Salvati OLTCHIM si ARPECHIM!

Contactați autorul petiției

Topicul de discuție a fost creat automat pentru petiția Salvati OLTCHIM si ARPECHIM!


Musafir

#26201

2014-09-10 08:15

http://www.jurisprudenta.com/

Legea 85/2006 – plăţi compensatorii solicitate de salariaţii debitoarei aflată în procedura falimentului. Este admisibilă cererea salariaţilor debitoarei aflată în procedura insolvenţei prin care aceştia solicită acordarea plăţilor compensatorii faţă de di

Dosar Nr. 748/2006 (22.09.2006)

Legea 85/2006 – plati compensatorii solicitate de salariatii debitoarei aflata în procedura falimentului. Este admisibila cererea salariatilor debitoarei aflata în procedura insolventei prin care acestia solicita acordarea platilor compensatorii fata de dispozitiile art. 64 alin. 1 Legea 85/2006 raportat la art. 123 alin 1 Legea 85/2006, art. 245 alin. 1 Legea 53/2003 si disp. art. 227 – 237 din legea 31/1990.

Prin sentinta 748/22.09.2006 pronuntata de Tribunalul Gorj au fost admise cererile salariatilor debitoarei S.C. G. S.A. prin care acestia au solicitat plati compensatorii începând cu noiembrie 2005.

Sentinta a fost mentinuta prin respingerea recursului de Curtea de Apel Craiova – decizia 28/18.01.2007.

Potrivit art. 64 alin. 1 din Legea 85/2006, în vigoare din iulie 2006, creantele salariatilor se vor înregistra de administratorul judiciar conform evidentelor contabile si ei nu vor mai trebui sa depuna cereri de admitere a creantelor.

Potrivit art. 123 alin. 1 din Legea 85/2006, creantele se vor plati în cazul falimentului în ordinea stabilita prin acest text astfel ca, dupa cheltuielile aferente procedurii se platesc creantele izvorâte din raportul de munca, ori, în Legea 64/1995 dupa cheltuielile de procedura urmau creantele reprezentând credite acordate de institutii de credit, dupa deschiderea procedurii, si creantele rezultând din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii.

La punctul 3 urmau creantele izvorâte din raporturi de munca, pe cel mult 6 luni anterioare deschiderii procedurii.

Legiuitorul a înteles sa confere o pozitie superioara creantelor izvorâte din raporturile de munca care avanseaza pe pozitia a doua si nu mai sunt limitate la cele 6 luni anterioare deschiderii procedurii. Nu este vorba numai de salarii, ci de orice creante care rezulta dintr-un raport de munca, ori în speta platile compensatorii sunt drepturi ce izvorasc din contractul colectiv de munca.

Potrivit art. 245 alin. 1 din Legea 53/2003, actualizata la 18.09.2006, contractul colectiv de munca înceteaza la împlinirea termenului sau la terminarea lucrarii pentru care a fost încheiat, daca partile nu convin prelungirea aplicarii acestuia; la data dizolvarii sau lichidarii judiciare a angajatorului; prin acordul partilor.

Dizolvarea societatii comerciale este reglementata în Legea nr. 31/1990, în art. 227 – 237, potrivit art. 227 alin. 1 societatea se dizolva prin cauzele prevazute la literele a-g, la litera f mentionându-se falimentul societatii, iar în art. 228 sunt prezentate cazurile speciale de dizolvare a societatilor pe actiuni, în art. 229 cazurile de dizolvare a societatilor cu raspundere limitata sau societatilor în nume colectiv.

Potrivit art. 233 alin. 1 din legea 31/1990, actualizata la 20 iulie 2006, dizolvarea societatii are ca efect deschiderea procedurii lichidarii, iar dizolvarea are loc fara lichidare în cazul fuziunii, ori divizarii totale a societatii sau în alte cazuri prevazute de lege, iar potrivit alin. 4 societatea îsi pastreaza personalitatea juridica pentru operatiunile lichidarii, pâna la terminarea acesteia.

Conform art. 237 alin. 6 din acelasi act normativ, la data ramânerii irevocabile a hotarârii judecatoresti de dizolvare, persoana juridica intra în lichidare, potrivit disp. Legii nr. 31/1990.

Din aceste dispozitii legale rezulta ca, de la momentul pronuntarii dizolvarii societatii comerciale si pâna la radierea acesteia din Registrul Comertului, societatea are o capacitate juridica restrânsa la operatiunile de lichidare, iar în ce priveste procedura insolventei aceasta capacitate presupune si plata creantelor.

Momentul dizolvarii persoanei juridice are consecinte juridice care nu se confunda cu acele consecinte care sunt atrase de radierea persoanei juridice.

În ceea ce priveste dispozitiile din Codul muncii sunt necesare clarificari ale dispozitiilor din art. 245 alin. 1 lit. b, conform carora CCM înceteaza la data dizolvarii sau lichidarii judiciare a angajatorului. În speta, angajatorul este în procedura falimentului initiata în Baza Legii 64/1995 si continuata din iulie 2006 în baza Legii 85/2006.

Falimentul S.C. G. S.A. s-a pronuntat la data de 6 septembrie 2005, data la care s-a dizolvat angajatorul, societatea continuând sa desfasoare o activitate restrânsa, limitata la îndeplinirea unor obligatii contractuale în derulare, la operatiuni de inventariere, de asigurare a utilitatilor, de paza, etc.

Platile compensatorii au fost solicitate începând cu noiembrie 2005.

Se pune problema daca CCM /2005 mai produce efecte juridice dupa data de 6 septembrie 2005 când s-a dispus dizolvarea fara a se dispune radierea de la Registrul Comertului.

Textul din Codul Muncii face referire la data lichidarii judiciare a angajatorului. Dar, care este aceasta data? Lichidarea are un început, si anume data dizolvarii societatii si intrarii ei în faliment si un sfârsit care este radierea de la Registrul Comertului.

Textul legal din art. 245 alin. 1 lit. b din Legea 53/2003, vorbeste numai de data lichidarii judiciare si nu de începutul lichidarii sau sfârsitul lichidarii si atunci, daca legea nu distinge nici judecatorul nu are abilitatea de a o face.

Pe linia acestui rationament juridic CCM înceteaza la data radierii societatii.

Se sustine ca societatea, odata cu intrarea ei în faliment, exista numai ca subiect al lichidarii, ori acest lucru înseamna ca trebuie achitate si creantele, inclusiv creantele decurgând din raporturi de munca.

În CCM/2005 la S.C. G. S.A. Tg-Jiu – în faliment, au fost prevazute plati compensatorii în situatia încetarii contractelor individuale de munca din motive neimputabile salariatilor.

Potrivit art. 58 alin. 2 din Codul muncii, concedierea poate fi dispusa din doua tipuri de motive, care tin de persoana salariatului sau care nu tin de persoana salariatului.

Conform art. 65 din acelasi act normativ, concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului reprezinta încetarea contractului individual de munca, determinata de desfiintarea locului de munca ocupat de salariat din motive fara legatura cu persoana acestuia, iar în baza art. 66, concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului poate fi individuala sau colectiva.

Art. 67 confera salariatilor concediati în acest mod drepturi constând în compensatii în conditiile prevazute de lege si de CCM aplicabil.

Concedierea colectiva este definitiva în art. 68, ea reprezentând concedierea într-o perioada de 30 de zile calendaristice din motive care nu tin de persoana salariatului, a unui numar de salariati precizati la literele a-c.

Se pune problema daca a operat o concediere colectiva sau nu, la S.C. G. S.A. Tg-Jiu, în noiembrie – decembrie 2005, dupa ce în septembrie aceasta a intrat în procedura falimentului. Raspunsul este afirmativ pentru ca au fost concediati peste 250 salariati, într-o prima etapa, din totalul de aproximativ 850 de salariati.

Art. 69 din Codul Muncii, prevede obligatii pentru angajator în situatia în care intentioneaza sa efectueze concedieri colective, prevazându-se la alin. 3 ca. aceste obligatii se mentin indiferent daca decizia care determina concedierile colective este luata de catre angajator sau de o întreprindere care detine controlul asupra angajatorului, obligatii care privesc atenuarea consecintelor concedierii, compensatiile care urmeaza a fi acordate, etc.

Legiuitorul, nu face distinctie între concedierea neurmata de dizolvare si concedierea ca urmare a începerii procedurii de lichidare, astfel ca nu putem sustine ca au dreptul la compensatii numai salariatii care au fost supusi procedurii de concediere colectiva ca urmare a reducerii activitatii societatii sau a restructurarii acesteia, iar cei care au fost concediati ca urmare a intrarii societatii în procedura falimentului nu au acest drept.

În art. 130 din CCM/2005, la S.C. G. S.A. Tg-Jiu, se arata ca în cazul concedierilor pentru motive care nu tin de persoana salariatului, determinate de desfiintarea locului de munca ocupat de salariat ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, se vor acorda plati compensatorii în cuantum de 6,9 sau 12 salarii tarifare medii pe întreprindere, în functie de vechimea în munca sub 5 ani, între 5-15 ani si peste 15 ani.

