Senatul Romaniei sa stopeze adoptarea infractiunile Guvernului si adoptarea proiectului de lege privind Codul Fiscal

Către

Senatul Romaniei 

Camera Deputatilor 

Presedintele României 

Subsemnata Radu Elena, cetățean român, CNP: ...., cu domiciliul în ..., județul Dolj, e-mail: ...
și
cetățenii României, semnatari ai prezentei prin semnarea petiției postata https://www.petitieonline.com/senatul_romaniei_sa_stopeze_adoptarea_infractiunile_guvernului_si_adoptarea_proiectului_de_lege_privind_codul_fiscal
ale căror semnături pot fi vizualizate accesând link -ul: https://www.petitieonline.com/signatures/senatul_romaniei_sa_stopeze_adoptarea_infractiunile_guvernului_si_adoptarea_proiectului_de_lege_privind_codul_fiscal/

prin prezenta:

I. Vă informăm cu privire la săvârșirea de către membrii Guvernului României a infracțiunii de abuz in serviciu (prevăzută si pedepsita de art. 297 Cod Penal) și infracțiunii de fals intelectual prevăzută și pedepsită de art. 321 Cod Penal raportat la art. 9 alin. (1) din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala, infracțiuni săvârșite în procedura de elaborare a Proiectului de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung înregistrat la Senatul României sub nr. L551/2023, iar la Camera deputaților sub nr. PL-x nr. 546/2023, proiect care se află azi pe ordinea de zi a ședinței comune a Senatului și Camerei Deputaților din data de 26.06.2023, ora 18.00, pentru a fi adoptat prin asumarea răspunderii Guvernului potrivit art. 114 alin (1) din Constituția României,

II. solicităm:

1. Revocarea ședinței comune a Senatului și Camerei Deputaților de azi 26.09.2023, ora 18.00, care are pe ordinea de zi ”Angajarea răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului asupra Proiectului de Lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung (PLx 546/2023, L551/2023)”, pentru stoparea adoptării uui proiect de lege care este rezultatul unor infracțiuni săvârșite de membrii Guvernului României;
2. Senatului, respectiv Camerei Deputaților să constituie o comisie specială de anchetă pentru efectuarea unei anchete privitoare la activitatea desfășurată de Guvern și de Ministerul Finanțelor Publice în procedura de elaborare a Proiectului de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung înregistrat la Senatul României sub nr. L551/2023, iar la Camera deputaților sub nr. PL-x nr. 546/2023, proiect care se află azi pe ordinea de zi a ședinței comune a Senatului și Camerei Deputaților din data de 26.06.2023, ora 18.00, pentru a fi adoptat prin asumarea răspunderii Guvernului potrivit art. 114 alin (1) din Constituția României

3. să Senatului României și Camerei Deputaților stoparea adoptării prin asumarea răspunderii Guvernului a Proiectului de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung (care este rezultatul săvârșirii unor infracțiuni de către membrii Guvernului României), până la finalizarea raportului comisiei de anchetă constituită în acest sens;

4. ca, după întocmirea raportului de către comisia de anchetă, în temeiul art. 109 alin (2) din Constituția României, să cereți urmărirea penală a membrilor Guvernului României pentru săvârșirea infracțiunii de abuz in serviciu (prevăzută si pedepsita de art. 297 Cod Penal raportat la art. 9 alin. (1) din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala) în procedura de elaborare a Proiectului de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung înregistrat la Senatul României sub nr. L551/2023, iar la Camera deputaților sub nr. PL-x nr. 546/2023,

pentru următoarele motive:

Potrivit art. 109 alin. (2) și (3) din Constituția României:
”(2) Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestora din funcţie. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) Cazurile de răspundere şi pedepsele aplicabile membrilor Guvernului sunt reglementate printr-o lege privind responsabilitatea ministerială.”

Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială reglementează răspunderea penală a membrilor Guvernului. Astfel, potrivit acestei legi:
- Articolul 1: ”Guvernul, în întregul său, și fiecare dintre membrii acestuia sunt obligați să își îndeplinească mandatul cu respectarea Constituției și a legilor țării, precum și a programului de guvernare acceptat de Parlament”;
- Articolul 5 ”Pe lângă răspunderea politică, membrii Guvernului pot răspunde și civil, contravențional, disciplinar sau penal, după caz, potrivit dreptului comun din aceste materii, în măsura în care prezenta lege nu cuprinde dispoziții derogatorii.”
- Articolul 6: ”În înțelesul prezentei legi, sunt membri ai Guvernului primul-ministru, miniștrii și alți membri stabiliți prin lege organică, numiți de Președintele României pe baza votului de încredere acordat de Parlament.”
- Articolul 9:
”(1) În cazul săvârșirii de către membrii Guvernului a unor infracțiuni în exercițiul funcției lor, altele decât cele prevăzute la art. 8, se aplică pedeapsa prevăzută de legea penală pentru acele infracțiuni.
- Articolul 10: ”Răspunderea penală este personală și ea privește pe fiecare membru al Guvernului în parte, pentru faptele comise în exercitarea funcției sale.”
- Articolul 11: ”Membrii Guvernului răspund penal pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor, de la data depunerii jurământului și până la încetarea funcției, în condițiile prevăzute de Constituție.”
- Articolul 12: ”Numai Camera Deputaților, Senatul și Președintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor.”
- Articolul 13:
(1) Dezbaterea propunerii de începere a urmăririi penale în Camera Deputaților sau în Senat se face pe baza raportului întocmit de o comisie permanentă care, în cadrul competenței sale, a efectuat o anchetă privitoare la activitatea desfășurată de Guvern sau de un minister ori de o comisie specială de anchetă constituită în acest scop.
(2) Raportul prevăzut la alin. (1) se înscrie cu prioritate pe ordinea de zi a Camerei Deputaților sau a Senatului, după caz.
(3) După începerea urmăririi penale membrul Guvernului care este și deputat sau senator poate fi percheziționat, reținut ori arestat numai cu încuviințarea Camerei din care face parte, după ascultarea sa, cu respectarea prevederilor art. 72 alin. (2) din Constituția României, republicată, și a regulilor de procedură cuprinse în regulamentul Camerei din care face parte.
- Articolul 14:
(1) La dezbaterile din cele două Camere ale Parlamentului prezența celui în cauză este obligatorie. Lipsa nejustificată a membrului Guvernului nu împiedică desfășurarea lucrărilor.
(2) În situația în care cel în cauză se află în imposibilitate obiectivă de a se prezenta, Camera Deputaților sau Senatul, cu prilejul dezbaterilor, va fixa un nou termen.
(3) Cel în cauză are dreptul să își expună punctul de vedere cu privire la fapta ce constituie obiectul cererii de a fi urmărit penal, precum și asupra cererii de ridicare a imunității parlamentare, atunci când este cazul.
- Articolul 15: ”Cererea de urmărire penală a membrilor Guvernului și, după caz, de ridicare a imunității parlamentare se adoptă cu respectarea prevederilor art. 67 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.”

Față de prevederile Legii nr. 115/1999, se poate observa că membrii Guvernului sunt obligați ca în exercițiul funcției lor să respecte Constituția și legile țării, în caz contrar răspunzând penal.

Cu toate acestea, în procedura de elaborare a Proiectului de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung înregistrat la Senatul României sub nr. L551/2023, iar la Camera deputaților sub nr. PL-x nr. 546/2023, membrii Guvernului nu au respectat dispozițiile exprese ale legilor în vigoare, săvârșind infracțiunea de abuz în serviciu prevăzută și pedepsită de art. 297 Cod Penal, infracțiune pentru care răspund conform dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 115/1999, așa cum vom arăta în continuare.

Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative reglementează procedura pentru elaborarea actelor normative. Articolul 31 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 24/2000 prevede obligativitatea ca instrumentul de prezentare și motivare al actului normativ (expunerea de motive în cazul unui proiect de lege) să cuprindă consultările derulate în vederea elaborării proiectului de act normativ.

Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică reglementează ”regulile procedurale minimale aplicabile pentru asigurarea transparenței decizionale în cadrul autorităților administrației publice centrale și locale, alese sau numite, precum și al altor instituții publice care utilizează resurse financiare publice, în raporturile stabilite între ele cu cetățenii și asociațiile legal constituite ale acestora.” (art. 1).
Principiile care stau la baza Legii nr. 52/2003 (potrivit art. 2 lit. b și c) sunt:
b) consultarea cetățenilor și a asociațiilor legal constituite, la inițiativa autorităților publice, în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative;
c) participarea activă a cetățenilor la luarea deciziilor administrative și în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative, cu respectarea următoarelor reguli:
1. ședințele și dezbaterile autorităților și instituțiilor publice care fac obiectul prezentei legi sunt publice, în condițiile legii;
2. dezbaterile vor fi consemnate și făcute publice;
3. minutele acestor ședințe vor fi înregistrate, arhivate și făcute publice, în condițiile legii.

