Salvati OLTCHIM si ARPECHIM!

Contactați autorul petiției

Topicul de discuție a fost creat automat pentru petiția Salvati OLTCHIM si ARPECHIM!


Musafir

#19901 Obiceiuri din Joia Mare

2014-04-17 16:25

http://www.crestinortodox.ro/datini-obiceiuri-superstitii/obiceiuri-joia-mare-68810.html

http://str.crestin-ortodox.ro/foto/689/68810_oua-pasti.jpg...

Obiceiuri din Joia Mare

In Joia Mare se praznuieste spalarea picioarelor ucenicilor de catre Mantuitorul, Cina cea de Taina, rugaciunea din gradina Ghetsimani si vinderea Domnului de catre Iuda. In seara acestei zile crestinii merg la Denia celor 12 Evanghelii. Prin Sudul tarii, fetele fac cate 12 noduri unei ate, punandu-si la fiecare cate o dorinta si dezlegandu-le cand dorinta s-a implinit. Acesta ata si-o pun sub perna seara, crezand ca-si vor visa ursitul. Tot aici se pastreaza obiceiul de a spala picioarele celor din casa (copii) de catre femeile mai in varsta.


In Vestul tarii, o familie care prepara painea pentru Paste, pentru biserica, o aduce acum cu vase noi, cu lumanari si vin, pentru a ramane pana la Pasti. Din Joia Mare pana in ziua de Pasti se zice ca nu se mai trag clopotele bisericilor, ci doar se toaca.


In traditiile romanilor, Joia Mare se mai numeste Joi Mari, Joia Patimilor, Joia Neagra, Joimarita. Ea este termenul pana la care femeile trebuiau sa termine de tors canepa. La cele lenese se spunea ca vine Joimarita sa vada ce-au lucrat. Iar daca le prinde dormind, le va face neputincioase a lucra tot anul. Uneori, o femeie batrana mergea pe la casele cu fete mari si dadea foc canepii netoarse. Sau copiii, unsi pe fata cu negreala, mergeau sa le indemne la lucru pe fetele de maritat si sa primeasca oua pentru incondeiat de Paste, zicand: "Catii / Matii / Toarse caltii; / Ori i-ai tors, / Ori i-ai ros. / Scoate tolul sa ti-l vaz! / Si de-l ai, / Sa te - nduri si sa ne dai / Cele oua - ncondeiate / De acolo din covate".


Joia Mare este considerata binefacatoare pentru morti. Acum se face ultima pomenire a mortilor din Postul Mare. In Oltenia si acum se fac in zori, in curti si / sau la morminte focuri pentru morti din boz sau nuiele; se spune ca ele inchipuiesc focul pe care l-au facut slujitorii lui Caiafa in curtea arhiereasca, sa se incalzeasca la el, cand Iuda l-a vandut pe Hristos, sau focul unde a fost oprit Sfantul Petru, cand s-a lepadat de Hristos.


In unele locuri (Zona Clujului) de Joia Mare se striga peste sat. Dar strigarea o facea Voevoda Tiganilor - un flacau caruia i se comunicau abaterile fetelor si feciorilor din Postul Mare.


Joia Mare este cunoscuta mai ales, in cultura populara actuala, ca ziua in care se inrosesc ouale; pentru ca se spune ca ouale inrosite sau impistrite in aceasta zi nu se strica tot anul. De asemenea, oamenii cred ca aceste oua sfintite si ingropate la mosie o feresc de piatra.


Ouale se spala cu detergent, se clatesc, se lasa la uscat, apoi se fierb in vopsea. Pe langa oua rosii, romanii contemporani mai vopsesc ouale si in galben, verde, albastru. Unele gospodine pun pe ou o frunza, apoi il leaga intr-un ciorap subtire si asa il fierb, ca sa iasa "cu model".


Mai demult, ouale se vopseau cu coji de ceapa, cu sunatoare (pojarnita), cu coaja de crin rosu sau cu flori de tei; luciul li se dadea stergandu-le, dupa ce s-au fiert, cu slanina sau cu untura.



Spiritualitatea romaneasca pastreaza si cateva legende referitoare la inrosirea oualor. Cea mai cunoscuta spune ca, intalnindu-se cu jidanii, Maria Magdalena le-a spus ca Hristos a inviat. Iar ei au raspuns ca atunci va invia Hristos, cand se vor inrosi ouale din cosul ei. Si pe data, ouale s-au facut rosii. Se mai spune ca, dupa Inviere, jidanii au aruncat cu pietre in Maria Magdalena. Iar pietrele se prefaceau in oua rosii. Alta legenda spune ca, sub crucea pe care a fost rastignit Hristos, Maria Magdalena a pus un cos cu oua si ele s-au inrosit de la sangele ce cadea din ranile Domnului. Exista si alte legende care povestesc despre originea acestui obicei. El este atat de raspandit pe teritoriul romanesc, asa cum era si in trecut, ceea ce l-a facut pe un calator turc din secolul al XVIII-lea sa numeasca Pastele sarbatoarea de oua rosii a ghiaurilor (crestini) valahi.



Dar oul, simbol al fecunditatii si al formei aproape desavarsite, era folosit si de alte popoare, in ritualurile lor de sarbatori. Popoarele Asiei si Europei, care serbau Anul Nou la echinoctiul de primavara, ofereau in dar, prietenilor si vecinilor, oua rosii. Acest obicei, mult practicat in Italia, Spania, Franta, Rusia si chiar in Persia, s-a transmis crestinilor de la pagani. Si romanii se zice ca foloseau ouale rosii la sarbatoarea lui Janus. La persi, egipteni, greci si gali oul era emblema universului, opera divinitatii supreme. La crestini se credea ca el il reprezinta pe Creator, care creeaza tot si contine in sine totul. La romani este nelipsit in ultimele zile ale Postului Mare, fiind consumat de Paste, dupa ce este sfintit si toata familia ciocneste oua. In dimineata primei zile de Paste, e obiceiul, in Bucovina, de a te spala cu ou rosu si cu bani, ca sa ai fata rosie ca oul si sa fii bogat tot anul.