Este cert ca aceste concedieri sunt colective, determinate de desfiintarea locului de munca, ca urmare a dificultatilor economice, astfel ca fostii slariati au dreptul la aceste plati compensatorii.

Fata de aceste considerente, se vor admite cererile fostilor salariati de la S.C. G. S.A. Tg-Jiu – în faliment, fie ca sunt principale, fie ca sunt cereri de interventie în interes propriu.

Debitoarea a fost scoasa de sub monitorizarea DGAMC Bucuresti si trecuta din nou în supravegherea DGFP Gorj, din 01.07.2006 competenta de administrare a S.C. G. S.A. Tg-JIu revenind DGFP Gorj.


Musafir

#26202 Re: Re:

2014-09-10 08:18

#24555: - Re:  

 

#23470 Legea 85/2006 privind procedura insolventei

http://www.dreptonline.ro/legislatie/lege_procedura_insolventei.php

Oltchim Societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective

Legea 85/2006

Art. 3,

Al.7. prin creditor se intelege persoana fizica sau juridica care detine un drept de creanta asupra averii debitorului si care a solicitat, in mod expres, instantei sa ii fie inregistrata creanta in tabelul definitiv de creante sau in tabelul definitiv consolidat de creante si care poate face dovada creantei sale fata de patrimoniul debitorului, in conditiile prezentei legi. Au calitatea de creditor, fara a depune personal declaratiile de creanta, salariatii debitorului;
Al. 8. creditorul indreptatit sa participe la procedura insolventei este acel creditor care a formulat si i-a fost admisa, total sau in parte, o cerere de inregistrare a creantei sale pe tabelul definitiv al creantelor contra debitorului si care are dreptul de a participa si vota in adunarea creditorilor, inclusiv asupra unui plan de reorganizare judiciara admis de judecatorul-sindic, de a fi desemnati in calitate de membri ai comitetului creditorilor, de a participa la distributiile de fonduri rezultate din reorganizarea judiciara a debitorului sau din lichidarea averii debitorului, de a fi informat sau notificat cu privire la desfasurarea procedurii si de a participa la orice alta procedura reglementata de prezenta lege;

Al. 20. reorganizarea judiciara este procedura ce se aplica debitorului, persoana juridica, in vederea achitarii datoriilor acestuia, conform programului de plata a creantelor. Procedura de reorganizare presupune intocmirea, aprobarea, implementarea si respectarea unui plan, numit plan de reorganizare, care poate sa prevada, impreuna sau separat:
a) restructurarea operationala si/sau financiara a debitorului;
b) restructurarea corporativa prin modificarea structurii de capital social;

c) restrangerea activitatii prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului;

Al. 21. categoria de creante defavorizate este prezumata a fi categoria de creante pentru care planul de reorganizare prevede cel putin una dintre modificarile urmatoare pentru oricare dintre creantele categoriei respective:
a) o reducere a cuantumului creantei;
b) o reducere a garantiilor sau a altor accesorii, cum ar fi reesalonarea platilor in defavoarea creditorului;
c) valoarea actualizata cu dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, daca nu este stabilit altfel prin contractul privind creanta respectiva sau prin legi speciale, este mai mica decat valoarea la care a fost inscrisa in tabelul definitiv de creante;
Al. 22. prin program de plata a creantelor se intelege tabelul de creante mentionat in planul de reorganizare care cuprinde cuantumul sumelor pe care debitorul se obliga sa le plateasca creditorilor, prin raportare la tabelul definitiv de creante si la fluxurile de numerar aferente planului de reorganizare, si care cuprinde:
a) cuantumul sumelor datorate creditorilor conform tabelului definitiv de creante pe care debitorul se obliga sa le plateasca acestora;
b) termenele la care debitorul urmeaza sa plateasca aceste sume;

http://www.hotnews.ro/


Fondul de garantare este constituit numai din contributiile angajatorilor, statul fiind implicat direct in stabilirea si plata creantelor salariale cuvenite salariatilor in cazul falimentului.

Stabilirea cuantumului creantelor salariale cuvenite salariatilor si efectuarea platii acestora se realizeaza de catre agentiile teritoriale pentru ocuparea fortei de munca, pentru societatile impotriva carora au fost pronuntate hotarari judecatoresti definitive de deschidere a procedurii insolventei si fata de care a fost dispusa masura ridicarii totale sau partiale a dreptului de administrare:
•    la cererea scrisa a administratorului sau lichidatorului angajatorului in stare de insolventa;
•    la cererea salariatilor angajatorului aflat in stare de insolventa sau a organizatiilor legal constituite ce reprezinta interesele acestora.


Musafir

#26203 Societate in insolventa. Plati compensatorii in contractul colectiv. De ce e obligatoriu sa existe C

2014-09-10 08:26

Societate in insolventa. Plati compensatorii in contractul colectiv. De ce e obligatoriu sa existe CCM?

http://legislatiamuncii.manager.ro/

Vom analiza mai jos cazul unei societati comerciale aflate in insolventa din luna martie 2013. Societatea inregistreaza restante cu plata salariilor atat anterior, cat si dupa intrarea in insolventa.


Contractul colectiv de munca nu a fost denuntat de catre administratorul judiciar. Societatea urmeaza sa intre in curand in faliment si sa disponibilizeze personalul.

(VALABIL PENTRU CEI ANGAJATI CARE-SI PIERD ATRIBUTIILE PRIN FALIMENT, NU PENTRU CEI CARE AU FOST DEJA DISPONIBILIZATI BENEFICIIND DE ACEST DREPT, AVAND ACT DE CREANTA GARANTAT PRIN DESFACEREA CCM LA DATA DECIZIEI PRIMITE SPRE ACHITARE SI TABELUL DE CREANTA PLATI LA CARE PATRON ESTE STATUL ROMAN GARANT SI SEMNATAR )

Vom stabili astfel daca personalul disponibilizat va beneficia de prevederile contractului colectiv de munca privind platile compensatorii la disponibilizare, in momentul in care societatea va intra in faliment si daca se recomanda ca disponibilizarea personalului sa se faca in perioada anterioara declararii falimentului.

Solutia consultantului:

Salariatii societatii intrate in insolventa pot avea calitatea de creditori fata de aceasta daca detin un drept de creanta asupra averii societatii debitoare.

Creantele salariale sunt definite potrivit Legii 85/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, drept creantele ce izvorasc din raporturi de munca intre debitor si angajatii acestuia; acestea sunt inregistrate din oficiu in tabelul de creante de catre administratorul judiciar/lichidator.

Cu alte cuvinte, salariatii debitorului nu trebuie sa depuna ei insisi cerere de admitere a creantelor pentru a participa cu acestea la stabilirea masei credale, ci creantele lor trebuie inregistrate de administratorul judiciar conform evidentelor contabile.

Totodata, aratam ca aceste creante sunt cele nascute anterior datei deschiderii procedurii de insolventa. Astfel cum reiese din dispozitiile art. 3 pct. 4 din lege, data deschiderii procedurii insolventei reprezinta data pronuntarii de catre judecatorul sindic a hotararii judecatoresti (incheiere sau sentinta judecatoreasca) in acest sens.

Cu alte cuvinte, administratorul judiciar trebuie sa inscrie din oficiu in tabel conform evidentelor contabile creantele salariale ale angajatilor nascute anterior datei pronuntarii de catre judecatorul sindic a hotararii de deschidere a procedurii de insolventa impotriva angajatorului debitor.

In temeiul art. 73 alin. (1) din lege, salariatii au dreptul de a contesta modul de mentionare a creantei lor in tabelul preliminar de creante.

In ceea ce priveste platile compensatorii, in principiu, salariatii pot primi plati compensatorii daca se incadreaza in conditiile de acordare a acestora astfel cum sunt stabilite in contractul colectiv de munca.

Mentionam totodata ca potrivit art. 64 alin. (6) din Legea 85/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, creantele nascute dupa data deschiderii procedurii, in perioada de observatie sau in procedura reorganizarii judiciare vor fi platite conform documentelor din care rezulta, nefiind necesara inscrierea la masa credala. Prevederea se aplica in mod corespunzator pentru creantele nascute in procedura de faliment.

In ceea ce priveste ordinea de plata a creantelor, in concordanta cu dispozitiile art. 123 din Legea 85/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, in cazul falimentului, dupa cheltuielile aferente procedurii aprecim ca vor trebui platite creantele izvorate din raportul de munca.

Referitor la acordarea platilor compensatorii, apreciem ca aceastea pot fi acordate salariatilor concediati daca sunt indeplinite conditiile de acordare prevazute in contractul colectiv de munca si daca la momentul concedierii contractul colectiv de munca isi produce efectele juridice, deci acesta nu a incetat in vreunul din modurile prevazute de art. 151 din Legea 62/2011 a dialogului social, respectiv:

a) la implinirea termenului sau la terminarea lucrarii pentru care a fost incheiat, daca partile nu convin prelungirea aplicarii acestuia, in conditiile legii;
b) la data dizolvarii sau lichidarii judiciare a unitatii;
c) prin acordul partilor.

