcând să pară mai degrabă un proces de instruire oferit de beneficiari către persoanele din bănci. Pentru furnizorii de cursuri de competențe digitale se solicită pe lângă proces verbal: raport de activitate, proces verbal de acceptanță, nefiind suficient PV-ul și diploma de competențe digitale care atestă serviciul. Mai mult, băncile nu cunosc procedurile acestor apeluri de Digitalizare PNRR și nu deblochează fluxurile interne, pentru gestionarea responsabilă a responsabilităților care le revin. Întârzie în mod inacceptabil verificările banale privind încadrarea IMM, nu acordă credite de nici un tip beneficiarilor, nu oferă nici o informație beneficiarilor, nu-și respectă obligațiile care le revin conform OUG nr. 18/2023. Încrederea beneficiarilor și potențialilor furnizori că vor mai primi banii dacă fac plăți este foarte scăzută. În practică, achizițiile sunt blocate întrucât furnizorii nu mai acceptă să livreze produse fără plata pe loc, iar beneficiarii nu mai dispun de fonduri pentru realizarea plăților. Termenele pentru solicitarea de documente și clarificări de la beneficiari, comparativ cu termenele de procesare sau răspuns din partea MIPE sau partener bancar, sunt complet disproporționate. De la beneficiari se cer lucruri de pe-o zi pe alta (uneori multe și chiar absurde, excedând procedurile și legea), iar cererile de transfer sunt blocate în analiză la partenerii bancari de mai mult de 6 luni și întârzie la plată. Propuneri de modificare a OUG nr. 18/2023, pentru remedierea problemelor menționate mai sus: - Limitarea beneficiilor acordate partenerilor bancari doar în raport cu un set de criterii de performanță, fără posibilitatea de acordare a comisioanelor în situația depășirii termenelor avute în responsabilitate sau a neîndeplinirii obligațiilor care le revin. - Acordarea unui avans beneficiarilor, pentru facilitarea implementării rapide și deblocarea fluxurilor financiare – practic se propune plata în avans urmând ca beneficiarii să își asume corectitudinea și respectarea condițiilor sau returnarea banilor la momentul efectuării verificării cerererii de transfer dacă se constată nereguli. Partenerii bancari, pot verifica în prealabil documentele de achiziție și să autorizeze automat plata din conturile speciale, urmând ca beneficiarul să depună ulterior cererea de transfer completă și aceasta să fie evaluată. - Reducerea considerabilă a termenelor de verificare a încadrării IMM, de către partenerii bancari și de către MIPE. - Introducerea posibilității realizării plăților de către beneficiari și din alte conturi bancare decât contul de proiect, pentru a le permite să dispună de credite bancare acordate de alte instituții financiare decât băncile partenere în apelurile de finanțare. - Introducerea posibilității de a schimba banca parteneră, în situația în care una dintre instituții refuză acordarea unui credit suport/punte. - Introducerea unui mecanism de garantare pentru ca toate IMM-urile să poată accesa cel puțin un credit suport/credit punte pentru achizițiile nerambursabile. - Posibilitate intervenției și preluării controlului de către MIPE, asupra fluxurilor și responsabilităților partenerilor bancari, în condițiile existenței de blocaje la nivelul partenerilor bancari. - Posibilitatea rezilierii acordurilor cadru dintre MIPE și partenerii bancari, în situația nerespectării de către partenerii bancari a responsabilităților care le revin. Aceste ultime două recomandări conduc, practic, la recuperarea de către MIPE a atribuțiilor de autoritate de management a fondurilor, pentru asigurarea garanțiilor pentru bună gestiune a fondurilor și a desfășurării programelor de finanțare. Este nevoie de instrucțiuni mai clare și mai simple privind modul de pregătire și evaluare al Cererilor de transfer fără a introduce noi solicitări față de procedură și fără a permite evaluatorilor să excedeze cadrul verificărilor. Avem cazuri de abuzuri în evaluarea Cererilor de transfer, cu declarații telefonice de la evaluatori care condiționează cu cerințe nereglementate și susțin desfășurarea de acțiuni care depășesc limitele legale, de ex. încercări de pătrundere neautorizată a lor în site-urile web ale furnizorilor pentru a vedea dacă anumite anunțuri de presă au fost publicate în trecut sau nu; acuze nefondate privind caracterul nou vs. utilizat al produselor cumpărate, în condițiile în care toți beneficiarii au primit produsele sigilate de la furnizori; opinii subiective și acuzații nefondate ale evaluatorilor privind supraestimarea sau subestimarea prețurilor de către beneficiari, în condițiile în care achizițiile sunt limitate strict la ofertele primite ca urmare a anunțului de achiziții prin platforma PNRR, iar bugetele sunt prestabilite și aprobate deja de către MIPE. Considerăm că evaluatorii ar trebui să se limiteze strict la respectarea procedurilor de evaluare și să evite orice excese în activitățile desfășurate, pentru a părăsi teritoriul abuzului în serviciu. Toate aceste lucruri sunt documentate la nivelul beneficiarilor, care pregătesc acționarea în instanță cu plângeri penale la adresa MIPE pentru neglijență în serviciu, abuz în serviciu și infracțiuni informatice. Este necesară eliminarea prevederii privind valoarea ultimei cereri de