Recunoașterea noțiunii de ”femicid” în legislația Republicii Moldova

Context:  Uciderea cu cruzime a Anei-Maria, tânăra gravidă din Orhei, de către un bărbat, în aprilie 2024, a șocat societatea. Două vieți au fost curmate fără nicio vină.  Este o crimă comisă pe bază de gen, o femeie este omorâtă de un bărbat după ce acesta a violat-o și a torturat-o.

Ce i s-a întâmplat Anei - Maria este tragedia a zeci de femei care sunt omorâte anual în Moldova. Aceste cazuri au și o denumire – FEMICID. Din păcate a fost nevoie de o nouă tragedie pentru ca să vorbim cu voce tare despre acest fenomen și ca autoritățile să se mobilizeze. Acest caz se înscrie perfect în cultura de normalizare și justificare a violenței față de femei, care există în societatea noastră. Cazul Anei-Maria ne arată clar cât de lipsite de protecție sunt în continuare fetele și femeile în Republica Moldova, în pofida eforturilor de ajustare a cadrului legislativ și de implementare a prevederilor tratatelor internaționale în domeniu, în special Convenția de la Istanbul în vigoare pentru Republica Moldova din mai 2022.

Femicidul este definit ca uciderea unei femei sau a unei fete din cauza genului ei și poate lua diferite forme: uciderea femeilor ca urmare a violenței partenerului intim, tortura și uciderea misogină a femeilor.  Clasificarea internațională a infracțiunilor a UNODC definește „femicidul”, drept fiind uciderea intenționată a unei femei din motive misogine sau bazate pe gen. Declarația ONU de la Viena privind femicidul[1],  relevă că „femicidul se exprimă în omorul săvârșit asupra femeilor sau fetelor din cauza genului lor”, care poate lua următoarele forme: 1) omorul rezultat în urma violenței în familie/violența din partea partenerului intim; 2) tortura sau omorul misogin al unei femei; 3) omorul femeilor în numele onoarei; 4) omorul țintit asupra femeilor în cadrul conflictului armat; 5) omorul femeilor legat de zestre;  6) omorul femeilor din cauza orientării lor sexuale și identității de gen; 7) omorul femeilor și fetelor indigene și aborigene din cauza genului; 8) infanticidul feminin și pruncuciderea (selecția în baza de gen a sexului fătului); 9) decesul în urma mutilării genitale a femeilor; 10) omorul sub acuzația de vrăjitorie; 11) alte forme de femicid legate de crima organizată, droguri, traficul de ființe umane și traficul de armament.  

Totuși, Oficiul Națiunilor Unite pentru Combaterea Drogurilor și a Criminalității (UNODC) subliniază faptul că uciderea intenționată a victimelor de sex feminin comisă de către partenerii intimi sau de membrii familiei este cea mai răspândită formă de femicid. Conform datelor Studiului Global privind cazurile de omucidere (UNODC, 2020), cazurile de omucidere din sfera privată afectează ambele sexe. Totuși, ponderea femeilor ucise de parteneri intimi sau de alți membri ai familiei este mult mai mare reprezentând aproximativ 6 din 10 persoane. Domiciliul rămâne cel mai periculos loc pentru femeile care continuă să poarte cea mai grea povară a acestui fenomen, devenind victime și chiar pierzându-și viața, ca urmare a inegalității și stereotipurilor de gen. Omorul femeilor și fetelor comis de către parteneri intimi sau alți membri ai familiei, cei în care, în mod normal, ar fi de așteptat să aibă încredere, reprezintă una din cele mai extreme manifestări ale violenței de gen. Astfel de crime sunt adesea punctul culminant al experiențelor anterioare de violență pe bază de gen care poate include violența psihologică, spirituală, sexuală și fizică.

Conform aceleași studiu (UNODC, 2020), este vital să recunoaștem că femeile sunt deseori victime ale violenței nu doar în sfera privată, ci și într-o varietate mai largă de contexte. Aceasta evidențiază necesitatea unor măsuri de protecție extinse pentru femei, care să depășească prevenirea violenței domestice și să includă protecție împotriva oricăror forme de agresiune, fie că provine de la membri ai familiei sau din alte surse. Este crucial să abordăm inegalitatea și stereotipurile de gen care contribuie la acest fenomen, asigurându-ne că protecția oferită femeilor acoperă toate mediile în care acestea pot fi vulnerabile la violență. Astfel, este necesar să se extindă legislația și să se implementeze programe eficiente care să protejeze femeile într-un spectru larg de situații, reafirmând angajamentul societății de a combate violența de gen sub toate formele sale.