Odata cu declararea falimentului apreciez ca exista riscul ca platile compensatorii sa nu se mai achite motivat de faptul ca a incetat contractul colectiv de munca. (VALABIL PENTRU CEI ANGAJATI CARE-SI PIERD ATRIBUTIILE PRIN FALIMENT, NU PENTRU CEI CARE AU FOST DEJA DISPONIBILIZATI BENEFICIIND DE ACEST DREPT, AVAND ACT DE CREANTA GARANTAT PRIN DESFACEREA CCM  LA DATA DECIZIEI PRIMITE SPRE ACHITARE SI TABELUL DE CREANTA PLATI LA CARE PATRON ESTE STATUL ROMAN GARANT SI SEMNATAR )


Musafir

#26204 Re: Societate in insolventa. Plati compensatorii in contractul colectiv. De ce e obligatoriu sa exis

2014-09-10 08:34

#26203: - Societate in insolventa. Plati compensatorii in contractul colectiv. De ce e obligatoriu sa existe C 

 http://legislatiamuncii.manager.ro/

Curtea Europeana de Conturi recomanda accelerarea platilor pentru lucratorii disponibilizati

Curtea Europeana de Conturi a facut public un nou raport in care se recomanda ca platile destinate lucratorilor disponibilizati ca urmare a globalizarii sa ajunga mult mai rapid la destinatari.

Curtea Europeana de Conturi este institutia responsabila de auditarea modului in care sunt cheltuite fondurile UE.

In perioada martie 2007 - decembrie 2012, peste 600 de milioane de euro au fost acordate din Fondul european de ajustare la globalizare lucratorilor care si-au pierdut locurile de munca in urma unor disponibilizari in masa cauzate de schimbarile tiparelor la nivelul comertului mondial.

Auditorii au constatat ca majoritatea lucratorilor eligibili au putut beneficia de o asistenta personalizata si bine coordonata. Toate cazurile auditate au inclus insa masuri de acordare a unui sprijin pentru venit care ar fi fost platit oricum de statele membre. in toate cazurile examinate, sprijinul pentru venit a reprezentat 33 % din costurile rambursate. In plus, nu existau date adecvate care sa permita masurarea eficacitatii fondurilor in ceea ce priveste reinsertia profesionala a lucratorilor disponibilizati.

In recomandarile formulate, auditorii arata ca o alternativa de inlocuire a Fondului european de ajustare la globalizare ar putea fi reprezentata de adaptarea cadrului Fondului social european, pentru a se acorda sprijin mai rapid lucratorilor.

"Dovezile colectate in cursul auditului nu ne-au convins ca Fondul european de ajustare la globalizare

reprezinta cea mai buna solutie pentru furnizarea acestui sprijin specific atat de necesar", a declarat domnul Ville Itala, membrul Curtii responsabil de raport. Acesta a mai adaugat ca "ar fi mai eficace daca, pur si simplu, s-ar aduce o ajustare Fondului social european pentru a putea trata aceste probleme".

Fondul european de ajustare la globalizare a fost conceput pentru a face fata unor situatii de urgenta de scurta durata si punctuale. Sprijinul include cursuri de formare, ajutor pentru desfasurarea de activitati independente, indrumare profesionala individualizata si asistenta pentru plasarea personalului disponibilizat. Rata de cofinantare de catre FEG a diverselor masuri poate fi de 50 % sau de 65 %, restul fiind acoperit de statul membru in cauza.

Sursa: Curtea Europeana de Conturi


Musafir

#26205 Studiu de caz: Drepturile angajatilor in cazul unui angajator in insolventa

2014-09-10 09:05

http://legislatiamuncii.manager.ro/

O societate in insolventa poate reusi in unele cazuri sa se redreseze si sa isi achite cu succes datoriile acumulate. Exista insa si cazurile in care, odata cu deschiderea procedurii generale de insolventa, se trece la acordarea de plati compensatorii catre angajati. Acest aspect constituie insa subiectul unei dezbateri mai largi cu privire la drepturile de care beneficiaza angajatii prin CCM intr-o astfel de situatie, precum si referitor la relatiile pe care le poate pastra societatea cu cei responsabili de administrare (in cazul in care exista, de exemplu, un alt administrator special).



Asa cum prevede Legea 85/2006, in urma deschiderii procedurii de insolventa, se trece la ridicarea dreptului de administrare al debitorului constand in dreptul de a-si conduce activitatea, de a-si administra bunurile din avere si de a dispune de acestea (in cazul in care acesta nu si-a declarat,  in conditiile art. 28 alin. (1) lit. h) sau, dupa caz, art. 33 alin. (6), intentia de reorganizare).

Prin urmare, impreuna cu ridicarea dreptului de administrare, survine si incetarea dreptului de exercitare a functiei, caz in care societatea revine in grija administratorului judiciar. In cazul in care dreptul de admininstrare nu a fost ridicat, persoana care administra societatea isi poate exercita in continuare functia, insa numai sub supravegherea administratorului judiciar.

Cu privire la drepturile salariale cuvenite angajatilor, se mentioneaza ca acestea sunt considerate  creante salariale deoarece survin din raporturi de munca. Aceste creante sunt inregistrate din oficiu in tabelul de creante de catre administratorul judiciar/lichidator. Este prevazut in acest caz, prin art. 64 alin. (1) din Legea 85/2006, ca toti creditorii ale caror creante sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, cu exceptia salariatilor ale caror creante vor fi inregistrate de administratorul judiciar conform evidentelor contabile, vor depune cererea de admitere a creantelor in termenul fixat in sentinta de deschidere a procedurii; cererile de creante vor fi inregistrate intr-un registru, care se va pastra la grefa tribunalului. Administratorul judiciar este astfel obligat sa inregistreze din oficiu in tabelul creditorilor creantele salariale in cuantumul regasit in documentatia contabila a societatii debitoare.

Potrivit Legii  200/2006 privind constituirea si utilizarea Fondului de garantare pentru plata creantelor salariale, se asigura din Fondul de garantare plata creantelor  salariale ce rezulta din contractele individuale de munca si din contractele colective de munca incheiate de salariati cu angajatorii impotriva carora au fost pronuntate hotarari judecatoresti definitive de deschidere a procedurii insolventei si fata de care a fost dispusa masura ridicarii totale sau partiale a dreptului de administrare, denumiti in continuare angajatori in stare de insolventa.

Astfel, din resursele Fondului de garantare vor fi suportate salariile restante (salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri), compensatiile banesti restante, datorate de angajatori pentru concediul de odihna neefectuat de salariati, dar numai pentru maximum un an de munca, platile compensatorii restante, in cuantumul stabilit in contractul colectiv de munca si/sau in contractul individual de munca, in cazul incetarii raporturilor de munca, compensatiile restante pe care angajatorii au obligatia de a le plati, potrivit contractului colectiv de munca si/sau contractului individual de munca, in cazul accidentelor de munca sau al bolilor profesionale, precum si indemnizatiile restante, pe care angajatorii au obligatia, potrivit legii, de a le plati pe durata intreruperii temporare a activitatii.

In acelasi timp, suma totala a creantelor salariale suportate din Fondul de garantare nu poate depasi cuantumul a 3 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat. Procedura de stabilire a cuantumului creantelor salariale cuvenite salariatilor si efectuarea platii acestora se inscrie in responsabilitatea agentiilor teritoriale, la cererea scrisa a administratorului sau lichidatorului angajatorului in stare de insolventa.

Daca drepturile prevazute in contractul colectiv de munca nu sunt inscrise in tabelul creantelor de catre administratorul judiciar, salariatii se pot adresa instantei de judecata urmand ca aceasta sa analizeze drepturile salariatilor la plati compensatorii, sporuri, tichete de masa si altele prevazute in contractul colectiv de munca.

In baza art. 86 alin. (1) din Legea 85/2006, contractele in derulare se considera mentinute la data deschiderii procedurii. Orice clauze contractuale de desfiintare a contractelor in derulare pentru motivul deschiderii procedurii sunt nule. In vederea cresterii la maximum a valorii averii debitorului, administratorul judiciar/lichidatorul poate sa denunte orice contract, inchirierile neexpirate sau alte contracte pe termen lung, atat timp cat aceste contracte nu vor fi fost executate in totalitate ori substantial de catre toate partile implicate. In concluzie, administratorul judiciar are dreptul sa denunte contractul colectiv de munca, situatie in care de la data denuntarii, contractul nu isi mai produce efectele.


Musafir

#26206 Premierul Victor Ponta a fugit de disponibilizaţii de la Oltchim

2014-09-10 09:07

Premierul Victor Ponta a fugit de disponibilizaţii de la Oltchim


Cu doar câteva săptămâni înainte de startul campaniei electorale, prim-ministrul Victor Ponta a început să mimeze interesul pentru combinatul din Râmnicu Vâlcea. Aflat în tranzit prin judeţul Vâlcea, luni după-amiaza, şeful Guvernului s-a oprit pentru o oră şi la Oltchim, acolo unde erau deja prezenţi ministrul Economiei, Constantin Niţă, şi preşedintele PSD Vâlcea, Ion Cîlea. Premierul nu a zăbovit prea mult la discuţii pentru că în faţa sediului societăţii începuseră să se strângă foştii angajaţi ai Oltchim, care ar fi dorit să-l întrebe când îşi vor primi salariile compensatorii.