transfer de minim 20% din total, întrucât îngreunează procedurile de decontare în mod inutil și fragmentează haotic Cererile de transfer. Este necesar să se permită renunțarea la cheltuielile ne-eligibile în urma evaluării întrucât multe dintre ele nu mai sunt necesare la 2 ani diferență sau au fost achiziționate deja sau au fost trecut pe ne-eligibil în mod abuziv. Este ilogic să obligi un beneficiar să achiziționeze 2 laptopuri în plus din surse proprii pentru că evaluatorul a considerat că nu ajută la proiectul de digitalizare, în condițiile în care beneficiarul a identificat alte soluții. Conform ultimului Ordin 1935/26.06.2025 nu este permisă renunțarea la cheltuielile ne-eligibile, indiferent de situația care ar putea justifica această renunțare. Dat fiind faptul că s-a întârziat semnificativ și situația economică s-a înrăutățit în ultimii 2 ani, este imperios necesar să se clarifice ce se întâmplă dacă indicatorul privind productivitatea muncii nu este atins în anul 3 de după implementare, în condițiile în care Beneficiarii au luat în calcul anul 3 de după implementare inițial ca fiind anul 2027 și din cauza modului de derulare acest an s-a decalat cu mult față de orizontul ce putea fi planificat de un IMM la depunere. II. Nevoi specifice apelului Granturi pentru sprijinirea antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate – program care necesită urgent atenție pentru că este foarte întârziat: Este necesar să se permită schimbarea echipei de proiect doar prin Notificare, nu prin Act adițional. De asemenea, este necesar să se permită spargerea rolurilor din proiect sau îmbinarea mai multor poziții similare într-una singură, cu respectarea specificului, scopului și bugetului aprobat – iar aceasta, tot doar prin Notificare. În prezent, modificările de personal se realizează prin Act adițional, care are un termen de semnare de până la 30 de zile. Specificul proiectelor (cercetare-dezvoltare) poate impune în anumite etape schimbarea rapidă a personalului alocat în echipe sau realocarea dinamică a sarcinilor, făcând ca perioada de la solicitare până la semnarea Actului adițional să fie una neacoperită din perspectiva pontajului și deci a imposibilității decontării salariilor. Se pierd resurse și timpi importanți în implementare. În plus, toate proiectele sunt întârziate foarte mult (din 18 luni inițiale, au mai rămas mai puțin de 12 luni, iar multe dintre ele nu au fost demarate până la emiterea instrucțiunii nr. 1 de implementare), fiind supuse unor riscuri de neimplementare, generate de MIPE și de partenerii bancari. Dinamica de implementare nu mai permite din acest moment ferestre de timp neacoperite în desfășurarea proiectelor. Este imperativă flexibilizarea gestionării echipelor de proiect. Multe dintre aceste proiecte au nevoie, de exemplu, de divizarea posturilor alocate din 1 dezvoltator software cu 8h/zi normă, să fie 2 dezvoltatori software cu 4h/zi normă, ca să poată aloca sarcinile mai multor persoane astfel încât să recupereze întârzierile în cercetare. Sau, în alte situații, din 2 posturi cu jumătate de normă este necesară dispunerea de 1 post cu normă întreagă, pentru a permite alocarea unui expert înalt specializat, full-time, care să se dedice lucrului în acel proiect. Sprijinirea beneficiarilor în obținerea unor credite-punte de la partenerii bancari, în acord cu OUG 18 din 2023 art.6. În prezent, partenerii bancari refuză să ofere orice tip de credit către beneficiarii avuți în grijă. III. Nevoi specifice apelului pentru Digitalizarea IMM-urilor – grant de până la 100.000 euro pe întreprindere Există o contradicție între Ghidul Solicitantului, respectiv asumarea în scris a MIPE în multiple rânduri, comparativ cu deciziile luate în final de MIPE, privind eligibilitatea plăților pentru serviciile de consiliere/analiză privind identificarea soluțiilor tehnice de care are nevoie IMM-ul. Este imperativ necesară restabilirea de drept a eligibilității plăților pentru consilierea/analiza privind identificarea soluțiilor tehnice efectuate atât înainte, cât și după semnarea contractului de finanțare, și corectarea deciziilor eronate de respingere a Cererilor de transfer pentru aceste cheltuieli. ❖ În Ghidul de finanțare se stabilește clar că aceste cheltuieli sunt eligibile dacă sunt realizate atât înainte, cât și după semnarea Contractului de finanțare: La art. 5.2 alin (1) lit. b din Ghidul de finanțare scrie: La acest articol se trasează regula generală conform căreia cheltuielile sunt eligibile doar dacă sunt angajate în perioada de implementare a proiectului (adică după semnarea Contractului de finanțare). Adițional, se menționează că excepție de la această regulă pot face (fără să fie obligatoriu) cheltuielile de consiliere/analiză care au fost efectuate înainte de semnarea contractului de finanțare. Ca atare, se oferă posibilitatea, nu obligativitatea, ca respectivele servicii să fie achiziționate și înainte de semnarea contractului de finanțare. Dacă se dorea instituirea unei obligații ca aceste servicii să fie plătite strict doar înainte de semnarea contractului de finanțare, ar fi trebuit să fie eliminat atributul descriptiv și să fie specificată în clar nevoia plății: ”b. sunt angajate și plătite în perioada de implementare