Petiție privind statutul Istoriei în proiectele de Planuri-cadru pentru învățământul liceal și profesional

Petiție privind statutul Istoriei în proiectele de Planuri-cadru pentru învățământul liceal și profesional  

 

Proiectele de Planuri-cadru pentru învățământul liceal și profesional, supuse dezbaterii publice, au prilejuit discuții ample în rândul profesorilor de istorie, nu numai din învățământul preuniversitar, dar și universitar. În urma acestor discuții supunem atenției Dumneavoastră observațiile noastre.

Istoria este nu doar o simplă rememorare a trecutului. Ea formează personalitatea umană, îi oferă atributul cunoașterii de sine, prin studierea originilor și strămoșilor, îi oferă reperele esențiale în viața socială și politică a statului și a comunității în care trăiește, îi dezvoltă sentimentul datoriei și al apartenenței. Într-o lume a comunicației și conexiunilor, dar tot mai atomizată și mai însingurată, în care tânăra generație are nevoie de exemple, de învățătură în cel mai profund înțeles, Istoria oferă răgazul meditației asupra propriei existențe, asupra devenirii ca om în societate, asupra transformărilor cotidiene. Istoria reprezintă și unul dintre reperele României educate, așa cum dorește, sperăm, întreaga noastră clasă politică, dar și un pilon al identității naționale ca parte a unei comunități europene ce încurajează, așa cum spune chiar motto-ul Uniunii Europene, „unitatea în diversitate”.

Historia magistra vitae nu este un slogan, este esența unui domeniu și o cale a devenirii umane. Istoria ne învață să promovăm valorile naționale, să le formăm celor mai tineri sentimentul apartenenței la o comunitate, să îi facem să devină cetățeni ai României și ai Europei cu discernământ, cunoaștere și gândire proprie pentru a împiedica analfabetismul în sens propriu și analfabetismul funcțional. Soarta Istoriei ca disciplină de studiu interesează, așadar, nu doar pe profesorii și cercetătorii în domeniul istoriei, ci, în mod necesar, întreaga comunitate națională și întreaga elită politică, de decizia căreia depinde înțelegerea trecutului, raportarea la prezent și destinul nostru în viitor, în ultimă instanță ca membri ai unei Europe unite. Nu este locul pentru a ierarhiza științele și disciplinele, dar este timpul pentru a sublinia importanța specială pe care Istoria o are în cadrul programelor de învățământ, este momentul pentru a sincroniza discursul public din momentele fondatoare și festive ale națiunii cu statutul pe care disciplina îl are în planurile-cadru din sistemul românesc de învățământ, și de a armoniza numărul orelor de istorie la liceele de profil umanist, real și tehnologic cu cel întâlnit în diferite state ale Uniunii Europene, atât din Occident (Germania, Austria, Spania, Italia), cât și din fostul bloc comunist (Bulgaria, Ungaria, Polonia, Cehia). Este de datoria noastră să amintim că Istoria a reprezentat și reprezintă una din punțile esențiale de legătură cu românii din Republica Moldova și cu românii din diaspora, a căror educație rămâne la fel de importantă.

Pornind de la aceste necesități și deziderate, am realizat o analiză a proiectelor formulate de Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație, lansate în dezbatere publică. Cu surprindere am constatat propunerile privind diminuarea numărului de ore de Istorie, inclusiv la specializările Umaniste. Astfel, în Varianta 2 de planuri cadru pentru filiera Teoretică, atât la specializarea Filologie, cât și la Științe sociale, dispare câte o oră din trunchiul comun. Istoria, care reprezintă disciplină de profil și la care elevii susțin examenul de Bacalaureat, este reprezentată cu ore mai puține în trunchiul comun decât discipline care nu sunt relevante pentru profil. Filiera teoretică pregătește pentru formarea academică, prin urmare este necesar un număr mai mare de ore, pentru formarea și pregătirea elevilor pentru facultate. La filiera Vocațională se prevede o singură oră de Istorie pe săptămână în Trunchiul comun, la clasele a XI-a, profil Artistic. La filiera Tehnologică, la Varianta 1 se reduce numărul de ore la ciclul superior al liceului. Clasele a IX-a, a X-a, a XII-a rămân cu o oră pe săptămână. La clasa a XI-a, în loc de două ore pe săptămână la trunchiul comun, este alocată o singură oră. Și la Varianta 2 se reduce numărul de ore. Clasele a IX-a, a X-a, a XII-a rămân cu o oră pe săptămână, iar la clasa a XI-a, în loc de două ore pe săptămână în trunchiul comun, este alocată o oră din trunchiul comun și una în curriculum diferențiat. În Varianta 3 se reduce drastic numărul de ore la Istorie. La ciclul inferior al liceului, clasa a IX-a sunt prevăzute 0,5 ore pe săptămână, la clasa a X-a o oră pe săptămână, iar în ciclul superior al liceului sunt prevăzute 0,5 ore pe săptămână la clasele a XI-a și a XII-a. Această situație echivalează cu o politică discriminatorie pentru absolvenții acestui profil, care se găsesc în imposibilitatea de a-și forma o cultură generală solidă, necesară în contextul schimbărilor din societate și lovește în dreptul la mobilitate educațională a elevilor, care nu vor mai putea să-și schimbe profilul pe parcursul liceului (în absența unor compatibilități între ofertele educaționale ale filierelor).