Ouale colorate in alte culori (galben, verde, albastru) vestesc bucuria primaverii. Cele colorate in negru simbolizeaza chinul si durerea pe care le-a suferit Hristos pe cruce dar, daca vrem sa vorbim despre arta populara in privinta ornarii oualor de Paste, trebuie sa ne referim la incondeiatul oualor. Ouale inchistrite sunt simbolul Mantuitorului, care a iesit din mormant si a inviat, precum puiul din gaoace. In Bucovina (si nu numai) ele se numesc si "oua muncite", dedicand stradania de a le face frumoase patimilor pe care le-a suferit Hristos pentru lume.


Tehnica difera in functie de zona, timp, creatorul popular. Cea mai raspandita si mai renumita traditie a incondeiatului oualor este in Bucovina. Mai intai, aici se incondeiau oua crude, apoi fierte, iar azi se inchistresc oua golite de continut. Instrumentul cu care se "scriu" ouale se numeste chisita (un varf ascutit de tabla de arama, fixat intr-o maciulie a unui bat plat). Tehnica traditionala spune ca la incondeiat se misca oul, iar nu instrumentul. Acum se mai foloseste si penita, in cazul incodeierii oualor cu tus.


Tehnicile sunt diferite. Cea mai apropiata de traditie este incondeierea prin acoperirea succesiva cu ceara, apoi scufundarea oului in diferite bai de vopsea: intai galben, apoi rosu, verde, albastru, negru.


In ornarea oualor se folosesc motive geometrice, fitomorfe sau zoomorfe. Dintre ele amintim romburi, triunghiuri, zig-zag-uri, puncte, frunza de stejar, bradul, floarea de maces, graul, coarnele berbecului, pestele, cerbul (coarnele cerbului), steaua magilor, cararea (calea) ratacita, carligul ciobanului, crucea Pastelui, etc. Mai nou se intalnesc icoane pictate pe oua sau in interiorul oului. Tot un motiv traditional il constituie incondeierea cu increteli (motive ornamentale) de pe camasile populare.


Se mai intalnesc si alte motive: sarpele, grebla, furca, cibotica cucului, hora, closca cu pui, coada randunicii, laba gastei, coltul porcului, strugurele, ciresica, floarea pastii, fierul plugului, cheptenul, fraul, ferestruica, etc., prezente, mai nou, in zona Branului. Dar se mai incondeiaza oua si in Vrancea, in Oltenia, etc.


In ziua de azi se intalnesc si alte tehnici: incondeierea cu ceara colorata, cu ceara arsa, cu tusuri, etc. La urma, oualor li se da luciu cu lac.


In cultura populara actuala, ouale impistrite sunt, mai mult, obiecte de arta. Este o adevarata industrie a incondeierii oualor, care constituie mandria Pastelui bucovinean. Ele sunt vandute si peste hotare (mai ales cele din Bucovina), fiind deosebit de apreciate si de straini. Insa traditia general tinuta de romani este inrosirea oualor, care este o adevarata marca identitara si o indeletnicire speciala a fiecarei gospodine pentru Joia Mare.


Musafir

#19902 Deniile din Saptamana Patimilor

2014-04-17 16:40

http://www.crestinortodox.ro/stiri/crestinortodox/deniile-saptamana-patimilor-144595.html

Deniile sunt slujbe specifice Postului Mare. Cuvantul Denie provine din cuvantul vdenia si inseamna slujba Utreniei savarsita seara, fara a fi insa unita cu Vecernia si cu Litia, ca in cazul Privegherii din ajunul duminicilor, a sarbatorilor imparatesti si a sfintilor cu priveghere. Denia, ca slujba de dimineata savarsita seara, are ca scop transformarea intunericului serii in lumina liturgica, ca simbol al trecerii sufletului, prin rugaciune, pocainta si postire, de la intunericul pacatului la lumina vietuirii sfinte potrivit Evangheliei lui Hristos. Deniile sunt (…) o forma de priveghere prelungita a zilei, ca umplere a serii cu lumina duhovniceasca a rugaciunii si a cantarii. Cu alte cuvinte, denia face ca seara sa fie ziua si lumina de priveghere. […] Ele contin multa lumina si multa hrana duhovniceasca pentru urcusul interior al sufletului spre marea si sfanta sarbatoare a Invierii Domnului.

Deniile nu sunt doar slujbe de dimineata savarsite seara, pana tarziu in noapte, ci scopul lor principal este ca, prin rugaciune si cantare, prin citirea Sfintei Scripturi si meditatie, prin pocainta si post, sa alungam din suflet intunericul pacatelor si sa ne umplem de lumina cea tainica si nevazuta, dar reala si simtita ca bucurie, a prezentei iubitoare a lui Hristos in noi si in cei care se roaga impreuna cu Biserica Sa.

In Sfantul si Marele Post al Pastilor, Deniile sunt savarsite in zilele de miercuri si vineri seara din Saptamana a cincea, precum si in toata Saptamana Sfintelor Patimi. Randuiala slujbei Deniei din Sfanta si Marea Vineri, care este savarsita joi seara si in care sunt citite cele doisprezece Evanghelii despre Patimirile Domnului, este specifica Bisericii Ortodoxe Romane. La Denia din Sfanta si Marea Sambata, savarsita vineri seara, in Biserica Ortodoxa se canta Prohodul Domnului.

Deniile din Saptamana Patimilor

Deniile din Saptamana Sfintelor Patimi sau Patimiri ale Domnului nostru Iisus Hristos au in centrul lor taina suferintelor sufletesti si trupesti ale Mantuitorului ca urmare a pacatelor oamenilor, aratate in invidie si ura, lacomie si tradare, frica prea mare si lipsa de fidelitate, etc. Pe de alta parte slujbele deniilor arata si puterea pocaintei.

Cantarea: „Iata, Mirele vine la miezul noptii si fericita este sluga pe care o va afla priveghind…”, precum si cantarea: „Camara Ta, Mantuitorul meu, o vad impodobita si imbracaminte nu am ca sa intru intr-insa…”, exprima cel mai intens tensiunea dintre pocainta si iertare, dintre priveghere si asteptarea bucuriei invierii si a intalnirii cu Hristos.