a proiectului, cu excepția cheltuielilor de consiliere/analiză.” Însă adăugarea atributului descriptiv ”care au fost efectuate (...) până la momentul semnării contractului de finanțare” are exact scopul demarcării acelui subset de cheltuieli care sunt marcate de acest specific, din mulțimea totală a posibilităților de realizare a cheltuielilor pentru consiliere/analiză. Iar lipsa definirii clare a nevoii de a fi ”plătite” într-o anumită perioadă, ridică în mod implicit o astfel de obligație. Angajarea unei cheltuieli este diferită de realizarea plății ei – aspecte care sunt clar definite în Codul fiscal și legislația aplicabilă, și trebuie să fie tratate corect, temeinic și corespunzător de către MIPE. Astfel: - Cheltuielile pentru consiliere/analiză angajate după semnarea contractului de finanțare intră în regula generală, a tuturor cheltuielilor eligibile din proiect. - În același timp, cheltuielile pentru consiliere/analiză angajate înainte de semnarea contractului de finanțare intră la excepția de la regulă, acceptată deopotrivă ca fiind eligibilă. Mai mult decât atât, art. 5.2 alin (1) tratează strict eligibilitatea cheltuielilor. Neeligibilitatea cheltuielilor este tratată distinct și dedicat, la art. 5.2 alin (5). Astfel, art. 5.2 alin (1) lit. b tratează o permisiune (eligibilitatea) pentru categoria generală (cheltuieli angajate după semnarea contractului de finanțare), incluzând și excepția care se abate de la categoria generală (cheltuielile cu consilierea/analiza realizate înainte de semnarea contractului de finanțare). Art. 5.2. alin (1) lit. b NU tratează interdicția (neeligibilitatea) cheltuielilor. În același timp, art. 5.2. alin (5) – care descrie categoriile de cheltuieli neeligibile – nu include nici o mențiune la cheltuielile de consiliere/analiză, ceea ce conduce în mod implicit la concluzia că aceste cheltuieli sunt pe deplin eligibile. Prevederile de eligibilitate din Ghidul de finanțare, menționate mai sus, au fost confirmate de către MIPE, în scris, cel puțin în două rânduri: ❖ În plus, în Ordinul MIPE nr. 372/2024, la punctul 4.5 sunt scrise următoarele: Această prevedere stabilește că o achiziție derulată anterior semnării contractului de finanțare devine eligibilă – în integralitatea sa – în momentul în care a fost aprobată în cadrul Contractului de finanțare. Astfel, dacă serviciile de consiliere/analiză au fost incluse în bugetele proiectelor și aprobate prin Contractele de finanțare, acestea devin cheltuieli eligibile în integralitatea lor. Nu există nici o prevedere legală sau procedurală în marja apelurilor de Digitalizare IMM care să interzică sau să reglementeze facturarea și realizarea plăților pentru aceste servicii de consiliere/analiză, ori care să stabilească eligibilitatea distinctă sau parțială a acestor cheltuieli în funcție de momentul facturării și plății lor! ❖ În lista de întrebări și răspunsuri publicată de MIPE în 17.05.2023 (deci în perioada de depunere a proiectelor) pe website-ul MIPE aici https://mfe.gov.ro/informatii-suplimentare-privind-apelul-digitalizarea-imm-urilor-grant-de-pana-la-100-000-euro-pe-intreprindere-care-sa-sprijine-imm-urile-in-adoptarea-tehnologiilor-digitale/ , la pagina ”Cheltuieli” din fișierul excel, la punctul 7, scrie: Astfel, MIPE confirmă fără urmă de îndoială că aceste cheltuieli pentru consiliere/analiză pot fi efectuate atât înainte, cât și după semnarea contractului de finanțare, specificând în mod clar că Cererile de transfer pentru cele două situații se tratează distinct: pentru cheltuielile de consiliere/analiză realizate înaintea semnării Contractului de finanțare se depune o Cerere de transfer distinctă; cheltuielile de consiliere/analiză realizate după semnarea Contractului de finanțare pot fi incluse în Cererile de transfer regulate ale proiectului. ❖ De asemenea, prin adresa MIPE nr. G2025-31934/22.04.2025 (deci în anul în curs, în plin proces de implementare a proiectelor!), la paginile 8-9, la punctul 3.III, scrie: Din nou, MIPE confirmă fără echivoc faptul că ambele tranșe pentru aceste tipuri de servicii, atât cea de dinaintea semnării Contractului de finanțare, cât și cea de după semnarea Contractului de finanțare, sunt eligibile și decontabile, menționând inclusiv modalitatea de introducere a acestora în Cererile de transfer. ❖ Prin urmare, atât din Ghidul de finanțare, cât și din comunicările oficiale ale MIPE, se desprinde fără echivoc faptul că serviciile de consiliere/analiză sunt eligibile dacă sunt facturate și plătite atât înainte, cât și după semnarea Contractului de finanțare. ❖ În schimb, din cele mai recente interpretări ale MIPE, comunicate public în ședința online din iulie 2025, am observat cu surprindere că poziția MIPE pe acest subiect este complet diferită, fiind promovată – fără temei – ideea greșită că serviciile de consiliere/analiză nu ar fi eligibile decât dacă sunt facturate și plătite înaintea semnării contractului de finanțare. ❖ Din păcate, această nouă poziție a MIPE – care este lipsită de temei și justificare – s-a concretizat deja prin respingerea unor cereri de transfer care vizau decontarea facturilor/ plăților pentru serviciile de consiliere/analiză, realizate după semnarea Contractului de finanțare (a se vedea în imaginea