La ieşirea din pavilionul administrativ, premierul României a făcut o declaraţie de numai 10 secunde, apoi s-a urcat în maşină şi a demarat din trombă din curtea combinatului, în timp ce foştii angajaţi erau ţinuţi la distanţă de paznicii societăţii.

“Am fost cu domnul Niţă, căutăm în continuare soluţii pentru ca, în primul rand, oamenii din combinat să-şi ia salariile la zi, să avem un viitor pentru combinat şi să reuşim să mai plătim din lucrurile din trecut”, a declarat scurt Victor Ponta, la plecare.

Oltchim funcţionează la 30 % din capacitate

Deocamdată, nicio minte luminată din Guvern sau Ministerul Economiei nu a găsit soluţia pentru salvarea combinatului din Râmnicu Vâlcea. La întâlnirea de la Oltchim, premierul a promis că-şi va intensifica eforturile pentru ca un investitor străin sau băncile să acorde combinatului un împrumut de până la 6 milioane de euro, capital de lucru, astfel încât Oltchim să-şi crească capacitatea de producţie. 

“Au promis că se implică în problema privind finanţarea Oltchim. Se va merge pas cu pas, cu 5 sau 6 milioane de euro, astfel încât să mai pornim o linie de fabricaţie şi să avem profit, profit ce se va distribui pentru plata restanţelor salariale şi  investiţii. Se vor face toate eforturile pentru a se face rost de bani, în sensul acesta a fost discuţia. De unde vor găsi dânşii soluţii”, a declarat Mihai Tălpăşan, director adjunct pe probleme tehnice.

Aceeaşi promisiune au făcut-o, în anii trecuţi, miniştrii Andrei Gerea, Varujan Vosganian, dar şi actualul ministru al Economiei, Constantin Niţă, în timpul vizitei din luna aprilie. Din păcate, până acum, nici ajutorul financiar promis de investitorii chinezi, de 20 milioane de euro, nu a mai ajuns la combinatul din Râmnicu Vâlcea.  Oltchim funcţionează din această săptămână, după punerea în funcţiune a secţiei OXO, la 30 % din capacitate, deşi, potrivit declaraţiilor ministrului Constantin Niţă, capacitatea de producţie ar fi trebuit să crească la 40 %  începând cu luna august a acestui an.

• I.R. 

http://www.infopuls.ro/


Musafir

#26207 Minuneeeee ... electorala: Ponta a fost la Oltchim!

2014-09-10 09:13

 

Minune electorala: Ponta a fost la Oltchim!

 

• sindicalistul Mihai Diculoiu spune ca nu s-a ajuns la concluzii evidente de salvare a combinatului

 

 

 

Vine campania electorala, dovada ca premierul României a facut o vizita fulger la societatea Oltchim. La câteva minute distanta de plecarea lui Victor Ponta, insotit de ministrul Economiei, Constantin Nita, a si aparut o postare pe youtube, cu câteva imagini din timpul sedintei si o scurta declaratie a sefului PSD. Cum presa nu a avut acces, cel mai probabil, filmarile au fost facute de oficiali ai Guvernului.

"Am fost cu domnul Nita aici, am avut discutii cu liderii de sindicat, cautam solutii pentru ca oamenii sa-si ia salariile la zi si sa platim si din datoriile din trecut, ca o concluzie, ca Oltchimul sa aiba viitor.", a spus inainte sa plece Ponta.

De partea cealalta, liderul Sindicatului Liber Oltchim, Mihai Diculoiu, spune ca nu s-a ajuns la concluzii evidente: "Ni s-a spus ca nu sunt solutii pentru plata salariilor compensatorii. Premierul nu a promis nimic. I s-a spus ca trebuie sa se faca si conversia datoriilor si domnul Ponta a dat din umeri. Blanculescu (n.r. - unul dintre consilierii premierului) mi-a spus ca atâta vreme cât Piperea va fi administrator special nu se vor gasi solutii.".

 

 


Gabi Cirjaliu

 

http://www.monitoruldevalcea.ro/


Musafir

#26208 Creantele salariale in cazul insolventei angajatorului

2014-09-10 09:17

http://www.scribd.com/

 

abcdef

Creantele salariale in cazul insolventei angajatorului

 Regimul juridic al recuperarii creantelor salariale a beneficiat recent de modificari legislative importante menite sa asigure, pe de-o parte, un rang superior in ordinea de prioritate la distribuirea sumelor rezultate in urma valorificarii patrimoniului debitorului aflat in insolventa si, pe de alta parte, formarea unui fond de garantare care sa asigure plata creantelor salariale impotriva angajatorilor aflati in insolventa.

Aceste modificari legislative au intervenit o data cu adoptarea, in cursul anului 2006, a doua legi care stabilesc cadrul normativ aplicabil regimului juridic al creantelor salariale in cazul insolventei angajatorului, si anume :

- Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei;
- Legea nr. 200/2006 privind constituirea si utilizarea Fondului pentru plata creantelor salariale, intrata in vigoare la 1 ianuarie 2007.

 

Potrivit legii 85/2006 privind procedura insolventei, creantele salariale se inscriu DIN OFICIU in tabelul obligatiilor, de catre administratorul judiciar, pe baza evidentelor contabile ale debitorului insolvent, nefiind nevoie ca salariatul sa depuna declaratie de creanta.
Prin urmare, cel mai bine pentru salariat ar fi sa verifice tabelul preliminar al obligatiilor si, ulterior, pe cel definitiv, pentru a se asigura ca a fost inscris.
Daca nu a fost inscris, poate formula contestatie. In practica, insa, salariatii iau legatura cu administratorii judiciari, care ii inscriu fara nicio problema in tabele.

 

-creanţele născute după data deschiderii procedurii, în perioada de observaţie sau în procedura reorganizării judiciare vor fi plătite conform documentelor din care rezultă, nefiind necesară înscrierea la masa credală. Prevederea se aplică în mod corespunzător pentru creanţele născute în procedura de faliment.

Regimul juridic al recuperarii creantelor salariale a beneficiat de modificari legislative importante, menite sa asigure, pe de-o parte, o pozitie superioara in ordinea de prioritate la distribuirea sumelor rezultate in urma valorificarii patrimoniului debitorului aflat in insolventa si, pe de alta parte, formarea unui fond de garantare care sa asigure plata creantelor salariale impotriva angajatorilor aflati in insolventa.

Regimul juridic al recuperarii creantelor salariale a beneficiat de modificari legislative importante, menite sa asigure, pe de-o parte, o pozitie superioara in ordinea de prioritate la distribuirea sumelor rezultate in urma valorificarii patrimoniului debitorului aflat in insolventa si, pe de alta parte, formarea unui fond de garantare care sa asigure plata creantelor salariale impotriva angajatorilor aflati in insolventa.

Aceste modificari legislative au intervenit odata cu adoptarea, in cursul anului 2006, a doua legi care stabilesc cadrul normativ aplicabil regimului juridic al creantelor salariale in cazul insolventei angajatorului, si anume: Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei si Legea nr. 200/2006 privind constituirea si utilizarea Fondului pentru plata creantelor salariale, intrata in vigoare la 1 ianuarie 2007.
Dispozitiile normative ale ambelor legi se coroboreaza cu normele prevazute in Codul Muncii, si anume art. 156, care prevede ca „salariile se platesc inaintea oricarei alte obligatii a angajatorilor, si art. 167 „constituirea si utilizarea fondului de garantare pentru plata creantelor salariale se vor reglementa prin lege speciala".
De asemenea, Contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2007-2010 prevede, in art. 48, ca „toate drepturile banesti cuvenite salariatilor se platesc inaintea oricaror obligatii banesti ale unitatii" si ca, „ in caz de faliment sau lichidare judiciara, salariatii au calitatea de creditori privilegiati, iar drepturile lor banesti constituie creante privilegiate, urmand sa fie platite integral, inainte de a-si revendica cota-parte ceilalti creditori."

 

Regimul creantelor salariale


Lichidarea bunurilor din averea debitorului se efectueaza de catre lichidator, sub controlul judecatorului sindic. Acelasi lichidator va plati creantele creditorilor, in ordinea de prioritate stabilita de lege. Legiuitorul a stabilit ordinea de distribuire a sumelor obtinute din lichidare pentru plata creantelor creditorilor chirografari in functie de importanta acestor creante, care este data de aspectele economice, sociale, umanitare si juridice.
Principala modificare adusa textelor legale, cu un impact deosebit, consta in trecerea creantelor ,,salariale" intr-un rang de prioritate superior. Astfel, daca in vechea reglementare a procedurii falimentului creantele izvorate din raporturile de munca erau plasate pe locul 3, in noua procedura a insolventei creantele salariale sunt trecute intr-un rang de prioritate superior.


