Salvati OLTCHIM si ARPECHIM!

Contactați autorul petiției

Topicul de discuție a fost creat automat pentru petiția Salvati OLTCHIM si ARPECHIM!


Musafir

#26176 Minune electorala: Ponta a fost la Oltchim!

2014-09-09 09:28

http://www.monitoruldevalcea.ro/

• sindicalistul Mihai Diculoiu spune ca nu s-a ajuns la concluzii evidente de salvare a combinatului

 

 

 

Vine campania electorala, dovada ca premierul României a facut o vizita fulger la societatea Oltchim. La câteva minute distanta de plecarea lui Victor Ponta, insotit de ministrul Economiei, Constantin Nita, a si aparut o postare pe youtube, cu câteva imagini din timpul sedintei si o scurta declaratie a sefului PSD. Cum presa nu a avut acces, cel mai probabil, filmarile au fost facute de oficiali ai Guvernului. "Am fost cu domnul Nita aici, am avut discutii cu liderii de sindicat, cautam solutii pentru ca oamenii sa-si ia salariile la zi si sa platim si din datoriile din trecut, ca o concluzie, ca Oltchimul sa aiba viitor.", a spus inainte sa plece Ponta. De partea cealalta, liderul Sindicatului Liber Oltchim, Mihai Diculoiu, spune ca nu s-a ajuns la concluzii evidente: "Ni s-a spus ca nu sunt solutii pentru plata salariilor compensatorii. Premierul nu a promis nimic. I s-a spus ca trebuie sa se faca si conversia datoriilor si domnul Ponta a dat din umeri. Blanculescu (n.r. - unul dintre consilierii premierului) mi-a spus ca atâta vreme cât Piperea va fi administrator special nu se vor gasi solutii.".

Acest articol a fost șters de către autorul petiției (Arata detaliile)

2014-09-09 10:49


Acest articol a fost șters de către autorul petiției (Arata detaliile)

2014-09-09 10:52



Musafir

#26179 Bai baiatule, esti dus rau de tot!

2014-09-09 15:08

Ba baiatule, tu nu esti pe craca ta! Ai poluat petitia asta in ultimul hal, parca ar fi jucaria ta si urlii la altii care pun mana pe ea. Ce e ma baiatule cu expresiile astea de retardat? Ai descoperit pc-ul si nu mai poti scapa de el? Ai mintea ravasita rau de tot. Mai citeam si eu ceva informatii noi despre oltchim de la pers direct implicate, dar acum numai imbecilitatile tale apar aici. E bine ca autorul petitiei doarme in papuci. Tu ar trebui sa fii interzis pe pamant!

Ion

#26180 Ponta la OLTCHIM

2014-09-09 15:55

http://vtv.ro/victor-ponta-vizita-fulger-la-oltchim/

 

 

Premierul Victor Ponta a facut ieri o vizita surpriza la combinatul Oltchim Rm Valcea. Seful executivului a discutat cu sindicalistii, carora le-a promis gasirea unor solutii pentru salvarea combinatului.

 

http://vtv.ro/victor-ponta-vizita-fulger-la-oltchim/

 

nu ti convine,schimba petitia[schimba programul]

#26181 Re: Bai baiatule, stau pe craca lui cernev acum si te injur bai retardatule

2014-09-09 15:55

ASTA ARE INFORMATIIIIII, BAI RETARDATULE

#26182 baaa,daca vrei mai multe informatii,dute bai la cernev[tambalagiul]

2014-09-09 16:38


Musafir

#26183 Dragi colegi de suferinta ai Oltchim, disponibilizati si angajati .Manifestul din data de 15.11.2012

2014-09-09 17:13

APRINDE FLACARA SPERANTEI .MANIFESTUL PENTRU SALVAREA OLTCHIM din 15.11.2012

 


Musafir

#26184 Re: Citiţi un interviu cu liderul de sindicat Mihai Diculoiu despre problemele pe care premierul par

2014-09-09 18:11

#26163: - Citiţi un interviu cu liderul de sindicat Mihai Diculoiu despre problemele pe care premierul pare că 

 

liderul de sindicat Mihai Diculoiu 

nr. telf. 0350414175 live tv etalon

emisiune Local Combat: Oltchim-ul se pregateste de prezidentiale.