de mai jos un exemplu). MIPE creează o stare de haos în industrie și în mediul privat prin aceste abordări arbitrare și lipsite de temei! Nu se identifică în respingerea cererii de transfer nici o bază legală pentru fundamentarea acestei decizii. Este inadmisibil ca un Minister – care mai este și coordonator național de fonduri și reforme – să abordeze atât de superficial și discreționar legislația și procedurile, nedreptățind și prejudiciind beneficiarii care au respectat întrutotul regulile Ghidului asumat oficial de însuși MIPE. Estimăm că aceste servicii reprezintă eforturi considerabile consumate de actorii privați, estimate la un total cuprins între 4,5 și 13,5 milioane EUR fără TVA (calculate utilizând o valoare unitară cuprinsă între 1000-3000 EUR fără TVA per beneficiar la serviciile de consiliere, pentru 4500 beneficiari). În practică, MIPE decontează cheltuieli pe baza facturilor și documentelor justificative, indiferent dacă beneficiarul a apucat sau nu să plătească furnizorul – dovada fiind chiar mecanismul cererilor de transfer, care permite plata furnizorilor după primirea banilor PNRR. Mai mult, se observă faptul că persoanele responsabile nu fac distincția între „cheltuială angajată” și „cheltuială efectuată”. Contractul de consultanță/servicii analiză identificare soluții tehnice constituie actul juridic de angajare a cheltuielii, din care decurge obligația de plată a serviciilor. Acesta este documnetul care setează referința temporală relevantă pentru a stabili eligibilitatea costului, factura este exclusiv un document justificativ contabil, care consemnează și dovedește o operațiune economică deja realizată. Jurisprudența în domeniu confirmă fără echivoc conformitatea și eligibilitatea oricărei facturi pentru analiză soluții IT realizate în baza unui contract de servicii încheiat cu respectarea normelor. Mai mult, un Ghid al solicitantului, nu poate institui prevederi contrare Codului fiscal, care prevede în mod concret în ce situații se emit facturile de servicii pentru consultanțe, analize tehnice, lucrări și alte studii tehnice sau cercetare-dezvoltare. Prin urmare, atât timp cât cheltuiala poate fi angajată înainte de semnarea contractului, modalitatea de facturare nu poate fi condiționată printr-un Ghid în mod contrar Codului fiscal, Codului de Procedură civilă sau Legii contabilității. Toate cele descrise mai sus reprezintă dovezi și argumente valabile în instanță. În final, se va ajunge la mii de procese câștigate în instanță de către beneficiari, iar sumele vor fi recuperate cu un grad ridicat de certitudine, solicitându-se și penalitățile de întârziere și atragerea răspunderii funcționarilor care au condus la aceste decizii. Dar noi considerăm că se impune prevenirea unor astfel de situații, prevenirea supra-aglomerării instanțelor de judecată, prevenirea plății unor penalități din bugetul de stat și cheluieli de judecată, prevenirea scăderii încrederii în instutițiile statului și fondurile europene, prevenirea instituirii unor precedente de situații abuzive de astfel de interpretării, prevenirea blocării cash-flow-ului antreprenorilor, doar pentru că o persoană interpretează eronat legea/ghidul și nu cunoaște toate legile aplicabile. De aceea, vă solicităm să interveniți să remediați această problemă din fașă pentru eficiență administrativă, fiind un derapaj juridic grav. Mai mult, vă solicităm să investigați cum s-a putut ajunge la astfel de interpretări din partea departamentului juridic al MIPE, și la alte interpretări pe care le-am observat pe parcursul evaluărilor și contractării (ex. ignorarea mesajelor de pe site-ul propriu care permitea cererea de finanțare în format word nu neapărat smart pdf și condiționarea contractării de schimbarea formatului documentului, deși informația era identifică; solicitarea ca un contract de finanțare să fie semnat ba de împuternicit, ba de reprezentantul legal, deși exista împuternicit). Gestionarea cererilor de transfer întârzie nejustificat și inacceptabil de mult. De mai bine de 10 luni se așteaptă acceptarea la plată a cererilor de transfer, iar MIPE nu dă semne să deblocheze sau să grăbească procesul. Ne aflăm în pragul unui colaps în implementarea majorității proiectelor, cu beneficiari care suferă prejudicii la nivelul propriilor companii și cu furnizori neplătiți de peste 10 luni de zile. Cine răspunde pentru aceste nerespectări ale termenelor contractuale din partea MIPE? În prezent, furnizorii au facturi neîncasate de milioane/ zeci de milioane de EUR, iar unii beneficiari au blocate sume considerabile pentru aceste plăți, așteptând decontarea lor de către Minister. Unii beneficiari raportează prejudicii semnificative în business-ul propriu, la nivel de lipsă cash-flow, care au generat stagnarea și înrăutățirea cifrelor de afaceri, pierderea de oportunități, intrarea în dificultate – toate datorate de întârzierile realizate de MIPE și partenerii bancari în implementarea acestor proiecte. Pare că vocile beneficiarilor rămân neauzite de către MIPE, indiferent cât de mult reclamă aceste fapte în platforma PNRR sau în comunicări pe email ori adrese către Minister. Includerea unei metodologii foarte clare privind repercusiunile neatingerii indicatorului de productivitatea