Odinioara, mai ales la sate, lumanarea de ceara curata aprinsa de credinciosi in biserica, la deniile din Saptamana Patimilor, era la sfarsit purtata in mana pana acasa, ca arvuna a luminii invierii, ca semn ca rostul si folosul slujbei deniilor este acela de a aduna in timpul Postului lumina in suflet spre a ne bucura de lumina cea mare si deplina a Sfintelor Pasti.

Incepand cu Denia de duminica seara, dupa cei sase Psalmi ai Utreniei, se canta pana in Sfanta si Marea Joi troparul: „Iata Mirele vine in miezul noptii si fericita este sluga pe care o va afla priveghind; iar nevrednica este iarasi cea pe care o va afla lenevindu-se. Vezi, dar, suflete al meu, cu somnul sa nu te ingreunezi, ca sa nu te dai mortii si afara de imparatie sa te incui; ci te desteapta graind: Sfant, Sfant, Sfant esti, Dumnezeule; pentru rugaciunile Nascatoarei de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi”.

O alta cantare deosebit de frumoasa care ne cheama la priveghere in primele trei zile ale Saptamanii Sfintelor Patimi, pana in Joia cea Mare, este Luminanda sau Svetilna Deniilor: „Camara Ta, Mantuitorule, o vad impodobita si imbracaminte nu am, ca sa intru intr-insa. Lumineaza-mi haina sufletului meu, Datatorule dë lumina, si ma mantuieste".

Denia de Joi seara este cunoscuta si drept Denia celor 12 Evanghelii care vorbesc tocmai despre prinderea, procesul Mantuitorului si despre Rastignirea Mantuitorului. Indelunga rabdare a Domnului nostru Iisus Hristos este preamarita dupa fiecare dintre cele 12 Evanghelii citite la Denia din Joia Mare (Utrenia zilei de vineri). Pericopele evanghelice ale acestei slujbe alcatuiesc un tablou complet al suferintelor Mantuitorului, culminand cu rastignirea si moartea Sa pe Cruce.

Denia Prohodului Domnului din Sfanta si Marea Vineri cuprinde o serie de cantari sau imne, impartite in trei stari, inegale ca numar de strofe. Preotii si credinciosii, stand in jurul Sfantului Epitaf, canta patimirile, rastignirea, moartea si ingroparea Domnului.

In Denia Prohodului Domnului, fiecare cantare este precedata de un verset din Psalmul 118, pentru ca in acest Psalm se arata dragostea celui Credincios pentru Legea Domnului. Prin moartea Sa, Iisus Cel Rastignit Si-a dovedit dragostea Sa fata de Legea Domnului implinind voia lui Dumnezeu- Tatal, prin ascultare desavarsita fata de El si prin infranare de la rau.

Deniile din Saptamana Sfintelor Patimi sunt un urcus abrupt si intens spre Inviere; ele sunt ca o culme pentru cei care au postit si s-au pocait de pacatele lor, sau ca un tren de ultima ora, ca o chemare staruitoare pentru cei intarziati in hotararea lor de a se intoarce spre Hristos inainte de marea sarbatoare a Invierii.

Sursa: basilica.ro

 

Deniile din Saptamana Patimilor


Deniile din Saptamana Patimilor sunt unele dintre cele mai profunde, frumoase si inaltatoare slujbe crestine. Deniile au aparut odata cu crestinismul si se tin in Postul Mare al Pastilor, post care dureaza sase saptamani.

Deniile din Saptamana Mare atrag insa o multime de credinciosi; se savarsesc in biserici incepand cu seara Floriilor, deci din duminica a sasea a postului, pana vineri seara, cand se canta si Prohodul Domnului.

Deniile sunt slujbe care se tin dupa orele 18-19. Denia se deosebeste de priveghere, care inseamna tot slujba de seara, prin faptul ca se refera numai la utrenia savarsita seara. Cele doua denii din saptamana a cincea sunt utreniile zilelor de joi si sambata savarsite seara, in ajun. Slujba este o utrenie de post care inglobeaza in ea cele doua piese imnografice foarte importante si frumoase: Canonul cel Mare al Sfantului Andrei Criteanul, imnograf din secolul al VIII-lea (praznuit la data de 4 iulie) si Acatistul Bunei Vestiri, atribuit patriarhului Serghie al Constantinopolului (sec. VII). Prima piesa imnografica, cunoscuta si sub numele de Canonul de pocainta este alcatuit din 250 de imnuri sau strofe in care autorul exprima in forma intraripata zdrobirea inimii celui pacatos, constituind un imn statornic spre pocainta. Cea de a doua compozitie imnografica, Acatistul Bunei Vestiri, este un imn de lauda inchinat Maicii Domnului, alcatuit din 24 de strofe. Aceasta piesa imnografica da expresie sub forma poetica, invataturii Bisericii despre Maica Domnului.

De luni pana vineri, in ziua cumplita a rastignirii, preotii rostesc rugaciuni rituale, canturi, citesc fragmente liturgice din Vechiul Testament (Psalmi, Profeti etc.), numite paremii. Cat despre Evanghelii, ele sunt randuite astfel ca in fiecare zi din Saptamana Patimilor sa se citeasca o anumita Evanghelie.

Cele mai importante denii sunt cele de joi si vineri seara, cunoscute si sub denumirile de denia mica si denia mare. Cea de joi seara are ca elemente specifice, citirea celor 12 Evanghelii ale patimilor si scoaterea Sfintei Cruci in mijlocul bisericii. Cea de vineri seara se deosebeste de celelalte denii prin Cantarea Prohodului, si inconjurarea bisericii cu Sfantul Epitaf (cusatura sau pictura de mare frumusete care reprezinta scena punerii in mormant).

Vinerea Mare este ziua de doliu a crestinatatii: atunci a fost rastignit Mantuitorul. De aceea, in aceasta zi, in orice biserica crestina din lume, nu se oficiaza slujba Liturghiei. Liturghia insasi inseamna jertfa si se considera ca nu se pot aduce doua jertfe in aceeasi zi. De aceea, Vinerea Mare este zi aliturgica.