Musafir

#26209 Re: Creantele salariale in cazul insolventei angajatorului

2014-09-10 09:25

#26208: - Creantele salariale in cazul insolventei angajatorului 

 http://www.scribd.com/

abcdef

Ordinea de prioritati

Legea stabileste urmatoarea ordine de prioritati:
1. Taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin lege, inclusiv cheltuie-lile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate in cadrul desfasurarii procedurii insolventei;
2. Creantele izvorăte din raportul de munca;
3. Creantele reprezentănd creditele, cu dobănzile si cheltuielile aferente, acordate de institutii de credit dupa deschiderea procedurii, precum si creantele rezultănd din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii;
4. Creantele bugetare;
5. Creantele reprezentănd sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;
6. Creantele reprezentănd sumele stabilite de judecatorul sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica;
7. Creantele reprezentănd credite bancare, cu cheltuielile si dobănzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii;
8. Alte creante chirografare;
9. Creantele subordonate, in urma-toarea ordine de preferinta:
a) Creantele acordate persoanei juridice debitoare de catre un aso-ciat sau actionar detinănd cel putin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor ori, dupa caz, de catre un membru al grupului de interes economic;
b) Creantele izvorănd din acte cu titlu gratuit.

Creantele izvorate din raporturile de munca
Modificari legislative au fost reglementate si prin largirea ariei de cuprindere a categoriei fostelor creante ,,salariale" care in prezent includ ,,creantele izvorate din raporturi de munca"; definitia este mai cuprinzatoare si include toate creantele care isi au sursa in raporturile de munca, adica in contractul de munca colectiv si individual, dar si in actele normative de dreptul muncii care se impun partilor in afara vointei lor cuprinse in contract.
O prima categorie foarte importanta de drepturi (creante) ce izvorasc din raporturi de munca, dar nu constituie si creante salariale sunt asa-zisele ,,salarii compensatorii"; drepturile la sume compensatorii nu au fost, in practica instantelor noastre, inclusiv a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, asimilate drepturilor salariale, datorita scopului acordarii lor (un fel de ajutor de somaj pentru ipoteza neincadrarii in munca in viitor), a denumirii improprii de ,,salarii" deoarece salariile se utilizeaza doar ca baza de calcul etc.
Or, in ipoteza unor persoane juridice supuse procedurii cu un numar ridicat de salariati care, la randul lor, au convenit in contracte asupra unui numar considerabil de salarii lunare ca baza de calcul a compensarilor pentru pierderea locurilor de munca, sumele la care aceste mase de salariati au dreptul pot fi deosebit de importante in totalul masei credale, astfel incat sa consume o parte semnificativa a activului debitoarei in insolventa, urmand ca alte categorii ce beneficiaza de un rang inferior sa primeasca foarte putin sau chiar deloc.

Largirea sferei temporale

O alta modificare in raport de vechea reglementare a procedurii falimentului se refera la eliminarea restrictiei de a aseza in acest rang de prioritate doar creantele nascute in cele 6 luni anterioare deschiderii procedurii. Astfel, creantele ce izvorasc din raporturi de munca beneficiaza de aceasta prioritate oricand s-ar fi nascut inainte de deschiderea procedurii, dar nu si pentru cele care ar fi fost prescrise la data la care creantele respective ar trebui incluse in tabelul creantelor care de fapt este data deschiderii procedurii, deoarece prescriptia nu mai curge contra creditorilor din acest moment.
Aceasta ,,largire" a sferei temporale pentru care salariatii beneficiaza de rangul de la art. 123, al. 1, pct. 2 are consecinte nefaste asupra creditorilor de rang inferior locului 2 care vor risca sa-si vada drastic diminuate sumele recuperate din procedura, in special la societati cu un numar mare de salariati care, din diferite motive, au stat in pasivitate.


Musafir

#26210 Re: Re: Creantele salariale in cazul insolventei angajatorului

2014-09-10 09:26

#26209: - Re: Creantele salariale in cazul insolventei angajatorului 

 http://www.scribd.com/

Fondul pentru plata creantelor salariale
Legea nr. 200/2006 reprezinta un pas inainte decisiv in materia garantarii creantelor salariale in cazul falimentului. Legea a intrat in vigoare la data de 1 ianuarie 2007 si de prevederile sale beneficiaza salariatii angajatorilor pentru care starea de insolventa intervine dupa aceasta data.
Fondul asigura plata creantelor salariale care rezulta din contractele individuale de munca si din contractele colective de munca incheiate de salariati cu angajatorii impotriva carora au fost pronuntate hotarari judecatoresti definitive de deschidere a procedurii insolventei si fata de care a fost dispusa masura ridicarii totale sau partiale a dreptului de administrare.
Conceptia legiuitorului este evidentiata prin reglementarea principiilor care stau la baza constituirii, gestionarii si utilizarii acestui Fond.
Astfel, art. 4, literele c si d, stabileste ca legea se aplica salariatilor (care lucreaza cu norma intreaga sau partial, la sediul proprietarului sau in alt loc sau la domiciliu, pe baza unui contract de munca temporara sau a unui contract de ucenicie la locul de munca - indiferent de durata acestora). Sunt vizate - cu titlu de creante salariale - toate drepturile salariale si alte drepturi banesti datorate si neplatite salariatului.
Din resursele Fondului se suporta urmatoarele categorii de creante salariale:
a) salariile restante;
b) compensatiile banesti restante, datorate de angajatori pentru concediul de odihna neefectuat de salariati, dar numai pentru maximum un an de munca;
c) platile compensatorii restante, in cuantumul stabilit in contractul colectiv de munca si/sau in contractul individual de munca, in cazul incetarii raporturilor de munca;
d) compensatiile restante pe care angajatorii au obligatia de a le plati, potrivit contractului colectiv de munca si/sau contractului individual de munca, in cazul accidentelor de munca sau al bolilor profesionale;
e) indemnizatiile restante, pe care angajatorii au obligatia, potrivit legii, de a le plati pe durata intreruperii temporare a activitatii.
Limitele (plafoanele) stabilite de lege pentru plata creantelor salariale din resursele Fondului sunt urmatoarele:
- Suma totala a creantelor salariale suportate din Fondul de garantare nu poate depasi cuantumul a 3 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat. Salariul avut in vedere este salariul mediu brut pe economie comunicat de Institutul National de Statistica in luna in care s-a deschis procedura insolventei. Creantele salariale se suporta pentru o perioada de trei luni calendaristice. Termenul pana la care angajatorii trebuie sa declare si sa plateasca aceasta contributie este data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza drepturile salariale.
- Creantele izvorate din raporturi de munca, platite in cazul falimentului, potrivit legislatiei in vigoare, se diminueaza cu sumele achitate din Fondul de garantare. Instituirea acestui mecanism special, dar echitabil de catre legiuitor impune o corelatie logica cu articolul 123 din Legea insolventei, articol care stabileste ordinea de preferinta in satisfacerea creantelor creditorilor. Altfel spus, tinand seama de necesitatea acoperirii creantelor salariale, de nevoile presante (de subzistenta) ale angajatilor, legiuitorul accepta ca, inainte de plata creantelor potrivit ordinii de preferinta prevazute de Legea insolventei, sa se acopere creantele in cauza din Fondul de garantare, in limitele legal stabilite. Numai ca - procedandu-se astfel si creantele fiind de regula mai mari decat limitele stabilite de Legea nr.200/2006 - ulterior, din sumele care se platesc conform Legii insolventei, se deduc sumele achitate din Fondul de garantare.
In toate cazurile, daca urmare a redresarii angajatorilor judecatorul sindic pronunta inchiderea procedurii de insolventa, angajatorii sunt obligati sa restituie sumele suportate din Fondul de garantare, in termen de 6 luni de la pronuntarea hotararii de inchidere a procedurii.
Desi Fondul de garantare e constituit numai din contributiile angajatorilor, statul este implicat direct in stabilirea si plata creantelor salariale cuvenite salariatilor in cazul falimentului. Astfel, stabilirea cuantumului creantelor salariale cuvenite salariatilor si efectuarea platii acestora se realizeaza de agentiile teritoriale pentru ocuparea fortei de munca:
- la cererea scrisa a administratorului sau lichidatorului angajatorului in stare de insolventa;
- la cererea salariatilor angajatorului aflat in stare de insolventa sau a organizatiilor legal constituite ce reprezinta interesele acestora. Aceasta categorie include orice organizatie de natura profesionala - constituita potrivit legii si avand ca unul dintre obiective, stabilite prin lege sau statut, reprezentarea intereselor salariatilor.

 


Musafir

#26211 Re: Re: Re: Creantele salariale in cazul insolventei angajatorului

2014-09-10 09:28

http://www.scribd.com/

abcdef abcdef

Procedura simplificata

Legea 85/2006 a imbunatatit legislatia din domeniu, creditorii nu mai trebuie sa demonstreze insolvabilitatea debitorului, ci practic aceasta stare se prezuma, debitorul fiind cel care trebuie sa probeze ca este solvabil si stabil din punct de vedere economic. Totusi, spre deosebire de tarile occidentale, in Romania in continuare o procedura de lichidare poate dura pana la cinci ani, spre deosebire de sase luni, cat ar fi normal. Cu toate acestea, timpul necesar incheierii procedurii de faliment ar putea fi redus potrivit noii legislatii. Se poate opta pentru o procedura simplificata prin care debitorul intra direct in procedura falimentului, fie odata cu deschiderea procedurii insolventei, fie dupa o perioada de observatie de maximum 60 de zile.