muncii IMM-ului în anul 3 de durabilitate – având în vedere că toți beneficiarii au luat în calcul că vor fi monitorizați în anul 3 de durabilitate (2027, nu 2028 cum se va număra în condițiile actuale) și că în anul 2024 vor fi avut deja implementate proiectele, respectiv crescute competitivitatea și productivitatea. La o întârziere de 2 ani pe acest program și un context economic nefavorabil, precum și avansul tehnologic semnificativ, este un aspect foarte important să fie obiectiv monitorizată atingerea sau ne-atingerea acestui indicator de proiect care devine tot mai imprevizibil pentru mulți beneficiari. Mai mult, este important de notat că mulți dintre beneficiari resimt cifre înrăutățite în business-ul lor tocmai datorită întârzierilor generate de MIPE și partenerii bancari. Oare cum se vor gestiona situațiile în care beneficiarii vor fi nevoiți să plătească în fața MIPE pentru înrăutățirea cifrelor afacerilor proprii și neatingerea indicatorilor asumați prin proiecte, situații negative care au fost în fapt generate de însuși MIPE? Simplificarea procedurilor aferente programului – reconfigurarea modului de derulare și implementare pentru a putea fi urgentată implementarea și a facilita introducerea rapidă a banilor în economie. Solicităm să nu mai fie aplicat un dublu standard între modul în care se implementează proiecte de instituțiile publice și privați; dacă MIPE poate cere Comisiei să rescrie PNRR, considerăm că și în cazul acestui program este rezonabilă cerința de a ajusta anumite prevederi întrucât a trecut peste un an jumătate de la termenele inițiale stabilite – nu din vina beneficiarilor – și nu este preconizată o îmbunătățire a situației. Prelungirea termenului de implementare cu cel puțin 6 luni pentru programul Digitalizare IMM și Digitalizare ONG având în vedere că anumite Contracte de finanțare se află încă în proces de semnare. Foarte mulți beneficiari au, practic, doar 4-5 luni la dispoziție pentru implementarea acestor proiecte care au fost planificate pentru 12 luni. Iar beneficiarii care se află încă în curs de semnare vor mai aștepta apoi câteva luni să primească verificarea încadrării IMM, privându-i complet de posibilitatea realizării achizițiilor și deconturilor, din lipsă de timp. La punctul 11.9 din Ordinul nr. 1935 din 26.06.2025 a apărut o prevedere excesivă în raport cu Ghidul de finanțare, în sensul introducerii riscului de recuperare integrală a valorii ajutorului de minimis primit în condiții subreglementate. În Ghidul de finanțare se menționează la art. 3.6 alin (2): ”În cazul în care Raportul tehnic IT nu va certifica faptul că au fost îndeplinite minim 6 criterii DESI, în urma implementării proiectului de digitalizare, cererea de transfer nu va fi acceptată la plată.” Această prevedere introduce o măsură naturală de protecție a finanțării, suspendând finalizarea proiectului până la momentul constatării eventualelor disfuncții sau elemente neimplementate. Tot în Ghidul de finanțare se menționează la art. 2.5: ”În situaţia în care proiectul nu realizează integral indicatorii asumaţi prin contract, finanţarea nerambursabilă acordată va fi redusă proporţional, cu excepţia cazurilor temeinic justificate.” Această prevedere introduce măsura punitivă proporțională, în raport cu gradul de neîndeplinire a criteriilor asumate. În Ordinul nr. 1935 din 26.06.2025 se menționează la punctul 11.9: Această prevedere: ● Contravine prevederilor Ghidului de finanțare. ● Nu are temei și fundamentare legale și tehnice. ● Nu are mecanisme de control, care să asigure aplicarea corectă. ● Este nerezonabilă și excesivă, ignorând complet eforturile depuse de beneficiari în cadrul proiectelor. ● Elimină condițiile de proporționalitate în penalizarea abaterilor. ● Elimină dreptul beneficiarilor de a dispune de cazuri temeinic justificate. ● Încalcă în mod excesiv și nejustificat drepturile de care dispun beneficiarii prin prezenta finanțare și prin sistemul legislativ național, predispunând Ministerul la acțiuni discreționare, arbitrare, abuzive, subiective, disproporționate, neîntemeiate, nelegale și necuvenite. Astfel, tragem un puternic SEMNAL DE ALARMĂ cu privire la instituirea de practici autoritare excesive, nejustificate și disproporționate, de către Minister. Mai ales, în condițiile în care Ministerul este cel culpabil de neîndeplinirea – în mod repetat și susținut – a multor responsabilități care îi revin conform Contractelor de finanțare, conducând la situații reale de vulnerabilizare și pierderi financiare a beneficiarilor. Având în vedere cele prezentate, solicităm în mod imperativ revocarea/abrogarea acestui paragraf de la punctul 11.9 din Ordinul nr. 1935 din 26.06.2025: Situația cheltuielilor ne-eligibile prevăzute în proiecte (a se vedea instrucțiunea nr. 7/ 1935 din 26.06.2025): majoritar în bugetele proiectelor au fost trecute pe neeligibil cheltuieli care conform ghid erau eligibile si erau prevăzute în analiza soluțiilor, dar evaluatorii au considerat că nu sunt în scopul proiectelor și au ignorat inclusiv răspunsurile din clarificări, insistând că nu sunt în scopul proiectelor. La 2 ani distanță este de neînțeles de ce acestea au devenit obligatorii să fie achiziționate și ce se întâmplă: - dacă nu vor fi achiziționate