Tarasila C (zis si crocodilul)

#26185 atentie la neatentie

2014-09-09 19:44

Domnule ,CERNEV ,MORCOASE RADU ION[PANPFLETARUL]cu 10 clase care  prinde la oameni cu scoala putiona] incasati doar cotizatia, ce faceti pentru noi ,ca saptamana viitoare se negociasa CCM 

s-au doar incasati cotizatia ca CERNEV sunteti niste oportunisti care aveti imunitate si prosti sa plece acasa.

Clorosodice

#26186 Prosti din Oltchim

2014-09-09 19:57

Mai dar inca mai suteti prosti oameni ,vor tichete de la Cernev , si Dumitru dar cacaciosii vor Contract Colectiv de Munca sa le faca Sindicatul Liber  deci o parte din salariatii Oltcim s-au vandut pentru un pumn de galbeni si pentru ei vom suferii toti salariatii-sustineti in continuare pe pe Radu  Ion cu prosti din Electroliza III  si Morcoase  [Bolnavul] care ameninta ca-si toarna benzina in cap,  pus de Cernev si vom pleca acasa in Martie.

Emuianol Binocles

#26187 Pirvu si PSD

2014-09-09 21:18

Ce face marele manager multinational Pirvache????
Stie cineva???

Ne este dor de el............

Vreun contract de fier vechi ceva???? Vreo combinatie cu Tecau sau Pendiuc???

Pirvache Mache

#26188 Recunosc am manglit de la Oltchim eu si Pipercea

2014-09-09 21:21

Da fratilor sunt in viata si sunt un mare manglitor...........

Acum o pun de o combinatie la ABAV unde m-a pus sef de sef Pendula si fratii mei PSDeiiii

L-am uns si pe maglitorul meu adjunct Dumitru Petrocle..........

Sunt tare ce mai ........??? V-am facut !!!! Si m-am umplut si de bani ..............

Truth

#26189 Adevarul ...............

2014-09-09 21:40

Care este adevarul???


Musafir

#26193 Re: Ce se intampla la Oltchim astazi???

2014-09-10 04:28

#26192: Truth - Ce se intampla la Oltchim astazi??? 

 EI CAM DE LA ASTA I S-A TRAS SI LUI CERNEV DACA INTELEGI.


Musafir

#26194 Re: Re: Citiţi un interviu cu liderul de sindicat Mihai Diculoiu despre problemele pe care premierul

2014-09-10 07:32

#26184: - Re: Citiţi un interviu cu liderul de sindicat Mihai Diculoiu despre problemele pe care premierul par 

Mhai Diculoiu s-a pensionat, dar rămâne lider sindical la Oltchimt

19 februarie 2014

După 15 ani de muncă în combinatul din Râmnicu Vâlcea, liderul Sindicatului Liber Oltchim a ieşit la pensie. Mihai Diculoiu rămâne deocamdată preşedinte al sindicatului.

Mihai Diculoiu rămâne angajat al Sindicatului Liber Oltchim. Cu voinţa angajaţilor, acesta ar putea conduce sindicatul până în 2016. Liderul sindical îşi îndreaptă acum toată atenţia spre avocatul Gheorghe Piperea, reprezentantul administratorului judiciar de la Oltchim. Diculoiu este convins că cel care se ocupă de insolvenţa combinatului va fi înlocuit. „În maxim o lună de la învestirea noului ministru al Economiei, administratorul judiciar de la Oltchim va fi înlocuit. O să fie schimbat înainte de expirarea termenului pentru depunerea ofertelor angajante. Eu sunt convins că şi domnul ministru Gerea dorea să-l schimbe”, spune Mihai Diculoiu. Sindicalistul va primi o pensie mai mică de 3000 de lei.


Musafir

#26195 Re: Re: Re: Citiţi un interviu cu liderul de sindicat Mihai Diculoiu despre problemele pe care premi

2014-09-10 07:49

#26194: - Re: Re: Citiţi un interviu cu liderul de sindicat Mihai Diculoiu despre problemele pe care premierul 

 

Creanta, Drept Civil

Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia. Pentru valorificarea unor creante, acestea trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de lege: sa fie stabilite fara nici un dubiu, sa nu constituie obiectul unui litigiu; creantele certe, cuantumul lor sa fie precis determinat; creantele lichide,asa cum sunt creantele care au ca obuect sume de bani; sa fie ajunse la scadenta, putandu-se cere de indata executarea lor, eventual pe cale silita; creantele exigibile. De exemplu pentru a se efectua compensatia legala a doua creante, acestea trebuie sa fie certe, lichide si exigibile.