Semnificația termenilor din Legea nr. 52/2003 (potrivit art. 3 ) este următoarea:
”a) act normativ - actul emis sau adoptat de o autoritate publică, cu aplicabilitate generală;
b) luarea deciziei - procesul deliberativ desfășurat de autoritățile publice;
c) elaborarea de acte normative - procedura de redactare a unui proiect de act normativ anterior supunerii spre adoptare;
d) recomandare - orice punct de vedere, sugestie, propunere sau opinie, exprimată verbal sau în scris, primită de către autoritățile publice de la orice persoană interesată în procesul de luare a deciziilor și în procesul de elaborare a actelor normative;
e) obligația de transparență - obligația autorităților administrației publice de a informa și de a supune dezbaterii publice proiectele de acte normative, de a permite accesul la luarea deciziilor administrative și la minutele ședințelor publice;
f) asociație legal constituită - orice organizație civică, sindicală, patronală sau orice alt grup asociativ de reprezentare civică;
g) minută - documentul scris în care se consemnează în rezumat punctele de vedere exprimate de participanți la o ședință publică sau la o dezbatere publică;
h) ordine de precădere - ordinea care determină prioritatea participării la ședințele publice, în raport cu interesul manifestat față de subiectul ședinței;
i) ședință publică - ședința desfășurată în cadrul autorităților administrației publice și la care are acces orice persoană interesată;
j) documente de politici publice - instrumentele de decizie prin intermediul cărora sunt identificate posibilele soluții pentru rezolvarea problemelor de politici publice, astfel cum acestea sunt definite și structurate în Hotărârea Guvernului nr. 870/2006 privind aprobarea Strategiei pentru îmbunătățirea sistemului de elaborare, coordonare și planificare a politicilor publice la nivelul administrației publice centrale și în Hotărârea Guvernului nr. 775/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile de elaborare, monitorizare și evaluare a politicilor publice la nivel central, cu modificările ulterioare;
k) dezbatere publică - întâlnirea publică, organizată conform art. 7.”

Potrivit dispozițiilor art. 4 lit. a) din Legea nr. 52/2003: ”Autoritățile administrației publice obligate să respecte dispozițiile prezentei legi sunt: a) autoritățile administrației publice centrale: ministerele, ...”

Din analiza coroborată a dispozițiilor art. 2 lit. b) și c) art. 3 lit a) și art. 4 lit. a) se poate constata că în procedura de elaborare a proiectelor de legi se aplică dispozițiile Legii nr. 52/2003.
Drept urmare, Ministerul Finanțelor Publice ca inițiator al Proiectului de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung era obligat să respecte toate dispozițiile Legii nr. 52/2003.
Cu toate acestea, în procedura de elaborare a acestui proiect de lege au fost încălcate dispozițiile exprese prevăzute de art. 7 din Legea nr. 52/2003, aspect care reiese din mențiunile de la pct. 6.1. din Expunerea de motive a acestui proiect de lege ”6.1. Informații privind neaplicarea procedurii de participare la elaborarea actelor normative. Nu este cazul”.
Mențiunile de la pct 7.1. al Expunerii de motive a acestui proiect de lege potrivit cărora ”7.1. Informarea societății civile cu privire la elaborarea prezentului act normativ: Prezentul act normativ a fost elaborat cu aplicarea prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică”, sunt neconforme realității, semnatarul acestei Expuneri de motive, prim-ministrul Ion – Marcel săvârșind infracțiunea de fals intelectual prevăzută și pedepsită de art. 321 Cod penal, în exercițiul funcției sale.