sau - dacă au fost achiziționate anterior semnării contractului de finanțare (eventual în intervalul de 2 ani de la depunerea proiectului până la implementarea lui) și acum servesc firmei în mod colateral pentru scopurile proiectului sau - dacă sunt achiziționate SH sau închiriate, servind astfel scopurilor proiectului? La punctul 11.10 alin (4) din Ordinul nr. 1935 din 26.06.2025, interdicția de renunțare la achizițiile echipamentelor/soluțiilor tehnice contractate ca neeligibile este excesivă – în situațiile generate în mod explicit de către Minister în cadrul etapei de evaluare a proiectelor. În prezenta argumentare nu ne referim la cheltuielile neeligibile care au fost introduse de la început în proiect ca atare sau care au fost impuse conform Ghidului de finanțare. De exemplu, nu ne referim la nevoia de achiziționare a unor servicii de acces la internet cu viteză peste 30Mbps – cheltuială neeligibilă dar obligatorie în cazul asumării îndeplinirii criteriului DESI cu accesul la servicii de internet de mare viteză. De asemenea, nu ne referim la asumarea cheltuielilor de publicitate și informare a proiectului, care sunt obligatorii în proiect, dar neeligibile. În egală măsură, nu ne referim la asumarea cheltuielilor cu auditul tehnic IT de la finalul proiectului, care este obligatoriu, dar neeligibil. Și nu ne referim nici la orice alte cheltuieli care ar fi fost indispensabile pentru implementarea proiectului sau în legătură cu care anumite produse din proiect păstrate eligibile, să fi fost aflate în strictă dependență de produse trecute în categoria de neeligibile. Aici, ne referim la toate acele cheltuieli pe care beneficiarii le-au introdus în proiect și le-au argumentat ca fiind eligibile, dar care în cadrul etapei de evaluare a proiectelor au fost mutate la categoria cheltuielilor neeligibile în urma solicitărilor/deciziilor unilaterale ale Ministerului. În majoritatea cazurilor, Ministerul a decis unilateral mutarea pe neeligibil sau eliminarea acestor produse, fără să argumenteze menținerea strictă a acestora în proiect, ca fiind indispensabile. Mai mult, dacă produsele ar fi fost indispensabile, atunci acestea ar fi trebuit să fie eligibile așa cum au propus inițial beneficiarii, întrucât le-au privit ca fiind elemente de digitalizare; însă Ministerul a considerat că sunt dispensabile și inutile în proiect, propunând mutarea pe neeligibil sau eliminarea din buget, cu o proporție egală de importanță. Dacă se considera prin Ghidul de finanțare, de la bun început, în mod explicit – ca regulă generală, egală, nediscreționară – faptul că orice cheltuială propusă de beneficiari în proiect trebuie obligatoriu să fie achiziționată în final, indiferent dacă este păstrată ca eligibilă sau neeligibilă, atunci beneficiarii ar fi fost informați corespunzător cu privire la practicile particulare ale acestui apel de la bun început și ar fi putut lua decizii informate. Însă, a condiționa – în mod expres, la acest moment – finalizarea proiectului de aceste cheltuieli declarate de către Minister drept neeligibile, nu denotă decât continuarea abordării excesive și nelegale pe care Ministerul a transpus-o prin Ordinul nr. 1935 din 26.06.2025. Această decizie excesivă a Ministerului pune beneficiarii într-o situație defavorabilă, care schimbă regulile jocului în mijlocul desfășurării lui, după semnarea Contractelor de finanțare, vulnerabilizându-le companiile și activitatea. Ministerul nu poate veni cu practici netransparente și pedepse mascate, vizavi de beneficiarii care au dorit anumite produse considerate de ei eligibile, dar pe care Ministerul le-a trecut pe neeligibile din proprie inițiativă și cel mai adesea, fără un temei tehnic sau legal. Această schimbare fundamentală în practica Ministerului nu poate fi explicată și justificată în contextul apelului de proiecte și reprezintă o decizie arbitrară care aduce prejudicii financiare beneficiarilor. Scopul apelului de proiecte este de a sprijini activitatea antreprenorilor, nu de a-i vulnerabiliza. Dacă Ministerul a considerat în etapa de evaluare că anumite cheltuieli sunt suplimentare față de scopurile apelului, atunci Ministerul trebuie să își asume responsabilitatea de a renunța la acele cheltuieli și de a se concentra strict pe cheltuielile pe care le are în responsabilitate spre rambursare. Rămâne la decizia beneficiarilor să stabilească modalitatea prin care își îndeplinesc nevoile pe care – deși ei le considerau ca fiind de digitalizare – Ministerul a decis unilateral să nu le includă în proiect și să le excludă din scopurile de digitalizare. Nu există nici temei legal, nici logică, pentru care Ministerul să forțeze achiziționarea cheltuielilor mutate la neeligibil, mai ales în situația în care Ministerul însuși le-a considerat în afara scopurilor de digitalizare, neesențiale, suplimentare și nenecesare. În Contractul de finanțare, la art. 9 alin. (3) lit. b) scrie: Conform acestei prevederi, reducerea la zero a unei cheltuieli neeligibile – care nu este și obligatorie conform cerințelor Ghidului de finanțare (i.e. publicitate, audit) – este permisă. Astfel, prevederea de la punctul 11.10 alin (4) din Ordinul nr. 1935 din 26.06.2025 contravine în mod direct prevederii de la art. 9 alin. (3) lit. b) din