In schimb, vineri seara se oficiaza Denia Prohodului. Mai intai, tineri si batrani, in lant neintrerupt, trec pe sub masa plina de flori, masa ce simbolizeaza catafalcul

http://www.crestinortodox.ro/datini-obiceiuri-superstitii/%22http://www.crestino...

Domnului. Pe ea este asternuta o fata de masa bogat pictata, cu punerea in Mormant a Mantuitorului (Epitaf), precum si Evanghelia impreuna cu Crucea. Apoi, preotii, strana si credinciosii canta Prohodul Domnului.

Deniile nu sunt doar slujbe de dimineata savarsite seara, pana tarziu in noapte, ci scopul lor principal este, ca prin rugaciune si cantare, prin citirea Sfintei Scripturi si meditatie, prin pocainta si post, sa alungam din suflet intunericul pacatelor si sa ne umplem de lumina cea tainica si nevazuta a prezentei iubitoare a lui Hristos in noi.

In Bucovina, Deniile sunt intampinate cu emotie si cu protocol. Pana la inceperea lor, in saptamana a cincea din Postul Pastilor, satele trebuie curatate si primenite, incepand cu casele si ograzile. Toata lumea foieste, aeriseste si scutura.

Copiii dupa ce varuiesc pomii din livezi si gradini, se imbraca in haine de sarbatoare si se duc la biserica. La fel mamele, bunicile si surorile lor, care in Saptamana cea Mare intra in biserica cu capul acoperit de-o naframa neagra.

Denii simplificate se oficiaza si la catolici, ba chiar si la protestanti. Deniile sunt slujbe pregatitoare, rolul lor fiind de a purifica. Ele primenesc sufletul prin curatare interioara, reculegere si concentrare in rugaciune, pentru a putea trai deplin si profund taina si bucuria Invierii Domnului nostru Iisus Hristos.

Alte articole:


Obiceiuri si traditii de Paste
Procesul lui Hristos
Patimile lui Hristos
Cantari de Paste
Invierea


Musafir

#19903 Dumnezu sa-i odihneasca pe toti colegii nostri trecuti in nefiinta!!!

2014-04-17 18:22

Tuturor decedatilor, colegi Oltchim si Arpechim :

Lumina Sfanta Sa Va Calauzeasca Sufletele Si Sa Va Odihneeasca In PACE!!!!

 

http://i.imgur.com/SP2UwSz.jpg...


Musafir

#19904 PNL va contesta Codul insolventei la Curtea Constitutionala: Incalca accesul la justitie ...

2014-04-17 19:31

#19871: Trebuie sa facem ceva! Nu trebuie sa ne mai lasam pacaliti de pacalici.

http://epitesti.ro/stiri/stiri-stiri/theodor-nicolescu-oltchim-ar-intra-faliment-daca-s-ar-aplica-acest-cod-al-insolventei/

THEODOR NICOLESCU: „OLTCHIM AR INTRA ÎN FALIMENT DACĂ I S-AR APLICA ACEST COD AL INSOLVENȚEI!”

Alături de colega sa de partid Alina Gorghiu, deputatul PNL de Argeș Theodor Nicolescu a explicat într-o conferință de presă motivele pentru care liberalii contestă la Curtea Constituțională Codul insolvenței, recent adoptat în Parlament.

Nicolescu a precizat că acest Cod, printre altele, încalcă liberul acces la justiție și proprietatea și riscă să afecteze industria. În privința acestui ultim argument, Nicolescu, avocat de meserie și secretar al comisiei juridice a Camerei Deputaților, a dat ca exemplu combinatul vâlcean Oltchim, care, după cum bine se știe, are și o divizie petrochimică în Bradu, lângă Pitești. Potrivit parlamentarului de Argeș, Codul insolvenței lasă debitorul la mâna furnizorilor de energie electrică, gaze și de alte utilități obligatorii pentru funcționarea unei astfel de societăți.

Dau exemplul Oltchim. Dacă Oltchim ar intra în procedura insolvenţei, pe legea aşa cum a fost votată ea în Camera Deputaţilor, după 90 de zile neputând evident să acopere cheltuielile cu electricitatea şi cu gazele ar trebui să-şi închidă activitatea. Ar trebui ca miile de oameni care lucrează acolo să plece acasă, iar o eventuală repunere în funcţiune ulterioară ar fi extrem de costisitoare. Cu alte cuvinte, Oltchim ar intra în faliment în 90 de zile dacă i s-ar aplica această lege!”, a avertizat deputatul PNL de Argeș Theodor Nicolescu.


Musafir

#19905 Fairsolve.com – eficienţa unui instrument

2014-04-17 19:48

#19904: - Trebuie sa facem ceva! Nu trebuie sa ne mai lasam pacaliti de pacalici.

Iata ce declara Florian Mateita (foto) reprezentantul ROMINSOLV la OLTCHIM:
- stopam, prin vanzare rapida, degradarea activelor
- p
racticianul în insolvenţă  adoptă, cu permisiunea creditorilor, o strategie de vânzare pentru fiecare bun în parte.

Se pregatesc Rominsolv si Fairsolve - respectiv Piperea si Mateita de vanzarea la bucata (la fier vechi) a instalatiilor din OLTCHIM?

http://legalmagazin.ro/fairsolve-com-eficienta-unui-instrument/

Fairsolve.com – eficienţa unui instrument

http://legalmagazin.ro/wp-content/uploads/2014/04/mateita-e1397648873780.jpg...


Articol de Florian Mateiţă (foto), Partener, RomInsolv şi Fondator, Fairsolve

“Misiunea echipei Fairsolve.com este să contribuim esenţial la creşterea economică a României prin reinserţia rapidă a activelor în circuitul economic.”

Atunci când diferenţiază nivelul de bogăţie al naţiunilor, marii gânditori ai şcolilor economice contemporane se referă, în esenţă, la productivitatea generală a muncii condiţionată de existenţa bunurilor de capital utilizate din punct de vedere antreprenorial. În anul 2008, profesorul Jesús Huerta de Soto, în cartea sa “Moneda, creditul bancar şi ciclurile economice”, afirma: “Distincţia fundamentală dintre societăţile bogate şi societăţile sărace nu provine din efortul mai ridicat pe care primele îl dedică muncii, nici măcar din cunoaşterea tehnologică mai amplă pe care o deţin cele dintâi. Dimpotrivă, aceasta este imputabilă în principal faptului că naţiunile bogate deţin o reţea mult mai extinsă de bunuri de capital, investită în mod adecvat din punct de vedere antreprenorial. Aceste bunuri constau în maşini, unelte, computere, clădiri, bunuri semi-fabricate, software etc., ele existând datorită economisirii anterioare efectuate de cetăţenii naţiunii.”