Procedura simplificata prevazuta de aceasta lege se aplica debitorilor aflati in stare de insolventa, care sunt fie comercianti persoane fizice, actionand individual, fie asociatii familiale. Si comerciantii persoane juridice care nu detin niciun bun in patrimoniul lor, ale caror acte constitutive sau documente contabile nu pot fi gasite, cu administrator „disparut” sau al caror sediu nu mai exista sau nu corespunde adresei din Registrul Comertului, intra sub incidenta procedurii simplificate.La fel si debitorii care nu au prezentat documentele necesare in termenul prevazut de lege, societati comerciale dizolvate anterior formularii cererii introductive sau debitori care si-au declarat prin cererea introductiva intentia de intrare in faliment sau care nu sunt indreptatiti sa beneficieze de procedura de reorganizare judiciara prevazuta de lege.

Model cerere de deschidere a procedurii insolventei

DOMNULE JUDECATOR SINDIC,

Subscrisa ______________________________________________,   cu   sediul   social   in  ______, str.   ___________________, nr.   __, judetul/sectorul   __, numar
de ordine in registrul comertului/registrul societatilor agricole/registrul asociatiilor si fundatiilor/alte registre   ___, Cod unic de inregistrare/Cod de identificare fiscala    _______, Cont bancar nr.    ___, deschis la    __, tel./fax  _______ ___, legal reprezentata prin     , in calitate de creditor4,
formuleaza prezenta:

 

Cerere de deschidere a procedurii insolventei

 

impotriva  debitorului          _____,  cu  domiciliul/sediul social in   ___, str.    ________________, nr.   , judetul/sectorul   _______, numar  de  ordine  in  registrul  comertului/registrul  societatilor  agricole/registrul  asociatiilor  si fundatiilor/alte registre    __________, Cod unic de inregistrare/Cod de identificare fiscala
  , Cont bancar nr.   _______, deschis la   ______________________, tel./fax    ______, solicitandu-va sa dispuneti:

1. deschiderea procedurii insolventei impotriva debitorului mai sus nominalizat;
2. admiterea creantei noastre certe, lichide si exigibile in cuantum de   _______, reprezentand
  __, conform   _____;
3. inregistrarea creantei noastre certe lichide si exigibile in cuantum de   in tabelul definitiv al creantelor contra debitorului mai sus nominalizat;

4. obligarea debitorului la plata cheltuielilor de judecata, pentru urmatoarele

 

MOTIVE:

In fapt, debitorul   ______se afla in stare de insolventa, situatie confirmata si de    .

In drept, creditorul invoca prevederile art. 31 si urm. din Legea privind procedura insolventei nr. 85/2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 359 din 21.04.2006, cu com- pletarile si modificarile ulterioare, coroborate cu celelalte dispozitii legale in vigoare.
In subsidiar, se invoca   _________.

In sustinerea prezentei cereri, creditorul intelege sa se foloseasca de proba cu inscrisuri, interogatoriul debitoarei, (eventual) expertiza judiciara contabila, precum si de orice alte probe a caror necesitate va rezulta pe parcursul dezbaterilor.

In concluzie, avand in vedere motivele de fapt si de drept mai sus invocate, creditorul solicita admiterea prezentei cereri, astfel cum aceasta a fost formulata, judecatorul sindic urmand a dispune, in  consecinta,  deschiderea  procedurii  insolventei  impotriva  debitorului     _, admiterea creantei certe, lichide si exigibile, in cuantum de   ______________, reprezentand
  _, si inscrierea acesteia in tabelul definitiv al creantelor contra debitorului, cu cheltuieli de judecata.

Redactata si semnata astazi,   ______, in  __exemplare, la care s-au anexat copii certificate pen- tru conformitate de pe inscrisurile mentionate in cuprinsul cererii, timbre judiciare in cuantum de ___  lei,  precum  si  dovada  achitarii  taxei  judiciare  de  timbru  legal  datorate,  in  cuantum  de ________  lei.

 

numele si prenumele reprezentantului legal al persoanei care a formulat cererea)


 ___________________________________________
(semnatura reprezentant legal al persoanei care a formulat cererea si stampila)


DOMNULUI PRESEDINTE AL TRIBUNALULUI _________ 

 

 

S.C. OLTCHIM S.A Societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective

 

 


Musafir

#26212 Re: Re: Problemele salariaţilor unei firme aflate în insolvenţă

2014-09-10 09:45


Musafir

#26213 Re: Re: Re: Problemele salariaţilor unei firme aflate în insolvenţă

2014-09-10 09:46

#26212: - Re: Re: Problemele salariaţilor unei firme aflate în insolvenţă 

 Salarii. (creante )

Din resursele Fondului de garantare se suportă următoarele categorii de creanţe salariale:

a)       salariile restante;

b)       compensaţiile băneşti restante, datorate de angajatori pentru concediul de odihnă neefectuat de salariaţi, dar numai pentru maximum un an de muncă;

c)       plăţile compensatorii restante, în cuantumul stabilit în contractul colectiv de muncă şi/sau în contractul individual de muncă, în cazul încetării raporturilor de muncă;

d)      compensaţiile restante pe care angajatorii au obligaţia de a le plăti, potrivit contractului colectiv de muncă şi/sau contractului individual de muncă, în cazul accidentelor de muncă sau al bolilor profesionale;

e)       indemnizaţiile restante, pe care angajatorii au obligaţia, potrivit legii, de a le plăti pe durata întreruperii temporare a activităţii.

STATUL ROMAN ESTE DIRECT OBLIGAT SA ACHITE, FIIND PATRON MAJORITAR IN CAZUL OLTCHIM SI CEL CARE ISI ASUMA DIRECT ACHITARE PE LEGEA 85/2006 SI TOATE LEGILE COROBORATE SPRE ACHITARE CREANTE.

COMISIA EUROPEANA OBLIGA ACHITARE PLATI, IN SPECIAL DE STATUL CARE FACE DISPONIBILIZARI SI ARE ANGAJATI NEPLATITI IN INSOLVENTA. AM POSTAT #26204 VIRAND SUME DE BANI STATULUI RESPECTIV PENTRU ASTFEL DE PROCEDURI DE ACHITARE SALARII

http://legislatiamuncii.manager.ro/

Curtea Europeana de Conturi recomanda accelerarea platilor pentru lucratorii disponibilizati

S.C. OLTCHIM S.A Societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective

 

Musafir

#26214

2014-09-10 09:58

dar fondul de garantare e platit si de privati,nu?


Musafir

#26215 Re:

2014-09-10 10:00

#26214: -  

 Specifica in ce s-a postat, cititi tot ce este postat anterior.

"In mod normal, salariatii unei societăți beneficiaza de un grad adecvat de protectie menit sa ii protejeze de un angajator cu tendinte abuzive. Multe dintre aceste protectii de ordin social, reglementate in principal de Codul Muncii, sunt pe deplin aplicabile și în perioada în care firma este în insolvență, indiferent de etapele acestei proceduri."

 

"Fondul de garantare este constituit numai din contributiile angajatorilor, statul fiind implicat direct in stabilirea si plata creantelor salariale cuvenite salariatilor in cazul falimentului.

Stabilirea cuantumului creantelor salariale cuvenite salariatilor si efectuarea platii acestora se realizeaza de catre agentiile teritoriale pentru ocuparea fortei de munca, pentru societatile impotriva carora au fost pronuntate hotarari judecatoresti definitive de deschidere a procedurii insolventei si fata de care a fost dispusa masura ridicarii totale sau partiale a dreptului de administrare:
•    la cererea scrisa a administratorului sau lichidatorului angajatorului in stare de insolventa;
•    la cererea salariatilor angajatorului aflat in stare de insolventa sau a organizatiilor legal constituite ce reprezinta interesele acestora.

Salariatii sau organizatiile legal constituite, inainte de a se adresa organizatiei teritoriale, trebuie sa notifice in scris administratorul sau lichidatorul in vederea efectuarii de catre acesta a demersurilor necesare pentru plata creantelor. O copie a notificarii se va atasa la cererea adresata agentiei teritoriale."

http://www.hotnews.ro/

 Salarii. (creante )

Din resursele Fondului de garantare se suportă următoarele categorii de creanţe salariale:

a)       salariile restante;

b)       compensaţiile băneşti restante, datorate de angajatori pentru concediul de odihnă neefectuat de salariaţi, dar numai pentru maximum un an de muncă;

c)       plăţile compensatorii restante, în cuantumul stabilit în contractul colectiv de muncă şi/sau în contractul individual de muncă, în cazul încetării raporturilor de muncă;

d)      compensaţiile restante pe care angajatorii au obligaţia de a le plăti, potrivit contractului colectiv de muncă şi/sau contractului individual de muncă, în cazul accidentelor de muncă sau al bolilor profesionale;

e)       indemnizaţiile restante, pe care angajatorii au obligaţia, potrivit legii, de a le plăti pe durata întreruperii temporare a activităţii.

STATUL ROMAN ESTE DIRECT OBLIGAT SA ACHITE, FIIND PATRON MAJORITAR IN CAZUL OLTCHIM SI CEL CARE ISI ASUMA DIRECT ACHITARE PE LEGEA 85/2006 SI TOATE LEGILE COROBORATE SPRE ACHITARE CREANTE.