Contractul de finanțare. În Ordinul nr. 1935 din 26.06.2025, la punctul 11.10 alin (4) scrie: Atragem atenția că, în mod contrar textului din Ordin, în situațiile în cauză, proiectele în forma finală pentru care s-a semnat Contractul de finanțare nu sunt cele rezultate ”ca urmare a propunerii beneficiarului”, ci sunt rezultate din propunerea unilaterală a Ministerului, pe care beneficiarii – în lipsă de mecanisme de negociere sau de teama respingerii proiectului în ansamblul său – le-au acceptat ca atare. Însă proiectele așa cum le-au propus beneficiarii sunt cele inițiale, în forma înaintată de ei la momentul depunerii proiectelor, nu cele de la momentul semnării Contractelor de finanțare. Astfel, proiectele din prezent reprezintă forme imperfecte ale nevoilor de digitalizare ale beneficiarilor, decise în mod unilateral de către Minister. În aceste condiții, Ministerul nu poate veni cu dublă condiție de vulnerabilizare a beneficiarilor – să mute pe neeligibil cheltuielile, și să îi și forțeze să le realizeze ca atare – întrucât contravine bunelor practici în aplicarea fondurilor, contravine nevoii de sprijinire a antreprenorilor (sprijin care reprezintă însăși fundația apelului de proiecte) și este contrar condițiilor inițiale de desfășurare a prezentului apel de proiecte. Forma de ”întreg” a proiectului, susținut în mod egal de cheltuieli eligibile și neeligibile, este cea inițială, de la momentul depunerii, în care beneficiarii și-au asumat benevol situația de cheltuieli ”eligibile și neeligibile”. La momentul prezent, beneficiarii se află într-o situație impusă unilateral de către Minister, excedând voința lor proprie. Ministerul se află într-o poziție de încălcare fraudulentă a limitelor de competență, realizând un abuz contrar normelor legale în vigoare, prin obligarea beneficiarilor de a achiziționa întocmai produsele pe care Ministerul le-a clasificat în mod unilateral drept cheltuieli neeligibile. Tot în Ordinul nr. 1935 din 26.06.2025, la punctul 11.10 alin (4) scrie: Atragem atenția că, până la instituirea acestei reguli opresive prin Ordinul nr. 1935 din 26.06.2025, Ghidul de finanțare și Contractul de finanțare nu prevedeau nici obligativitatea realizării cheltuielilor pe care beneficiarii le-au propus în proiect, iar pe care Ministerul le-a considerat în mod unilateral drept neeligibile, mai ales că acestea nu au fost declarate în mod explicit ca fiind indispensabile pentru proiect. În momentul prezent, cheltuielile care sunt considerate ”necesare implementării integrale a proiectului” sunt cele eligibile. Cheltuielile neeligibile au fost lăsate de către Minister la latitudinea beneficiarilor, la momentul clasificării lor drept neeligibile. Dovezi pentru acest aspect sunt multiple cazuri de proiecte, documentate, în care Ministerul a acceptat fără opoziție, fie eliminarea produselor respective, fie mutarea lor pe neeligibil, de către beneficiari. Ceea ce denotă faptul că mutarea pe neeligibil și eliminarea produselor respective din proiect sunt echivalente. Impunerea achiziționării produselor mutate pe neeligibil, la acest moment, reprezintă o schimbare fundamentală în regulile apelului de finanțare, care vulnerabilizează și creează daune financiare beneficiarilor, într-un mod abuziv, discreționar, fără drept de apărare. Tot în Ordinul nr. 1935 din 26.06.2025, la punctul 11.10 alin (4) scrie: Atragem atenția că aceasta reprezintă o prevedere profund abuzivă, încălcând în mod unilateral și discreționar motivele și modalitatea prin care a fost realizată și asumată trecerea pe neeligibil a acelor cheltuieli. În etapa de evaluare și contractare nu s-a specificat în nici un loc faptul că mutarea pe neeligibil a acelor cheltuieli atrage după sine și obligativitatea achiziționării lor. Impunerea acestei condiții la momentul prezent reprezintă o schimbare unilaterală a condițiilor de finanțare, de către Minister, pentru care nu s-a semnat un acord bilateral prealabil. Beneficiarii NU au acceptat/ NU și-au dat acordul în mod implicit pentru obligativitatea realizării cheltuielilor mutate pe neeligibil ca urmare a deciziei/solicitării unilaterale a Ministerului pentru transformarea lor din eligibile în neeligibile. Beneficiarii au fost de acord doar cu asumarea din fonduri proprii a acestora și intrarea sub incidența regulilor care vizează cheltuielile neeligibile neobligatorii. Mai mult, din analiza situațiilor în care Ministerul a solicitat mutarea unor cheltuieli de pe eligibil pe neeligibil, o eventuală insistență a beneficiarilor de refuza această mutare ar fi condus la respingerea cererii de finanțare, ceea ce înseamnă că condiția pentru acceptarea cererii de finanțare a constat în CALITATEA cheltuielilor de a fi eligibile sau neeligibile, ci nu în obligativitatea lor. La momentul mutării cheltuielilor pe neeligibil nu s-a adus în discuție condiționarea acceptării finanțării de obligativitatea realizării cheltuielilor neeligibile, ci doar de obligativitatea realizării întocmai a tuturor cheltuielilor eligibile (care, de altfel, se află sub incidența tuturor regulilor de obligativitate ale Ghidului de finanțare). Cheltuielile neeligibile neobligatorii nu sunt obiectul vreunei obligații, având chiar prevederi (art. 9 alin. (3) lit. b) din