Aşadar, pentru a produce plusvaloare, respectiv, pentru a produce alte bunuri de capital care să constituie fundaţia bogăţiei generaţiilor viitoare, activele pe care le deţinem astăzi, privite din perspectiva unei naţiuni şi mai puţin din postura de proprietari individuali, trebuie conservate şi utilizate. Acest adevăr incontestabil, ne indică direcţia de acţiune pentru sporirea avuţiei naţiunii: dacă fiecare întreprindere viabilă are interesul şi capacitatea să-şi utilizeze eficient patrimoniul, provocarea este să menţinem viabile şi în funcţiune bunurile aflate în proprietatea debitorilor faliţi.

Impulsionăm viteza de circulaţie a capitalului

În acest scop, am creat Fairsolve.com. Pentru că dorim să contribuim semnificativ la creşterea economică a României, am realizat şi îmbunătăţim permanent platforma de licitaţii online care facilitează circulaţia uşoară a activelor către utilizatorul final. Raţionamentul, pe care ne întemeiem demersul, este ştiinţific demonstrat: stopăm, prin vânzarea rapidă, degradarea activelor la nivel naţional, apoi inversăm trendul pierderilor prin reluarea activităţilor şi deblocăm noua creditare, cea sănătoasă, corelată cu economisirea şi creşterea de productivitate. Prin ricoşeu, mijlocim o mai bună şi mai rapidă colectare a creanţelor, deci impulsionăm capilaritatea şi viteza de circulaţie a capitalului.

Practicianul în insolvenţă  adoptă, cu permisiunea creditorilor, o strategie de vânzare pentru fiecare bun în parte. El va asigura “marketingul adecvat” cerut de lege, dar eficienţa măsurilor sale se loveşte de limitele unui sistem de vânzare arhaic, îngrădit din punct de vedere geografic, neutilizat de publicul larg. Consecinţa acestui mod de acţiune, după 5 ani de criză economică, este o sumă imensă ce a rămas blocată ca efect al netranzacţionării acestor bunuri.

Interfaţă securizată şi prietenoasă

În viziunea noastră, bunurile vândute prin procedurile judiciare de insolvenţă şi executare silită trebuie să fie la fel de accesibile publicului larg, cel puţin la fel ca orice alt bun de pe obişnuita piaţă second hand. Din acest motiv, Fairsolve.com oferă potenţialului cumpărător un nivel excepţional al informaţiei despre bunurile ce urmează a fi vândute şi, respectiv, o interfaţă securizată, prietenoasă şi intuitivă prin care oricine poate cumpăra fără efort, la cel mai bun preţ, activul de care are nevoie.

Pentru a creşte şansele vânzării şi a obţine cel mai bun preţ, practicienii în insolvenţă trebuie să fie prezenţi în piaţă pe întreaga durată a regulamentelor de vânzare, în acelaşi timp, în conformitate cu prevederile legale, deţinând controlul deplin asupra acceptării participanţilor la licitaţie. Aşadar, am construit instrumente prin care practicienii actualizează uşor toate modificările, sunt permanent conectaţi cu potenţialii clienţi (primesc alerte pe email la modificările de stare ale fiecărei licitaţii), iar licitaţiile, cele care se închid fără câştigător, sunt repuse, inclusiv de pe telefon, în 30 de secunde, dar şi funcţii care dau posibilitatea vânzătorului să permită accesul la licitaţie exclusiv acelor ofertanţi care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate prevăzute de regulament.

Practicienii în insolvenţă îşi pot construi o strategie de dezvoltare a propriului business folosind informaţiile din tabloul de bord al contului lor. Au acces la indicatori cantitativi şi de eficienţă ai vânzărilor ce pot fi selectaţi pe intervale de timp, precum şi indicatori actuali care se referă la numărul şi valoarea activelor pe care le au expuse spre vânzare, variaţiile de preţ şi multe alte elemente ce constituie fundaţia deciziilor manageriale.

Creditorii beneficiază de centralizarea tuturor datelor privind licitaţiile în care sunt implicate la nivel naţional. Dacă sunt instituţii financiare care deţin în garanţie un număr important de active ce urmează a fi valorificate prin intermediul Fairsolve.com, au posibilitatea să exporte în format excel (în vederea prelucrării) informaţiile necesare atât adoptării deciziilor privind strategia de vânzare a garanţiilor, cât şi pentru fundamentarea politicilor comerciale, de câştigare de cotă de piaţă sau volum de vânzări credite.

În fond, indiferent de strategia aleasă, testul final este cel al pieţei. Preţul corect, corespondentul valoric al necesităţii şi rarităţii bunului repectiv într-un anumit moment, este semnificativ influenţat de expunerea adecvată a bunului, de calitatea informaţiilor oferite potenţialilor cumpărători şi accesibilitatea procesului de vânzare-cumpărare. Explicaţia este simplă: o procedură de vânzare greoaie, neuzuală, va ţine la distanţă marele public chiar şi în condiţiile unui marketing corespunzător aplicat unei licitaţii transparente. Urmare a acestui fapt, în procesul de vânzare vor fi implicate permanent aceleaşi persoane care, de-a lungul timpului, s-au familiarizat cu procedurile judiciare de vânzare a bunurilor, intermediari interesaţi să obţină, prin reducerea preţului, comision din revânzare.