Astfel, Legea nr. 52/2003 conține la Capitolul II Proceduri privind participarea cetățenilor și a asociațiilor legal constituite la procesul de elaborare a actelor normative și la procesul de luare a deciziilor, Secţiunea 1 Dispoziții privind participarea la procesul de elaborare a actelor normative

Articolul 7
(1) În cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative autoritatea administrației publice are obligația să publice un anunț referitor la această acțiune în site-ul propriu, să-l afișeze la sediul propriu, într-un spațiu accesibil publicului, și să-l transmită către mass-media centrală sau locală, după caz. Autoritatea administrației publice va transmite proiectele de acte normative tuturor persoanelor care au depus o cerere pentru primirea acestor informații.
(2) Anunțul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunoștința publicului, în condițiile alin. (1), cu cel puțin 30 de zile lucrătoare înainte de supunerea spre avizare de către autoritățile publice. Anunțul va cuprinde: data afișării, o notă de fundamentare, o expunere de motive, un referat de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ propus, un studiu de impact și/sau de fezabilitate, după caz, textul complet al proiectului actului respectiv, precum și termenul-limită, locul și modalitatea în care cei interesați pot trimite în scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ.
(3) Anunțul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ cu relevanță asupra mediului de afaceri se transmite de către inițiator asociațiilor de afaceri și altor asociații legal constituite, pe domenii specifice de activitate, în termenul prevăzut la alin. (2).
(4) La publicarea anunțului, autoritatea administrației publice va stabili o perioadă de cel puțin 10 zile calendaristice pentru proiectele de acte normative prevăzute la alin. (2), pentru a primi în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice.
(5) Propunerile, sugestiile sau opiniile cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice se vor consemna într-un registru, menționându-se data primirii, persoana și datele de contact de la care s-a primit propunerea, opinia sau recomandarea.
(6) Persoanele sau organizațiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menționând data trimiterii și datele de contact ale expeditorului.
(7) Conducătorul autorității publice va desemna o persoană din cadrul instituției, responsabilă pentru relația cu societatea civilă, care să primească propunerile, sugestiile și opiniile persoanelor interesate cu privire la proiectul de act normativ propus.
(8) Proiectul de act normativ se transmite spre analiză și avizare autorităților publice interesate numai după definitivare, pe baza observațiilor și propunerilor formulate potrivit alin. (4).
(9) Autoritatea publică în cauză este obligată să decidă organizarea unei întâlniri în care să se dezbată public proiectul de act normativ, dacă acest lucru a fost cerut în scris de către o asociație legal constituită sau de către o altă autoritate publică.
(10) Dezbaterile publice se vor desfășura după următoarele reguli:
a) autoritatea publică responsabilă, prin persoana desemnată conform alin. (7), va organiza întâlnirea, va publică pe site-ul propriu și va afișa la sediul propriu, alături de documentele menționate la alin. (2), și modalitatea de colectare a recomandărilor, modalitatea de înscriere și luare a cuvântului, timpul alocat luării cuvântului și orice alte detalii de desfășurare a dezbaterii publice prin care se asigură dreptul la libera exprimare al oricărui cetățean interesat;
b) dezbaterea publică se va încheia în momentul în care toți solicitanții înscriși la cuvânt și-au exprimat recomandările cu referire concretă doar la proiectul de act normativ în discuție;
c) la dezbaterea publică vor participa obligatoriu inițiatorul și/sau inițiatorii proiectului de act normativ din cadrul instituției sau autorității publice locale, experții și/sau specialiștii care au participat la elaborarea notei de fundamentare, a expunerii de motive, a referatului de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ propus, a studiului de impact și/sau de fezabilitate, după caz, și a proiectului de act normativ;
d) în termen de 10 zile calendaristice de la încheierea dezbaterii publice se asigură accesul public, pe site-ul și la sediul autorității publice responsabile, la următoarele documente: minuta dezbaterii publice, recomandările scrise colectate, versiunile îmbunătățite ale proiectului de act normativ în diverse etape ale elaborării, rapoartele de avizare, precum și versiunea finală adoptată a actului normativ.
(11) Toate documentele prevăzute la alin. (2) și alin. (10) lit. a) și d) vor fi păstrate pe site-ul autorității publice responsabile într-o secțiune dedicată transparenței decizionale. Toate actualizările în site vor menționa obligatoriu data afișării.
(12) În toate cazurile în care se organizează dezbateri publice, acestea trebuie să se desfășoare în cel mult 10 zile calendaristice de la publicarea datei și locului unde urmează să fie organizate. Autoritatea publică în cauză trebuie să analizeze toate recomandările referitoare la proiectul de act normativ în discuție.
(13) Prin excepție de la prevederile alin. (2), în cazul reglementării unei situații urgente sau a uneia care, din cauza circumstanțelor sale excepționale, impune adoptarea de soluții imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public, proiectele de acte normative se supun adoptării și anterior expirării termenului prevăzut de respectivul alineat.