COMISIA EUROPEANA OBLIGA ACHITARE PLATI, IN SPECIAL DE STATUL CARE FACE DISPONIBILIZARI SI ARE ANGAJATI NEPLATITI IN INSOLVENTA. AM POSTAT #26204 VIRAND SUME DE BANI STATULUI RESPECTIV PENTRU ASTFEL DE PROCEDURI DE ACHITARE SALARII.

http://legislatiamuncii.manager.ro/

Curtea Europeana de Conturi recomanda accelerarea platilor pentru lucratorii disponibilizati

S.C. OLTCHIM S.A Societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective

 

Musafir

#26216

2014-09-10 10:22

deci,stai putin e vorba de cele trei salarii care s-au si platit sau tu intelegi altceva?adica,spune-ne si noua.


Musafir

#26217 SALARII DISPONIBILIZATI SI ANGAJATI

2014-09-10 10:26

#26216: -  

 

SALARII DISPONIBILIZATI SI ANGAJATI. STATUL ROMAN, ARE OBLIGATIE DE ACHITARE PESTE SOCIETATE, IN CAZUL OLTCHIM EI FIIND CHIAR IN MASURA SA ACHITE, FIIND PATRON MAJORITAR. LA ALTE SOCIETATI INTERVINE SI SCRIE IN LEGE, LA OLTCHIM EL ESTE PATRON SI TREBUIE SA ACHITE. STATUL ROMAN TREBUIE SA ACHITE FIIND DIRECT IMPLICAT!!!!!!!!

UNIUNEA EUROPEANA SI CONSILIUL EUROPEI ASIGURA SPRIJIN SPRE ACHITARE PLATI SALARII, SITUATIILOR DE INSOLVENTA SI FALIMENT.

 http://legislatiamuncii.manager.ro/

Curtea Europeana de Conturi recomanda accelerarea platilor pentru lucratorii disponibilizati

Curtea Europeana de Conturi recomanda accelerarea platilor pentru lucratorii disponibilizati

SALARII DISPONIBILIZATI SI ANGAJATI

S.C. OLTCHIM S.A Societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective

 
 

a)       salariile restante;

b)       compensaţiile băneşti restante, datorate de angajatori pentru concediul de odihnă neefectuat de salariaţi, dar numai pentru maximum un an de muncă;

c)       plăţile compensatorii restante, în cuantumul stabilit în contractul colectiv de muncă şi/sau în contractul individual de muncă, în cazul încetării raporturilor de muncă;

d)      compensaţiile restante pe care angajatorii au obligaţia de a le plăti, potrivit contractului colectiv de muncă şi/sau contractului individual de muncă, în cazul accidentelor de muncă sau al bolilor profesionale;

e)       indemnizaţiile restante, pe care angajatorii au obligaţia, potrivit legii, de a le plăti pe durata întreruperii temporare a activităţii.

STATUL ROMAN ESTE DIRECT OBLIGAT SA ACHITE, FIIND PATRON MAJORITAR IN CAZUL OLTCHIM SI CEL CARE ISI ASUMA DIRECT ACHITARE PE LEGEA 85/2006 SI TOATE LEGILE COROBORATE SPRE ACHITARE CREANTE.

COMISIA EUROPEANA OBLIGA ACHITARE PLATI, IN SPECIAL DE STATUL CARE FACE DISPONIBILIZARI SI ARE ANGAJATI NEPLATITI IN INSOLVENTA. AM POSTAT #26204 VIRAND SUME DE BANI STATULUI RESPECTIV PENTRU ASTFEL DE PROCEDURI DE ACHITARE SALARII.

http://legislatiamuncii.manager.ro/


Musafir

#26218 Re:

2014-09-10 10:33

#26216: -  

 CAND VORBIM DE ACHITARE, DISCUTAM DE PLATI DREPTURI SI OBLIGATII ALE ANGAJATORULUI CATRE CEI IINDREPTATITI. IN CAZUL DE FATA SALARII:

SALARII DISPONIBILIZATI SI ANGAJATI, INAINTEA ORICARUI ALT CREDITOR CU CREANTA IN SOCIETATE, PRIMUL FIIND SALARIATUL (ANGAJAT SI DISPONIBILIZAT LA PLATA LA ZI, OBLIGA LEGEA SI LEGIUTORUL)

NU MAI RASTALMACITI, PLATI SE FAC PE TOATE SUMELE PANA LA FINALIZARE ACHITARE, NU PE CE S-A DAT, OK.


Musafir

#26219

2014-09-10 10:39

nu rastalmaceste nimeni.doar am cerut lamuriri.deci se poate lumea adresa sa-si recupereze restantele prin chestia asta? sau ce vrei sa spui? fii clar ca uite nu intelegem.


Musafir

#26220 STATUL ROMAN ARE ATRIBUTIUNI SUPREME IN OLTCHIM SI DECISIVE DE ACHITARE SALARII OBLIGATIE

2014-09-10 10:43

#26219: -  

 

SALARII DISPONIBILIZATI SI ANGAJATI. STATUL ROMAN, ARE OBLIGATIE DE ACHITARE PESTE SOCIETATE, IN CAZUL OLTCHIM EI FIIND CHIAR IN MASURA SA ACHITE, FIIND PATRON MAJORITAR. LA ALTE SOCIETATI INTERVINE SI SCRIE IN LEGE, LA OLTCHIM EL ESTE PATRON SI TREBUIE SA ACHITE. STATUL ROMAN TREBUIE SA ACHITE FIIND DIRECT IMPLICAT!!!!!!!!

UNIUNEA EUROPEANA SI CONSILIUL EUROPEI ASIGURA SPRIJIN SPRE ACHITARE PLATI SALARII, SITUATIILOR DE INSOLVENTA SI FALIMENT.

 http://legislatiamuncii.manager.ro/

Curtea Europeana de Conturi recomanda accelerarea platilor pentru lucratorii disponibilizati

Curtea Europeana de Conturi a facut public un nou raport in care se recomanda ca platile destinate lucratorilor disponibilizati ca urmare a globalizarii sa ajunga mult mai rapid la destinatari.

Curtea Europeana de Conturi este institutia responsabila de auditarea modului in care sunt cheltuite fondurile UE.

In perioada martie 2007 - decembrie 2012, peste 600 de milioane de euro au fost acordate din Fondul european de ajustare la globalizare lucratorilor care si-au pierdut locurile de munca in urma unor disponibilizari in masa cauzate de schimbarile tiparelor la nivelul comertului mondial.

Auditorii au constatat ca majoritatea lucratorilor eligibili au putut beneficia de o asistenta personalizata si bine coordonata. Toate cazurile auditate au inclus insa masuri de acordare a unui sprijin pentru venit care ar fi fost platit oricum de statele membre. in toate cazurile examinate, sprijinul pentru venit a reprezentat 33 % din costurile rambursate. In plus, nu existau date adecvate care sa permita masurarea eficacitatii fondurilor in ceea ce priveste reinsertia profesionala a lucratorilor disponibilizati.

In recomandarile formulate, auditorii arata ca o alternativa de inlocuire a Fondului european de ajustare la globalizare ar putea fi reprezentata de adaptarea cadrului Fondului social european, pentru a se acorda sprijin mai rapid lucratorilor.

"Dovezile colectate in cursul auditului nu ne-au convins ca Fondul european de ajustare la globalizare

reprezinta cea mai buna solutie pentru furnizarea acestui sprijin specific atat de necesar", a declarat domnul Ville Itala, membrul Curtii responsabil de raport. Acesta a mai adaugat ca "ar fi mai eficace daca, pur si simplu, s-ar aduce o ajustare Fondului social european pentru a putea trata aceste probleme".

Fondul european de ajustare la globalizare a fost conceput pentru a face fata unor situatii de urgenta de scurta durata si punctuale. Sprijinul include cursuri de formare, ajutor pentru desfasurarea de activitati independente, indrumare profesionala individualizata si asistenta pentru plasarea personalului disponibilizat. Rata de cofinantare de catre FEG a diverselor masuri poate fi de 50 % sau de 65 %, restul fiind acoperit de statul membru in cauza.

Sursa: Curtea Europeana de Conturi

Curtea Europeana de Conturi recomanda accelerarea platilor pentru lucratorii disponibilizati

S.C. OLTCHIM S.A Societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective

 

Legea 85/2006 privind procedura insolventei, consolidata 2010 ABROGATA coroborate cu toate LEGILE in sustinere.

Atentie! Procesele incepute inainte de intrarea in vigoare a noii legi raman supuse legii aplicabile anterior acestei date.
 
 

Musafir

#26221 Comisia Europeană ridică semne de întrebare cu privire la privatizarea Oltchim

2014-09-10 11:07

http://www.agerpres.ro

26 Aug 2014

 

Comisia Europeană a cerut României o serie de clarificări pe tema privatizării combinatului Oltchim, întrucât există suspiciuni că statul nu se comportă ca un investitor privat, iar preluarea rafinăriei Arpechim de la Petrom ar putea avantaja compania petrolieră, a declarat, pentru AGERPRES, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu.