Piaţa fixează valoarea bunurilor

Un exemplu concret şi edificator al modului în care piaţa fixează astăzi valoarea bunurilor, este găzduit de Fairsolve.com. Mai multe licitaţii, privind vânzarea bunurilor aceluiaşi debitor, au intrat în predeschidere simultan, toate având ca preţ de pornire opinia evaluatorului. Potenţialii cumpărători au solicitat informaţii suplimentare şi, după vizitele la faţa locului, au început să se înscrie la licitaţie. Dintre toate bunurile, o semiremorcă a stârnit interesul în mod deosebit, respectiv şapte ofertanţi s-au înscris la licitaţia online. Practicianul în insolvenţă, verificând îndeplinirea condiţiilor de participare, a admis la licitaţie şase ofertanţi, localizaţi în tot cuprinsul ţării: din Piteşti, Zărneşti, Satu Mare, Topliţa- Harghita şi doi din Bucureşti. În aproximativ două ore de la deschidere, licitaţia a urcat cu 243 de paşi, iar preţul final la care s-a încheiat vânzarea a fost cu 340% mai mare decât cel de pornire.

În afară de problema logistică rezolvată de licitaţia online (aducerea în aceeaşi sală a celor şase competitori şi înregistrarea, într-un proces verbal, a 243 de paşi), evoluţia preţului şi desfăşurarea efectivă a acestei licitaţii, confirmă capacitatea pieţei de a oferi preţul corect pentru fiecare bun în parte, dacă sunt respectate cele trei condiţii enumerate într-un paragraf anterior: marketing adecvat, transparenţă şi modalitate facilă de vânzare.

Regula respectării celor trei condiţii este valabilă şi pentru vânzarea la licitaţie a activelor specializate, de valoare mare. O demonstrează licitaţia petrecută în luna decembrie 2013 când, după o campanie de marketing direcţionată către companiile de transport fluvial, au fost doi ofertanţi acceptaţi în licitaţie care, în opt paşi, au ridicat preţul de adjudecare cu 16%, ceea ce, în valoare absolută, reprezintă un beneficiu pentru creditori de 80.000 euro.

În acest context, Fairsolve.com este un instrument de lucru, o unealtă modernă care îmblânzeşte informaţia şi valorifică, în interesul profesioniştilor, tendinţele comportamentului uman la nivel mondial, nu doar naţional. Fairsolve.com este singurul instrument care utilizează infrastructura de excepţie a României (internetul) şi conectează business-ul practicienilor în insolvenţă la domeniul cu cea mai rapidă creştere din toate timpurile – vânzările şi marketingul online.


Musafir

#19906 Sapte masuri pentru reducerea datoriilor societatii Oltchim catre CET Govora

2014-04-17 20:32

http://www.monitoruldevalcea.ro/administratie/43367

• exceptându-i pe liberali, ceilalti consilieri judeteni au votat masurile


http://www.monitoruldevalcea.ro/files/img/large_17-4-14--17-23-44oltchim.jpg...

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 




Cel mai important punct de pe ordinea de zi a sedintei ordinare a Consiliului Judetean de ieri a fost propunerea unor masuri care ar duce la plata rapida a datoriei pe care societatea Oltchim o are catre CET Govora. “Am avut o solicitare de la societatea comerciala CET Govora SA, referitoare la plata datoriilor pe care le are de incasat de la Oltchim, la data de 31.12.2013, si a modalitatile de reducere a acestora. Datoria totala este de 1.800.000 de roni, iar dupa insolventa 45 milioane de roni. Conducerile celor doua societati s-au consultat si cu noi si am gasit câteva solutii pentru reducerea datoriilor si plata, incepând cu 1 iunie, a celor doua elemente energetice, energia electrica si energia termica. Se face referire directa la aburul industrial care nu a fost platit nici inainte nici dupa insolventa. Intâlnirile au avut loc pe 11 si 15 aprilie si s-au gasit solutiile pe care le voi prezenta. In primul rând, se renegociaza termenul de plata a energiei electrice achizitionate de pe piata contractelor bilaterale la nivel de 30 MegaWati. Termenul de plata a fost marit de la 15 zile la 45 de zile de la livrare. Prin punerea in aplicare a acestei masuri, va fi o perioada de 30 de zile de disponibilitati in valoare de 3,4 milioane lei, incepând cu data cu 1 mai, din care se va putea achita o parte din banii pentru energia termica. O alta masura importanta este renegociarea termenului de incasare a energiei electrice livrata de SC Oltchim SA catre LindeGaz, de la 30 de zile, cum se factura pâna acum, imediat dupa livrare. Se va reusi incasarea contravalorii energiei electrice ceea ce duce la cresterea lichiditatilor cu 2 milioane de lei noi. Precizez ca incepând cu 1 aprilie a fost modificata prevederea ca facturarea certificatelor verzi sa se faca in momentul existentei lor, nu ca pâna acum, fara sa avem certificatul. Acest lucru va asigura o decalare a facturarii de la o luna la trei luni si plata nu va mai fi anticipata. Pe aceasta masura se anticipeaza o crestere a disponibilitatilor cu un milion de lei. De asemenea, vom urmari sa vedem cotatia medie a certificatiilor verzi pentru ca se constata o scadere a lor cu o medie de 25%. Acest lucru va reduce factura pentru energia electrica cu 365.975 lei lunar. A cincea solutie este reducerea energiei electrice cu 15 lei pe MegaWat, incepând cu 1 iulie 2014. Pe aceasta masura se realizeaza o reducere lunara semnificativa a facturii si cresterea lichiditatii. A sasea masura este aparitia unei decizii de guvern conform careia agentii industriali vor avea parte de o reducere a valorii certificatelor verzi cu 85%. Asta inseamna ca, incepând cu 1 iunie, se va face o economie de un milion de lei. O alta masura, stabilita când a venit ministrul Nita la Vâlcea, in urma analizei facute de CET Govora, Oltchim si CJ, este furnizarea de catre CET Govora a unei cantitati de 13 MegaWati (de la 13 la 20) in mod direct, prin cablul existent intre cele doua societati. Nu mai este necesara aplicarea de taxe de transport. Si dupa aceasta masura se va face o economie importanta. ”, a spus Ion Câlea.