În 2022 estimările arată că peste 89000 de femei au fost omorâte din motive de gen, dintre care 48800 de către partenerul lor intim sau alți membri de familie, numai în Europa acest număr fiind de 2600.[2] Numărul de victime este respectiv mult mai mare, copii orfani rămași, părinții, frații și surorile îndurerate sunt rareori considerați drept fiind victime directe. Lacunele în legislație privind încadrarea juridică a femicidului îngrădesc accesul lor la justiție, lăsând membrii familiilor victimelor femicidului să fie neglijate. De fapt, din cauza lipsei răspunsului cuprinzător împotriva femicidului acest lucru nu doar împiedică prevenirea efectivă și urmărirea în justiție a acestor infracțiuni, dar în esență privează victimele supraviețuitoare de sprijinul necesar și le expune victimizării repetate în timpul procesului penal.

În Republica Moldova, pentru a asigura monitorizarea cazurilor de violență în familie soldate cu decesul victimelor, în 2021 Centrul de Drept al Femeilor a realizat primul Studiu Național de analiză a cazurilor de deces al victimelor violenței în familie, care a cuprins perioada 2016-2019 .  Conform datelor, în Republica Moldova, în anii 2016-2019, 65 femei au fost omorâte din lipsa unui răspuns coordonat și a accesului la servicii specializate pentru femeile cu multiple vulnerabilități. Centrul de Drept al Femeilor a pledat pentru instituirea unui mecanism instituțional de analiză a cazurilor soldate cu deces sau leziuni corporale grave în urma infracțiunilor de violență în familie, pentru prima dată aducând și problema recunoașterii ”femicidului” în legislația națională.

Remarcăm drept o evoluție pozitivă faptul că  în februarie 2022, prin Ordinul comun al Ministerului de Interne, Ministerului Justiției, Procuraturii Generale, Ministerului Sănătății, Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Ministerului Educației și Cercetării a fost instituit mecanismul de monitorizare și analiză a cazurilor de violență în familie soldate cu deces sau cu vătămarea gravă a integrității corporale a victimelor.[3] Pentru aplicarea mecanismului în cauză a fost constituită Comisia de monitorizare și analiză a cazurilor de violență în familie soldate cu deces sau cu vătămare gravă a integrității corporale a victimelor. Specificăm că Comisia analizează doar cazurile de omor al femeilor comise de partenerul intim sau de către un membru a familiei.

În anul 2022, a fost elaborat primul Raport de analiză a cazurilor de violență în familie soldate cu deces sau cu vătămare gravă a integrității corporale a victimelor[4] care a constatat un număr de 24 de femei victime ale femicidului, cu vătămări grave 45 de femei, iar în anul 2023 au fost ucise 21 femei, iar cu vătămări grave 37 de femei.

Remarcăm că deși s-a înregistrat o evoluție pozitivă prin crearea sus-menționatei Comisii multisectoriale de monitorizare și analiză sub egida MAI și elaborarea anuală a Rapoartelor de analiză a cazurilor de violență în familie soldate cu deces sau cu vătămare gravă a integrității corporale în baza unei metodologii complexe, fiind formulate recomandări anuale, printre care introducerea de către MAI a unui chestionar de letalitate pentru poliție în cadrul ordinului Nr.93 cu privire la aprobarea Instrucțiunii metodice privind intervenția Poliției în prevenirea  și combaterea cazurilor de violență în familie din 23 martie 2023, considerăm că este necesară o intensificare a eforturilor tuturor instituțiilor și autorităților competente în domeniu,

Reieșind din necesitatea de a spori conștientizarea faptului că moartea violentă a femeilor și fetelor este o crimă care nu trebuie confundată cu termenul de omucidere,

Conștienți de faptul că femicidul diferă de alte crime pornind de la următoarele criterii: (i) în majoritatea cazurilor, actele de femicid sunt comise de actualii sau foștii parteneri de viață; (ii) actele de femicid sunt precedate de violența continuă în familie, amenințări sau intimidare, violența sexuală; (iii) actele de femicid sunt caracterizate prin raportul inegal de forțe și resurse al victimelor și  partenerilor lor.