"Există suspiciunea că preluarea rafinăriei Arpechim de la Petrom ar putea aduce avantaje celor de la Petrom, întrucât, în aceste condiții, Petrom ar scăpa de unele obligații foarte costisitoare pe care le are cu închiderea rafinăriei, precum decontaminarea zonei', a precizat Chirițoiu.
Rafinăria Arpechim Pitești este principalul furnizor de materii prime al Oltchim, iar statul s-a angajat să cumpere rafinăria de la Petrom și să o vândă la pachet cu Oltchim, în cazul în care potențialii investitori doresc acest lucru.
Petrom a închis Arpechim în anul 2011, din cauza cererii mici de produse petroliere de pe piața din România, iar rafinăria se află acum în conservare.
Potrivit lui Chirițoiu, Comisia solicită statului român să demonstreze că, în cazul Oltchim, se comportă ca un acționar privat.
"Comisia cere explicații cu privire la faptul că, deși Oltchim are datorii la stat, statul nu o execută, cum ar trebui să facă orice creditor, iar acest lucru ridică semne de întrebare cu privire la un posibil ajutor de stat', a mai spus președintele Consiliului Concurenței.
Comisia Europeană a aprobat, în 2012, conversia în acțiuni a unei creanțe 135 de milioane de euro de deținută de statul român la Oltchim, însă conversia nu s-a realizat până acum, deoarece era condiționată de procesul de privatizare.
Combinatul petrochimic Oltchim a înregistrat pierderi de 114,51 milioane lei în primul semestru din 2014, în scădere cu 22% față de aceeași perioadă a anului trecut, când pierderile se cifrau la 147,49 milioane lei. Pierderile din exploatare au fost de 108,8 milioane lei, iar pierderile financiare s-au cifrat la 5,7 milioane lei.
Oltchim se află în insolvență din ianuarie 2013 și, după mai multe amânări, termenul de privatizare a fost fixat pentru luna decembrie a acestui an.
Până acum, și-au exprimat interesul pentru Oltchim companii precum SOCAR (Azerbaidjan), Chimcomplex Borzești (România), Oil and Gas Trade (Rusia), consorțiul de companii Baota Petrochemical Group și Junlun Petroleum Co. din China, precum și compania MOL din Ungaria, prin divizia sa petrochimică, Petchem.


Musafir

#26222 Re: Re: Re: Ministrul delegat pentru Dialog Social

2014-09-10 11:30

#26174: - Re: Re: Ministrul delegat pentru Dialog Social 

 

SUNTETI ASTEPTATII JOI 11 SEP 2014 ORA 10.30 IN FATA INSTITUTIEI PREFECTULUI ,PENTRU A VA INTILNI CU MINISTRU DE DIALOG SOCIAL

 

Aurelia Cristea

Ministrul delegat pentru Dialog Social

 S.C.Oltchim S.A se judeca pe legea insolventei aprobata de judecatorul-sindic in ianuarie 2013:

Legea 85/2006 privind procedura insolventei, consolidata 2010 ABROGATA coroborate cu toate LEGILE in sustinere.

Atentie! Procesele incepute inainte de intrarea in vigoare a noii legi raman supuse legii aplicabile anterior acestei date.

Nu mai trebuie sa mai plece fara a lua decizia de ACHITARE SALARII, STATUL ROMAN TREBUIE SA PLATEASCA SALARIATII ( DISPONIBILIZATI SI ANGAJATI), OBLIGATIE DE A FACE (TERMEN JURIDIC).

SUNTETI ASTEPTATII JOI 11 SEP 2014 ORA 10.30 IN FATA INSTITUTIEI PREFECTULUI ,PENTRU A VA INTILNI CU MINISTRU DE DIALOG SOCIAL

STATUL ROMAN:

MINISTERUL ECONOMIEI SI FINATELOR, ROMANIA!!!!!!!

AUTORITATEA PENTRU ADMINISTRAREA ACTIVELOR STATULUI BUCURESTI, ROMANIA!!!!!!!!


Prezentare companie: Compania a fost înfiinţată în anul 1966 şi este deţinută de Statul Român iar din 1997, un pachet de acţiuni a fost listat la Bursa de Valori Bucureşti. Produsele Oltchim se găsesc în peste 80 de ţări fie ca e vorba de policlorură de vinil (PVC), sodă caustică, propenoxid, propilenglicol, polieteri polioli sau materiale de construcţii.

Anul înfiinţării: 1966

S.C. OLTCHIM RAMNICU VALCEA, PATRON  MAJORITAR  STATUL ROMAN. ROMANIA!!!!!!!!!

Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri 54,81%
PCC SE Duisburg Germania 18,32%
Polyolt Holding Limited Cipru 14,02%
Persoane fizice 11,26%
Persoane juridice 1,59%

 http://www.zf.ro/

SLO ARE OBLIGATIA SA VI SE PUNA LA DISPOZITIE DOCUMENTE CARE SA SUSTINA CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCA (cu legile specificate in CCM ) SAU CHIAR CCM DUPA CAZ, DACA ESTE NEVOIE, LA CERERE ADRESATA DE VOI (SAU AVOCATI IN NUMELE VOSTRU), PENTRU  A  VA FI DE FOLOS IN PROCESELE SI INTERESELE PENTRU CARE VOI VA ADRESATI INSTATELOR SAU DIVERSELOR LITIGII CU SOCIETATEA.

SLO POATE FI CHEMAT IN INSTANTA ALATURI DE VOI SI SA VA SUSTINA CAUZA PE CCM IN PROCESELE ITENTATE  DEBITORULUI (S.C. OLTCHIM S.A.), PE SUSTINEREA NEPLATII VOASTRE SALARIALE (SALARIATI DISPONIBILIZATI SI ANGAJATI). PANA LA STINGEREA LITIGIULUI DE MUNCA CU SOCIETATEA, CHIAR SI-N FALIMENT, SAU DUPA FALIMENT, RAMANETI PANA LA A DEFINITIVA CU STATUL ROMAN PLATA SALARIIILOR (DISPONIBILIZATI SI ANGAJATI) CU PENALIZARILE  RESPECTIVE DE INTARZIERE A PLATILOR CATRE VOI ( DIN MOTIVE CARE NU TIN DE VOI) SI RESTUL PLATILOR, LA FEL CU PENALIZARILE CUVENITE DE LEGE (DAUNE-INTERESE) TOT CU PENALIZARILE DE INTARZIERE CARE NU TIN DE VOI.

SCRIE IN CCM (CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCA) CA SLO (SINDICATUL LIBER OLTCHIM) REPREZINTA TOTI SALARIATII (ANGAJATI SI DISPONIBILIZATI), INDIFERENT  DE RASA, ETNIE, CULTURA, RELIGIE, EDUCATIE, OPTIUNE POLITICA, ORIENTARE SOCIALA, HANDICAP, APARTENENTA ORI ACTIVITATE SINDICALA SI  ALTE CAZURI.....ETC., (NU SUNT TOATE LA RAND DAR FI SIGUR CA ASA ESTE IN CCM)....

COLECTIVELE DE SALARIATI (ANGAJATI SI DISPONIBILIZATI) AU UN SINGUR SEMNATAR PARTEA SINDICALA, PE CCM SI ACELA ESTE SLO (SINDICATUL LIBER OLTCHIM).

SA INCEAPA PLATILE CATRE CREDITORI, PRIMII SALARIATII (PLATILE COMPENSATORII SI ANGAJATI)

DATI BANII TUTUROR SI NU NE MAI VEDETI PE PETITIE SAU PE LA VOI IN AUDIENTE, MITINGURI, SEDINTE,TRIBUNAL...!!!

VA OBLIGA LEGEA SA NE PLATITI SALARIILE TOATE CATRE NOI  LA ZI!!!!

SI  EVITATI  FALIMENTUL!!!!!

SALARIILE PLATILOR COMPENSATORII SI ANGAJATII:


Musafir

#26223 Re: STATUL ROMAN ARE ATRIBUTIUNI SUPREME IN OLTCHIM SI DECISIVE DE ACHITARE SALARII OBLIGATIE

2014-09-10 11:35


Musafir

#26224 Re: Re: STATUL ROMAN ARE ATRIBUTIUNI SUPREME IN OLTCHIM SI DECISIVE DE ACHITARE SALARII OBLIGATIE

2014-09-10 11:52

#26223: - Re: STATUL ROMAN ARE ATRIBUTIUNI SUPREME IN OLTCHIM SI DECISIVE DE ACHITARE SALARII OBLIGATIE 

 Firesc, daca este OLIGATIE, trebuie sa achite prin legi. Doamne ajuta si muuult succes sa aplice achitare tuturor creantele  salariale (disponibilizati si angajati) prioritrari si primii platiti inaintea tuturor!!!!!!!!!!!!

STATUL ROMAN ARE ATRIBUTIUNI SUPREME IN OLTCHIM SI DECISIVE DE ACHITARE SALARII OBLIGATIE


Musafir

#26225 Ne scarpinam dupa ureche: a pornit sau nu a pornit oxo?

2014-09-10 12:04