Câlea: "Când va duceti la biserica, sa va rugati si pentru combinat"






Prezent la sedinta de ieri, noul director al SC Oltchim, Victor Avram, a precizat: “Situatia Oltchimului o cunoasteti prea bine.Acum, la capacitatea de functionare pe care o avem, nu ne putem permite sa platim decât salariile, materia prima, care este propilena, si energia electrica. Din pacate nu putem si nu am putut sa platim aburul. Din aceasta cauza am avut intâlniri cu cei de la CET si cu oficialii Consiliului Judetean. Trebuie sa incepem sa platim facturile curente dar si din restantele. Asteptam si noi privatizarea, daca se realizeaza o sa avem o gura de aer, un capital de lucru care sa ne permita sa pornim inca un flux de productie. Vom putea sa ajungem pe profit si sa platim toate aceste restante.“ Propunerile au fost votate de consilierii locali ai PDL, PSD, UNPR si PPDD, in timp ce liberalii s-au abtinut. “Aceasta este o informare; acest punct de pe ordinea de zi nu trebuie sa ni se explice in termeni babesti. In mod normal ar fi ca la ultima sedinta sa invitam din nou conducerile de la CET si Oltchim, sa vedem ce s-a intâmplat. Ar fi bine ca acest plan sa se concretizeze, dar e important sa vedem ce s-a realizat. Asa ca noi nu avem cum si de ce sa votam o informare nu o propunere de hotarâre.”, a explicat decizia de vot consilierul judetean PNL Victor Popescu. La finalul sedintei, Ion Câlea a avut si un discurs in care a implorat divinitatea: “Toata lumea a avut de trait de pe urma Oltchimului, chiar daca multi nu mai recunosc si fug de Oltchim acum. Vin sarbatorile... când va duceti la biserica, sa va rugati si pentru combinat. Si politicienii si cei din presa. ”


Musafir

#19907 THEODOR NICOLESCU: „OLTCHIM AR INTRA ÎN FALIMENT DACĂ I S-AR APLICA ACEST COD AL INSOLVENȚEI!”

2014-04-17 20:34

http://epitesti.ro/stiri/stiri-stiri/theodor-nicolescu-oltchim-ar-intra-faliment-daca-s-ar-aplica-acest-cod-al-insolventei/


http://epitesti.ro/wp-content/uploads/2014/02/THEODOR-NICOLESCU-660x330.jpg...

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Alături de colega sa de partid Alina Gorghiu, deputatul PNL de Argeș Theodor Nicolescu a explicat într-o conferință de presă motivele pentru care liberalii contestă la Curtea Constituțională Codul insolvenței, recent adoptat în Parlament.

Nicolescu a precizat că acest Cod, printre altele, încalcă liberul acces la justiție și proprietatea și riscă să afecteze industria. În privința acestui ultim argument, Nicolescu, avocat de meserie și secretar al comisiei juridice a Camerei Deputaților, a dat ca exemplu combinatul vâlcean Oltchim, care, după cum bine se știe, are și o divizie petrochimică în Bradu, lângă Pitești. Potrivit parlamentarului de Argeș, Codul insolvenței lasă debitorul la mâna furnizorilor de energie electrică, gaze și de alte utilități obligatorii pentru funcționarea unei astfel de societăți.

„Dau exemplul Oltchim. Dacă Oltchim ar intra în procedura insolvenţei, pe legea aşa cum a fost votată ea în Camera Deputaţilor, după 90 de zile neputând evident să acopere cheltuielile cu electricitatea şi cu gazele ar trebui să-şi închidă activitatea. Ar trebui ca miile de oameni care lucrează acolo să plece acasă, iar o eventuală repunere în funcţiune ulterioară ar fi extrem de costisitoare. Cu alte cuvinte, Oltchim ar intra în faliment în 90 de zile dacă i s-ar aplica această lege!”, a avertizat deputatul PNL de Argeș Theodor Nicolescu.


Musafir

#19908

2014-04-18 10:35

Cum este rahatilor de cernevisti, acum cand erupe totata mizeria si minciuna care ati patronato de aproape 2 ani, ca Oltchimul este de mult in faliment, pupati in continoare cururi de politicieni dar macar aveti demnitatea si ragaiti in alta parte nu la oameni in fata.Dar de cu astfel de exemplare ca Cernev,Gaoaza,Ion Dan,Marcela,Burdoaza si babuini analfabeti, plus conducerea de cacadimicieni si sugipelisti de chimisti de ocazie sa zicem mersi ca nu am sarit in aer pana acum.Ce frumos va stata ma cernevistilor acum cand a dat rahatul pe afara,vedeti ma asta este adevarul,NE FACURATI DE RAHAT.

Musafir

#19909

2014-04-18 11:33

Nu mai iesi Cerneve pe la tv sa pupi in cur conducerea si guvernanti mai ales pe Guzganian(nesimtitul nici nu mai scoate capul de frica sa nu-l aresteze DNA)ce soluti si planuri marete aveati ptr. combinat cu retardati si analfabeti tai din SVRO(R vine de la rahat),ei acum a iesit adevarul la suprafata, aproape(de fapt este in faliment) ati adus Oltchimul in faliment, la mila si umilinta unora precum Calea si Balan(la ce nivel de decadere si umilinta,inainte acesti oameni faceau anticamera la Oltchim)), dar de ce sa faci cu astfel de oameni din SVRO si conducerea de lipitori de afise in frunte cu unul care cauta tacamurile din aur pe la Oltchim (asta era primul lui gand sa puna mana pe tacamuri, cred ca te recunosti SPIRACHE Arnand)oameni mici care nu au demnitate si nici pregatire profesionala decat niste amarate de slugi dezumanizate coborate la treapta cea mai de jos a evolutiei animala(viermi de hazna), bune de maturat rahatul politicienilor actuali.Bravo voua mai CERNEVE, GAOAZA,BURDOAZA,ION DAN,MARCELA si magnificilor babuinizati de sustinatori ai SVRO, maret viitor ati realizat Oltchimului.Sa va stea in gat sarbatorile de pasti NESIMTITILOR.