Se poate observa astfel că și în situația în care s-ar reglementa o situație urgentă sau o situație care, din cauza circumstanțelor sale excepționale, impune adoptarea de soluții imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public (ceea ce nu este cazul în speță), alin. (13) al art. 7 din Legea nr. 52/2003 derogă numai de la termenul de 30 zile prevăzut de alin. (2) al art. 7 din Legea nr. 52/2003, neprevăzând derogări de la alin. (4)- (12) ale art. 7 din Legea nr. 52/2003.

Drept urmare, în orice situație, dispozițiile art. 7 alin. (3) – (12) și termenele prevăzute de acestea trebuie respectate în procedura de elaborare a actelor normative.

Dispozițiile exprese ale art. 7 din Legea nr. 52/2023 nu au fost respectate la elaborarea Proiectului de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, proiect prin care se modifică dispozițiile Codului Fiscal și care prevede creșterea impozitelor și taxelor pe care le vor plăti cetățenii României.

Astfel:
- Anunțul prevăzut de art. 7 alin. (1) și (2) din Legea nr. 52/2003, împreună cu textul proiectului de lege și expunerea de motive a fost publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice la data de 19.09.2023 ;
- Termenul de 10 zile calendaristice prevăzut de art. 7 alin. (4) din Legea nr. 52/2003 pentru transmiterea propunerilor, sugestiilor sau opiniilor de către cetățeni expiră la data de 28 septembrie 2023;
- Acest proiect de lege trebuia transmis spre analiză și avizare numai după expirarea termenului prevăzut la art. 7 alin. (4) din Legea nr. 52/2003 și numai după definitivarea lui pe baza observațiilor și propunerilor formulate, așa cum prevăd în mod expres dispozițiile art. 7 alin. (8) din Legea nr. 52/2003.

Cu toate că nu expirase termenul de 10 zile calendaristice, prevăzut de art. 7 alin. (4) din Legea nr. 52/2003, acest proiect de lege a fost transmis la data de 25.09.2023 spre avizare și adoptare:
- Consiliului Economic și social;
- Consiliului legislativ
și a fost supus aprobării Guvernului în ședința din 25.09.2023, ședință în care a și fost adoptat .

Procedându-se astfel, au fost încălcate dispozițiile exprese ale art. 7 alin. (8) din Legea nr. 53/2023, îngrădindu-se astfel dreptul cetățenilor de a participa la elaborarea actelor normative, de a transmite opinii, propuneri sau sugestii, precum și dreptul cetățenilor de a participa la o dezbatere publică pe acest proiect de lege.
Se poate observa astfel că Proiectul de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung înregistrat la Senatul României sub nr. L551/2023, iar la Camera deputaților sub nr. PL-x nr. 546/2023, proiect care se află azi pe ordinea de zi a ședinței comune a Senatului și Camerei Deputaților din data de 26.06.2023, ora 18.00, pentru a fi adoptat prin asumarea răspunderii Guvernului potrivit art. 114 alin (1) din Constituția României, este rezultatul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu și fals intelectual de către membrii Guvernului României, aceștia răspunzând penal conform dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 115/1999.

În aceste condiții, Senatul și Camera Deputaților, precum și membrii acestora (senatorii și deputații) au obligația de a sesiza organele de urmărire penală, conform procedurii prevăzută de art. 12-22 din Legea nr. 115/1999.

Menționăm că omisiune sesizării organelor de urmărire penală este infracțiune, conform prevederilor art. 267 Cod Penal.

Pentru stoparea adoptării prin angajarea răspunderii de către Guvern acestui proiect de lege care este rezultatul unor infracțiuni săvârșite în exercițiul funcției de către membrii Guvernului, proiect care ar deveni astfel lege, Senatul și Camera Deputaților au obligația de a revoca convocarea ședinței comune a celor două camere de azi, 26.09.2023, ora 18.00, care are pe ordinea de zi ” Angajarea răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului asupra Proiectului de Lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung (PLx 546/2023, L551/2023).”

Elena Radu    Contactați autorul petiției