 

CREÁNȚĂ, creanțe, s. f. Dreptul creditorului de a pretinde de la debitor să dea, să facă sau să nu facă ceva; (concr.) act care stabilește acest drept. [Pr.: cre-an-] – Din fr. créance.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de LauraGellner

CREÁNȚĂ, creanțe, s. f. Dreptul creditorului de a pretinde de la debitor să dea, să facă sau să nu facă ceva; (concr.) act care stabilește acest drept. [Pr.: cre-an-] – Din fr. créance.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de the_catalin

creánță (cre-an-) s. f., g.-d. art. creánței; pl. creánțe
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza

CREÁNȚĂ ~e f. 1) Drept al creditorului de a cere debitorului executarea unei obligații. 2) Act care certifică acest drept. [G.-D. creanței; Sil. cre-an-] /<fr. créance
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco

CREÁNȚĂ s.f. Drept pe care îl are creditorul asupra unei sume de bani ce i se datorează; (concr.) titlu, înscris care confirmă acest drept. [Pron. cre-an-. / < fr. créance].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner

CREÁNȚĂ s.f. act prin care se constată dreptul creditorului de a primi o sumă de bani de la debitor. (< fr. créance)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza

creánță s. f. (sil. cre-an-), g.-d. art. creánței; pl. creánțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco

creanță f. dreptul de a cere plata unei sume de bani (= fr. créance).
Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929) | Adăugată de blaurb

*creánță (ea 2 silabe) f., pl. e (fr. créance, din credance, d. croire, a crede. V. credit). Hîrtie prin care se arată că cel ce a iscălit-o e dator altuĭa (poliță). V. chitanță, adeverință.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner

Dictionar juridic

Creanta

Dreptul patrimonial al unei persoane fizice sau juridice (creditor) asupta altei persoane fizice sau juridice (debitor), de executare a unei obligatii, de restituire a unui bun, a unei sume de bani, de realizare a unui serviciu etc.

Orice creanta este urmarita pe baza unei clauze prevazute in contract sau in reglementarile juridice in vigoare.

http://ro.wikipedia.org/

Drept de creanță

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Dreptul de creanță este un drept civil, de care beneficiază o persoană care este subiect într-un raport juridic de obligație, denumită creditor, de a pretinde celeilalte părți, denumită debitor, îndeplinirea obligației acesteia.

Pentru valorificarea unor creanțe, acestea trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de lege: să fie stabilite fără niciun dubiu, să nu constituie obiectul unui litigiu; creanțele certe, cuantumul lor să fie precis determinat; creanțele lichide, așa cum sunt creanțele care au ca obiect sume de bani; să fie ajunse la scadență, putându-se cere de îndată executarea lor, eventual pe cale silită; creanțele exigibile. De exemplu pentru a se efectua compensația legală a două creanțe, acestea trebuie să fie certe, lichide și exigibile.

 


Musafir

#26196 Re: Re: Re: Re: Citiţi un interviu cu liderul de sindicat Mihai Diculoiu despre problemele pe care p

2014-09-10 07:55

#26195: - Re: Re: Re: Citiţi un interviu cu liderul de sindicat Mihai Diculoiu despre problemele pe care premi 

 

Creanţe în procedura insolvenţei

creanţe în procedura insolvenţei, sume de bani pe care debitorul supus procedurii insolvenţei le datorează creditorilor săi. C.p.i. pot fi de mai multe feluri:

i) creanţe chirografare - creanţele persoanelor care nu beneficiază de o garanţie reală asupra bunurilor din patrimoniul debitorului; aceste creanţe pot fi curente la data deschiderii procedurii, dar şi creanţe noi, aferente activităţilor curente în perioada de observaţie;