Musafir

#19910

2014-04-18 11:34

esti bolnav
serios
sigur esti din alt film
tocmai ca sunt din astia ca tine care au atitudine pe la colturi de forumuri suntem unde suntem
las-o asa macar de sarbatori
pace

Acest articol a fost șters de către autorul petiției (Arata detaliile)

2014-04-18 11:35


ZEFII

#19912

2014-04-18 11:40

BELIVACULE ADRIAN FUGI REPEDE SI IA LUMINA.....SA NU O MIERLESTI PE DRUM IN INTUNERIC
LA CIT DE NATARAU ESTI MAI BINE AI DISPAREA IN SUSTACHIE SA NU TE MAI VADA NIMENI ....OXIURULEEEEE

Musafir

#19913

2014-04-18 14:22

19910.Aoleu ce este omule te supara adevarul, ce ti se pare din ce este scris ca este minciuna,stiu adevarul doare si doare al naibi,cand esti mintit ordinar de niste prosti inculti si analfabeti si nu inteleg de ce este vina mea ca situatia este asta de acum, cu ce ma fac eu vinovat, ca nu accept minciuna si prostia, daca iti place sa traiesti in mocirla, balaceala placuta dar nu cere ca si alti sa se complaca in mizerie, este placuta situatia de acum ,sa te umilesti sa te injosesti e treaba ta si a altora care ati dorit sa profitati, ca si analfabeti de Ion Dan, Gioca,Marcela(macar Cernev are o facultate si nu pot sa-l includ in aceeasi categorie) ce vezi tu la aceste specimene de o prostie monumentala,nu pot sa suport o astfel de incultura si nu vad de ce te deranjeaza ca alti oameni vor sa traiasca mai bine ,ti se pare ca in situatia actuala si de viitor in contextul cum evolueaza situatia o vom duce mai bine?Uni dintre voi nici acum nu realizati cat rau au facut aceste specimene, care mai devreme sau mai tarziu vor plati ptr.dazastrul creat si situatia in care ajuns Oltchimul.Si ca drept dovada vedeti ca la adevaruri care incep sa iasa la suprafata, unul ca Ion Dan incepe si injura asta este nivelul, adica animalic.
SIND LIBER OLTCHIM

#19914 noi

2014-04-18 14:46

CONDUCEREA SIND LIBER IN FRUNTE CU MIHAI DICULOIU VA UREAZA TUTUROR ANGAJATILOR DIN OLTCHIM SA FITI SANATOSI ,UN PASTE FERICIT ,SI SA PUTETI COTIZA LA NOI .....CA FARA VOI VIATA NOASTRA SE SCHINBA MULT DE TOT !!!!!
SINDICATUL NOSTRU NU E CONCEPUT SA DEA ...CI SA IA
DA CITE UN OSCIOR DECIT LA SERGENTI MAJORI CARE NE APARA : IVANESCU , COMANESCU ,CAP DE CAUCIUC ,ILINESCU ,GIORNOIU,CRISTINA ROSU SI NU MAI SPUNEM NIMIC CA E VINEREA MARE SI E PACAT.
NU AM AVUT DE UNDE SA VA DAM NIMIC DE PASTE CA AM AVUT CONTURILE BLOCATE CA AM BAGAT RAU VASTU IN CASCAVAL SI VINA E A LUI MIRCEA NU A MEA SI NU AM PLATIT INPOZITELE LA FISC.
ABIA L-AM CONVINS PE BODDAN STANESCU SA DRIBLAM SI SA NE DEIE COTIZATIA VOASTRA (180 MIL LEI VECHI) PRIN CASIERIA OLTCHIM SA AVEM SI NOI BANI DE PASTE.
EU MIHAI DICULOIU AM LUAT 80 MIL ,MIRCEA PRISACARU 60 MIL SI SORINEL MARCU 40 MIL
PENTRU VOI A RAMAS JUMATATEA LUI CINCI
ASTA ESTE ...CINE POATE OASE ROADE CINE NU O S...
OXO

#19915 OXO

2014-04-18 14:55

NU E CERNEV TIGAN SI A DOVEDITO
A SPUS TODEAUNA ADEVARU SI CE A SPUS ASA A FOST.DOMNULE CERNEV NU AI PRICOPSIT PE NIMENI CU 70 DE LEI TICHIETE CADOU DE PASTE DAR GESTU DV E DE APRECIAT.
LA DICULOIU IN SIND NU MASI MAI INSCRIE SA VINA IN OLTCHIM 20 DE ROIBI
S-A DESTEPTAT O PARTE DIN PROSTI SI NU MAI MERGE,
SARBATORILE DE PASTE CU SANATATE PT TOTI ANGAJATI DIN OLTCHIM ,PT TOTI FOSTI COLEGI CARE AU PLECAT DIN OLCHIM SI PT DV DOMNULE CORNEL CERNEV

Acest articol a fost șters de către autorul petiției (Arata detaliile)

2014-04-18 14:59


Acest articol a fost șters de către autorul petiției (Arata detaliile)

2014-04-18 15:31


Acest articol a fost șters de către autorul petiției (Arata detaliile)

2014-04-18 15:32


Acest articol a fost șters de către autorul petiției (Arata detaliile)

2014-04-18 15:34


Acest articol a fost șters de către autorul petiției (Arata detaliile)

2014-04-18 15:39


Acest articol a fost șters de către autorul petiției (Arata detaliile)

2014-04-18 15:41


Acest articol a fost șters de către autorul petiției (Arata detaliile)

2014-04-18 15:44


Acest articol a fost șters de către autorul petiției (Arata detaliile)

2014-04-18 15:49


Acest articol a fost șters de către autorul petiției (Arata detaliile)

2014-04-18 16:46



Musafir

#19925 HAIDETI SA NE LINISTIM SI SA PASATRAM MACAR 3-4 ZILE DE DECENTA!

2014-04-18 19:27

HAIDETI SA NE LINISTIM SI SA PASATRAM MACAR 3-4 ZILE DE DECENTA!

https://encrypted-tbn2.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcR8a7E6RKKpd0gPvYv-NcgtmCrd...

Fie ca Sfintele Sărbători să ne facă viaţa mai frumoasă, casa mai bogată şi masa înbelşugată.
Fie ca Învierea Mântuitorului să ne facă să aducem lumină, căldură şi iubire în suflet.
O singură dată pe an este Paștele. O zi specială, îmbogățită de aroma bucatelor tradiționale și parfumul florilor de primavară!

Paste fericit, tuturor oltchimistilor oriunde s-ar afla!