Ținând cont de faptul că, Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice,[5] definește noțiunea de violență împotriva femeilor drept o încălcare a drepturilor omului şi o formă de discriminare împotriva femeilor, care include toate acţiunile de violenţă de gen care rezultă în, sau care sunt probabile a rezulta în, vătămarea sau suferinţa fizică, sexuală, psihologică sau economică cauzată femeilor, inclusiv ameninţările cu asemenea acţiuni, coerciţia sau deprivarea arbitrară de libertate, indiferent dacă survine în public sau în viaţa privată;

Ținând cont de faptul că noua Directiva UE a Parlamentului European și a Consiliului UE, privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice adoptată la 24 aprilie 2024,[6] definește violența împotriva femeilor drept acțiuni precum femicidul, violul, hărțuirea sexuală, abuzul sexual, urmărirea, căsătoria forțată, avortul și sterilizarea forțată și formele de violență cibernetică precum hărțuirea on-line și bullying-ul cibernetic,

Ținând cont de faptul că în Republica Moldova, termenul de femicid nu este recunoscut oficial, deși Centrul de Drept al Femeilor pledează de mai mult timp pentru recunoașterea femicidului în legislația și practica națională.  Astăzi mai mult ca niciodată, este necesar de a recunoaște că moartea violentă a femeilor și fetelor este o crimă care nu trebuie confundată cu termenul de omucidere.  

APEL LA ACȚIUNE 

1. Cerem sistemului de justiție penală din Republica Moldova investigarea cu diligența cuvenită a cazului de omor al tinerei Ana-Maria și pedepsirea corespunzătoare a agresorului, cu aplicarea pedepsei maxime privative de libertate și a agravantelor prevăzute de Codul Penal, conform art. 145 al (2). al Republici Moldova.

2. Cerem Parlamentului Republicii Moldova recunoașterea cu celeritate a noțiunii de ‘femicid’ in legislate si introducerea în Codul Penal a agravantelor pentru infracțiunile de femicid și alte infracțiuni comise din motive de prejudecată pe criteriu de gen.

3. Cerem Parlamentului Republicii Moldova revizuirea Codului Penal prin stabilirea obligativității aplicării unor pedepse complementare în cazurile săvârșirii infracțiunilor  bazate pe prejudecată pe criteriu de gen, care ar presupune privarea de desfășurarea activităților în domeniul educației, social, etc. 

4. Cerem Parlamentului Republicii Moldova revizuirea articolului 90 alineatul (6) din Codul penal pentru a extinde gama de obligații impuse persoanelor eliberate condiționat, inclusiv interdicția consumului de alcool, droguri sau alte substanțe interzise și impunerea unor măsuri de control, cum ar fi dezintoxicare sau tratament.

5. Cerem Guvernului Republicii Moldova instituirea unui grup de lucru privind introducerea noțiunii de ‚femicid’ în legislație și Codul Penal, pe platforma Comisei de Monitorizare și analiză a cazurilor de violență în familie soldate cu deces sau vătămare gravă a integrității corporale, până în luna octombrie 2024 și transmiterea propunerilor legislative spre aprobare Parlamentului.

6. Cerem Guvernului Republicii Moldova extinderea mandatului Comisiei de Monitorizare și analiză a cazurilor de violență în familie soldate cu deces sau vătămare gravă a integrității corporale pentru a include și cazurile soldate cu deces a victimelor-femei în rezultatul infracțiunilor be prejudecată pe criteriu de gen, in care agresorul și victima nu sunt membri de familie în sensul Art. art. 1331 Cod penal sau au avut o relație asemănătoare cu relația dintre parteneri.

7. Solicităm Comisiei de Monitorizare și analiză a cazurilor de violență în familie soldate cu deces sau vătămare gravă a integrității corporale, în baza recomandărilor Raportului anual de analiză a cazurilor examinate de Comisia de monitorizare și analiză a cazurilor de violență în familie soldate cu deces sau vătămare gravă a integrității corporale a victime formulate către autoritățile competente să fie elaborat un Plan Anual de Acțiune cu stabilirea termenilor de implementare a recomandărilor și a indicatorilor de rezultat. Elaborarea unui  mecanism de evaluare și monitorizare a progresului în baza Planului de Acțiune anual.