ii) creanţe garantate - creanţele persoanelor care beneficiază de o garanţie reală asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent dacă acesta este debitor principal sau terţ garantat faţă de persoanele beneficiare ale garanţiilor reale; iii) creanţe salariate — creanţele ce izvorăsc din raporturi de muncă între debitor şi angajaţii acestuia. Aceste creanţe sunt înregistrate din oficiu în tabelul de creanţe de către administratorul judiciar/lichidator; iv) creanţe bugetare - creanţele constând în impozite, taxe, contribuţii, amenzi şi alte venituri bugetare, precum şi accesoriile acestora. Pentru a putea fi introdusă cererea creditorului, creanţa acestuia trebuie să atingă o valoare — prag (un
anumit cuantum minim). Acesta este de 45.000 lei, iar pentru salariaţi, de 6 salarii medii brute pe economie/pe salariat. Categoria de creanţe defavorizate este prezumată a fi categoria de creanţe pentru care planul de reorganizare prevede cel puţin una dintre modificările următoare pentru oricare dintre creanţele categoriei respective: i) o reducere a cuantumului creanţei; ii) o reducere a garanţiilor sau a altor accesorii, cum ar fi reeşalonarea plăţilor în defavoarea creditorului; iii) valoarea actualizată cu dobânda de referinţă a B.N.R., dacă nu este stabilit altfel prin contractul privind creanţa respectivă sau prin legi speciale, este mai mică decât valoarea la care a fost înscrisă în tabelul definitiv de creanţe; I. Cerere de admitere a creanţelor în procedura insolvenţei. Cu excepţia salariaţilor, ale căror creanţe vor fi înregistrate de administratorul judiciar conform evidenţelor contabile, toţi ceilalţi creditori, ale căror creanţe sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creanţelor în termenul fixat în sentinţa de deschidere a procedurii; cererile de creanţe vor fi înregistrate într-un registru, care se va păstra la grefa tribunalului. Cererea de admitere a creanţelor trebuie făcută chiar dacă acestea nu sunt stabilite printr-un titlu. Cererea va cuprinde: numele/denumirea creditorului, domiciliul/sediul, suma datorată, temeiul creanţei, precum şi menţiuni cu privire la eventualele drepturi de preferinţă sau garanţii. La cerere vor fi anexate documentele justificative ale creanţei şi ale actelor de constituire de garanţii. Posesorii de titluri de valoare la ordin sau la purtător pot solicita administratorului judiciar restituirea titlurilor originale şi păstrarea la dosar a unor copii certificate de acesta. Administratorul judiciar va face menţiunea pe original despre prezentarea acestora. Originalele vor fi prezentate din nou la orice repartiţie de sume între creditori, precum şi la exercitarea votului în adunarea generală a creditorilor.

Toate creanţele vor fi supuse procedurii de verificare, cu excepţia creanţelor constatate prin titluri executorii. Nu sunt supuse acestei proceduri creanţele bugetare rezultând dintr-un titlu executoriu necontestat în termenele prevăzute de legi speciale. Toate creanţele prezentate pentru a fi admise şi înregistrate la grefa tribunalului vor fi prezumate valabile şi corecte dacă nu sunt contestate de către debitor, administratorul judiciar sau creditori (art. 66 din Legea nr. 85/2006).

Creanţele nescadente sau sub condiţie la data deschiderii procedurii vor fi admise provizoriu la masa credală şi vor fi îndreptăţite să participe la distribuiri de sume în măsura îngăduită de prezenta lege.
Titularii creanţelor sub condiţie suspensivă la data deschiderii procedurii, inclusiv creanţele a căror valorificare este condiţionată de executarea în prealabil a debitorului principal, vor fi îndreptăţiţi să voteze şi să participe la distribuiri numai după îndeplinirea condiţiei respective. Creanţele născute după data deschiderii procedurii, în perioada de observaţie sau în procedura reorganizării judiciare vor fi plătite conform documentelor din care rezultă, nefiind necesară înscrierea la masa credală. Prevederea se aplică în mod corespunzător pentru creanţele născute în procedura de faliment. Administratorul judiciar va proceda de îndată la verificarea fiecărei cereri şi a documentelor depuse şi va efectua o cercetare amănunţită pentru a stabili legitimitatea, valoarea exactă şi prioritatea fiecărei creanţe. în acest scop, administratorul judiciar va putea solicita explicaţii de la debitor, va putea să poarte discuţii cu fiecare creditor, solicitându-i, dacă consideră necesar, informaţii şi documente suplimentare. II. înscrierea în tabelul de creanţe. Creanţele constând în obligaţii care nu au fost calculate în valoare monetară sau a căror valoare este supusă modificării vor fi calculate de către administratorul judiciar/lichidator şi înscrise în tabelul de creanţe cu valoarea nominală pe care o aveau la data deschiderii procedurii. Judecătorul-sindic va decide asupra oricărei contestaţii împotriva calculului făcut de administrator pentru astfel de creanţe. Creanţele exprimate sau consolidate în valută vor fi înregistrate la valoarea lor în lei, la cursul Băncii Naţionale a României existent la data deschiderii procedurii.