Contractul de finanțare) care permit eliminarea lor din buget. Iar faptul că unii beneficiari au putut să opteze pentru eliminarea completă a cheltuielilor propuse de Minister ca neeligibile, fără obiecțiuni din partea Ministerului, denotă faptul că eliminarea respectivelor cheltuieli echivalează cu trecerea lor pe neeligibil, și viceversa. În plus, în Contractele de finanțare nu este specificat faptul că produsele care au fost mutate din categoria de cheltuieli eligibile în categoria de cheltuieli neeligibile, au fost duse acolo pentru motivul că ar fi fost indispensabile derulării proiectului, ci doar pentru simplul motiv că evaluatorii le-au considerat drept cheltuieli neeligibile pentru motive variate: că nu fac parte din proiectul de digitalizare, că nu se justifică raportat la numărul de angajați (deși Ghidul nu prevedea asemenea condiționalitate), că nu sunt produse specifice IoT (deși analiza tehnică o confirmă, precum și orice analiză de pe internet va confirma că multe soluții prevăzute erau IoT), că nu sunt soluții de digitalizare în fluxul productiv etc.. În același timp, Contractul de finanțare permite eliminarea cheltuielilor neeligibile neobligatorii, prin simplă notificare unilaterală realizată de beneficiar, în baza art. 9 alin. (3) lit. b). Există nenumărate exemple în rândul proiectelor beneficiarilor, în care această situație este abordată de către MIPE în cele mai aleatorii moduri. Beneficiarii dețin dovezi suficiente ca să își ceară drepturile în instanță, în caz că vor fi nedreptățiți în continuare și prejudiciați mai mult decât deja au suportat până în prezent. Solicităm revizuirea abordării Ministerului și reîntoarcerea la un spațiu de corectitudine procedurală, legală și administrativă, prin renunțarea la practicile opresive nejustificate. Având în vedere cele prezentate, solicităm în mod imperativ revocarea/abrogarea acestor paragrafe de la punctul 11.10 alin. (4) din Ordinul nr. 1935 din 26.06.2025: Având în vedere cele prezentate, avem nevoie urgentă să puneți în implementare recomandările pe care le-am solicitat mai sus pentru cele trei apeluri de Digitalizare prin PNRR. Este foarte important, totodată, să nu instaurați alte prevederi eronate sau potrivnice, așa cum a fost cazul la apelul de Digitalizare a IMM cel puțin prin instrucțiunea nr. 7. În plus, solicităm demararea cercetării disciplinare a personalului din compartimentul juridic din MIPE, întrucât dă dovadă că nu stăpânește nici la nivel elementar noțiunile juridice și a creat o confuzie generală în rândul acestor apeluri de proiecte. Mai mult, este inadmisibil ca MIPE să ignore propriile documente emise oficial cu scopul de a ghida aplicații și să decidă că nu vor fi respectate instrucțiunile puse pe site-ul propriu pentru că acum sunt interpretate diferit. În același timp, solicităm oficial instituțiilor adresante să dispună toate măsurile corespunzătoare pentru tragerea la răspundere instituțională a MIPE, respectiv răspundere personală a tuturor funcționarilor responsabili de întârzierile și neregulile cauzate în cadrul acestor apeluri de proiecte, precum și a partenerilor bancari, care sunt co-participanți la întreținerea situației defectuoase și producerea de prejudicii beneficiarilor. Eforturile depuse de beneficiari pentru depunerea și implementarea acestor proiecte în ultimii 2,5 ani – calculând doar serviciile și cheltuielile de personal – se ridică, în medie, la cel puțin 5000 EUR/beneficiar, ceea ce rezultă în potențiale prejudicii de minim 22,5 milioane EUR imputabile vinovaților (MIPE și partenerii bancari). La acestea, se adaugă în medie 10% din contravaloarea proiectelor (reprezentând mai mult de 13,5 milioane EUR), constând în soluții pe care MIPE le-a considerat în mod abuziv ca fiind neeligibile – dar care în acest moment sunt dificil de cerut înapoi; rămân doar pierderi neacoperite la nivelul beneficiarilor. Criza economică pe care o traversăm este doar cireașa de pe tort, în succesiunea de nereguli din aceste trei apeluri de proiecte, suportate în relație cu MIPE în ultimii 2 ani și jumătate – cu mult înainte să iasă la suprafață problemele sistemice din administrația publică, expuse recent și tratate ca demersuri de redresare economică. Sub nici o formă beneficiarii acestor apeluri nu vor accepta eventuale măsuri sau scuze ale Guvernului, pentru limitarea fondurilor pe aceste apeluri care trebuiau să fie implementate complet de cel puțin 1 an și care au generat și continuă să genereze prejudicii unui număr semnificativ de reprezentanți ai mediului privat – IMM-uri și ONG-uri – din simpla vină și lipsă de profesionalism ale MIPE și partenerilor bancari. Mai mult, aceste fonduri pot distribui în mod direct în piață peste 200 milioane de euro pentru care furnizorii vor plăti în mod direct la stat TVA (peste 40 milioane de euro), impozite pe venit și profit și în baza cărora se vor susține salarii (prin urmare taxe la bugetul de stat pentru contribuțiile obligatorii. În speranța rezolvării rapide a acestor probleme, Cu stimă, Andreea Kohalmi Szabo Președinte Asociația Gandim pentru IMM, CUI 48025630 Str. Nerva Traian nr. 27-33, Birou nr. 6, et. 1, București, România ong@gandimm.ro 0741.404.176
ONG Gandim pentru IMM Contactați autorul petiției