Alocarea acestui număr de ore duce la imposibilitatea de a dezvolta competențele solicitate elevilor prin Legea Educației Naționale. Reducerea numărului de ore se bazează pe un amendament la Legea Educației Naționale (1/2011) care a fost anulat de către Parlament. Prevederile noilor Planuri cadru intră în coliziune și cu Strategia Lisabona, adoptată la nivelul Comisiei Europene, document ce oferă un „profil de formare european” bazat pe opt competențe cheie și pe baza căruia a fost structurat profilul absolventului de liceu, fără deosebire de profilul absolvit, ca un cetățean european activ și implicat pe piața muncii și în societate. Între competențe se numără competențe sociale și civice și sensibilizare și exprimare culturală, la care Istoria contribuie decisiv. Nu în ultimul rând, Istoriei îi sunt refuzate o serie de discipline opționale (CDS), deși unele au fost elaborate de grupuri de lucru sub egida Ministerului Educației și sunt aprobate prin Ordin de ministru. Aspectul este important deoarece în noile variante de plan-cadru, pentru filiera Teoretică, cea mai mare pondere au o disciplinele opționale din aria științelor socio-umane.   Față de aceste modificări prevăzute în proiectele de Planuri-cadru, ce afectează grav pregătirea elevilor în spiritul cunoașterii și formării spiritului critic, al apartenenței și al datoriei ca cetățean, propunem:

1.      Păstrarea actualului număr de ore în trunchiul comun la disciplina Istorie pentru filierele Teoretică și Tehnologică, în condițiile în care de-a lungul anilor numărul de ore acordat disciplinei Istorie a scăzut continuu.

2.      La filiera Teoretică, propunem ca numărul de ore din Curriculum Diferențiat să crească la 2 ore, pentru a oferi posibilitatea elevilor care susțin examenul de Bacalaureat să se pregătească adecvat și să aibă egalitate de șanse cu elevii care optează pentru alte materii.

3.      La filiera Vocațională, profilul Artistic și profilul teologic - Cultul greco-catolic-teologie greco-catolică, numărul de ore să fie similar cu cel de la profilul Teologie Ortodoxă (2 ore în trunchiul comun) în condițiile în care studiul Istoriei este la fel de important pentru formarea elevilor, disciplina este obligatorie la Bacalaureat și toți elevii trebuie să beneficieze de șanse egale.

4.      În locul general formulatei denumiri a disciplinei (Istorie), la clasa a XII-a să se introducă studierea Istoriei românilor, pentru a oferi elevilor repere esențiale de înțelegere a trecutului național, în curgere logică și cronologică a evenimentelor și de asumare a momentelor fondatoare ale statului și națiunii române. Nu trebuie uitat faptul că pentru obținerea cetățeniei române întrebările privind istoria națională constituie unul dintre principalele repere. Mai mult, această disciplină este esențială pentru românii din afara granițelor (Republica Moldova și diaspora occidentală), a căror contribuție la dezvoltarea în ansamblu a țării a fost și va fi una extrem de importantă. Păstrarea identității naționale, a diversității culturilor și tradițiilor este, de altfel, unul dintre pilonii afirmați de Uniunea Europeană prin „Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene”, adoptată în 2009, iar România are obligația nu doar de a respecta angajamentele europene, ci și de a apăra patrimoniul național, din care face parte și Istoria.

Avem speranța că aceste propuneri, rod al analizei și colaborării specialiștilor în educație și în predarea Istoriei la diferite nivele, să găsească ecou, iar efectele pe termen lung, impactul asupra domeniului Istorie (de la ciclul gimnazial și până la cel universitar) și implicațiile profunde pentru formarea tinerilor în spiritul cunoașterii și respectării propriului trecut și a comunității naționale vor constitui pentru Dumneavoastră suficiente argumente atunci când veți decide soarta unei discipline, a unor generații și a națiunii române.  

Prof. univ. dr. Lucrețiu-Ion Bîrliba – Decan al Facultății de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași  

Conf. univ. dr. Florentina Nițu – Decan al Facultății de Istorie, Universitatea din București  

Prof. univ. dr. Ovidiu Ghitta – Decan al Facultății de Istorie, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj Napoca   

 

Vă învităm să vă alăturați acestui demers. Vă mulțumim!


Laurentiu Radvan    Contactați autorul petiției

Semnează această petiție

Prin semnare, autorizez pe Laurentiu Radvan să-mi predea semnătura către persoanele care au autoritatea necesară.


SAU

Veți primi un e-mail cu un link pentru a vă confirma semnătura. Pentru a vă asigura că primiți mesajele noastre email, vă rugăm să includeți info@petitieonline.com în lista de adrese sau lista expeditorilor agreați.

Vă rugăm să rețineți că nu puteți confirma semnătura dvs. răspunzând la acest mesaj.




Publicitate plătită

Vom aduce această petiție la cunoștința a 3000 persoane.

Aflați mai multe informații...