8. Cerem sistemului de justiție penală asigurarea unui răspuns prompt la toate cazurile de violenta împotriva femeilor, prin crearea în cadrul Procuraturii și a MAI a entităților specializate. Evaluarea obligatorie a riscului în toate cazurile de violenta împotriva femeilor. Tragerea la răspundere a făptuitorilor, adoptarea de sentințe proporționale si disuasive.

9. Solicităm autorităților statului să întreprindă măsuri concrete și să se implice activ în prevenirea tuturor cazurilor de femicid și în general a cazurilor de violență în privința femeilor.

10. Solicităm sistemului de justiție să încurajeze practica judiciară de solicitare de către acuzatorii de stat, în cazul suspendării condiționale a executării pedepsei pentru violența în familie/violența sexuală, a obligării agresorului de a participa la un program special de tratament sau consiliere, în vederea reducerii comportamentului violent sau de a urma un tratament, în caz de alcoolism sau narcomanie.

11.  Solicităm sistemului de probațiune să dezvolte programe de reducere a agresivității, inclus programe recuperative, orientate spre problematica consumului/dependenței de alcool, droguri și alte substanței stupefiante și psihotrope, pentru persoanele aflate în evidența probațiunii și/sau eliberate din detenție pe final de termen.

12. Solicităm sistemului penitenciar să evalueze programele corecționale existente destinate persoanelor condamnate pentru violența în familie/violența sexuală, precum și desfășurarea activităților orientate spre dezvoltarea abilităților personalului penitenciar în vederea realizării intervențiilor specifice necesităților persoanelor private de libertate.

13. Solicităm autorităților statului să  ofere instruiri obligatorii pentru lanțul justiției penale privind răspunsul la cazurile cu risc sporit de  letalitate/femicid, identificarea motivului de gen în cazurile de violență față de femei si sensibilizare privitor la intervenția centrata pe drepturile victimei.

14. Solicităm recunoașterea drepturilor membrilor familiei afectați de femicid. Oferirea informațiilor depline privind drepturile victimei în procedura penala, asigurând o abordare axată pe victima, inclusiv prin garantarea accesului la masuri de protecție a martorilor, în special copiii.

15. Solicităm analiza sistematică a cazurilor de femicid prin colectarea datelor cantitative si calitative privind omorul femeilor si a copiilor lor cu participarea organizațiilor non-guvernamentale și a mediului academic.

16. Solicităm dezvoltarea de programe pentru ca succesorii victimelor femicidului să primească din partea statului compensația integrală a prejudiciului material și moral cauzat prin  infracțiune.

17. Solicităm asigurarea accesului succesorilor victimelor femicidului la sprijin specializat pentru a depăși trauma psihologică pe o durata de timp necesara.

 

[1] https://www.unodc.org/documents/commissions/CCPCJ/CCPCJ_Sessions/CCPCJ_22/_E-CN15-2013-NGO1/E-CN15-2013-NGO1_E.pdf

[2] Raportul EIGE, https://apis.mail.yahoo.com/ws/v3/mailboxes/@.id==VjN-aKpGfeSuiottg27MFeR7nvonJavdaMTBstK4afDP2LPKVLwMs1PEsLvyw2fihW0jDS0yhA8x1ohSeas_eCvZPw/messages/@.id==ACMgdtsHurRyZikTJgp3sK-yXvY/content/parts/@.id==2/refresh?appid=YMailNorrin&ymreqid=e3dcb4df-c6b1-25c7-1cd5-1e001401a200

[3] https://mai.gov.md/sites/default/files/Comisia%20cazuri%20de%20violenta/89-22-172-56-20-121%2028.02.2022.pdf

[4]  https://cdf.md/wp-content/uploads/2023/08/raport-letalitate-ro-final-2.pdf

[5] https://rm.coe.int/168046253e

[6] https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/A-9-2023-0234-AM-298-298_EN.pdf 


Centrul de Drept al Femeilor    Contactați autorul petiției

Semnează această petiție

Prin semnarea petiției, accept faptul că Centrul de Drept al Femeilor va putea să vadă toate informațiile pe care le introduc în formular.

Nu vom face adresa dvs. de e-mail publică pe internet.

Nu vom face adresa dvs. de e-mail publică pe internet.


Îmi dau consimțământul pentru prelucrarea informațiilor pe care le furnizez în acest formular în următoarele scopuri:




Publicitate plătită

Vom expune reclama pentru această petiție în atenția unui număr de 3000 de persoane.

Aflați mai multe informații...