(continuare)


Musafir

#26197 Re: Re: Re: Re: Re: Citiţi un interviu cu liderul de sindicat Mihai Diculoiu despre problemele pe ca

2014-09-10 07:59

#26196: - Re: Re: Re: Re: Citiţi un interviu cu liderul de sindicat Mihai Diculoiu despre problemele pe care p 

 

Creanţe în procedura insolvenţei

O creanţă a unui creditor cu mai mulţi debitori solidari va fi înscrisă în toate tabelele de creanţe ale debitorilor cu valoarea nominală, până va fi complet acoperită. Nici o reducere a sumei creanţei prevăzute în tabelul de creanţe nu va fi făcută în vreunul dintre tabelele de creanţe ale debitorilor, până ce creditorul nu a fost deplin satisfăcut, în numerar sau în bunuri. Dacă totalul sumelor distribuite creditorului, în toate acţiunile cu debitorii, va depăşi totalul sumei care îi este datorată, acesta va trebui să restituie sumele primite în plus, care vor fi reînscrise ca fonduri în averea debitorilor, proporţional cu sumele pe care fiecare dintre debitori le-a plătit peste ceea ce era datorat (art. 70 din Legea nr. 85/2006). Un creditor care, înainte de înregistrarea unei cereri de admitere, a primit o plată parţială pentru creanţa sa de la un codebitor sau de la un fidejusor al debitorului poate avea creanţa înscrisă în tabelul de creanţe numai pentru partea pe care nu a încasat-o încă. Un codebitor sau un fidejusor, care este îndreptăţit la restituire ori la
despăgubire din partea debitorului pentru suma plătită, va fi trecut în tabelul de creanţe cu suma pe care a plătit-o creditorului. în acest caz, creditorul comun are dreptul de a cere să i se plătească, până la achitarea integrală a creanţei sale, cota cuvenită codebitorului sau fidejusorului, rămânând creditor al acestuia doar pentru suma neachitată. Codebitorul sau fidej uşorul debitorului, care pentru asigurarea regresului său are asupra bunurilor acestuia un drept de garanţie, concură la masa credală, pentru a face posibilă realizarea garanţiei sale, dar preţul obţinut din vânzarea bunurilor grevate va fi atribuit creditorului, scăzându-se din suma ce este datorată (art. 71 din Legea nr. 85/2006). III. Tabelul preliminar. Urmare a verificărilor făcute, administratorul judiciar/lichidatorul va întocmi şi va înregistra la tribunal un tabel preliminar cuprinzând toate creanţele împotriva averii debitorului, precizând că sunt: chirografare, garantate, cu priorităţi, sub condiţie sau nescadente şi arătând pentru fiecare numele/denumirea creditorului, suma solicitată de creditor şi suma acceptată de administratorul judiciar. La creanţele garantate se vor arăta titlul din care izvorăşte garanţia, rangul acesteia şi motivele pentru care creanţele au fost trecute parţial în tabel sau au fost înlăturate. Tabelul preliminar de creanţe va fi, totodată, afişat de grefă la uşa instanţei, întocmindu-se în acest sens un proces-verbal de afişare, şi va fi comunicat debitorului. După afişare, creditorii înscrişi în tabelul preliminar de creanţe pot participa la adunările creditorilor. Odată cu afişarea tabelului, administratorul judiciar/lichidatorul va trimite de îndată notificări creditorilor, ale căror creanţe sau drepturi de preferinţă au fost trecute parţial în tabelul preliminar de creanţe sau înlăturate, precizând totodată şi motivele.

Debitorul, creditorii şi orice altă parte interesată vor putea să formuleze contestaţii cu privire la creanţele şi drepturile de preferinţă trecute de administratorul judiciar/lichidator în tabelul preliminar de creanţe. Contestaţiile trebuie depuse la tribunal în termen de 5 zile de la publicarea în Buletinul procedurilor de insolvenţă a tabelului preliminar, atât în procedura generală, cât şi în procedura simplificată. La termenul stabilit prin sentinţa de deschidere a procedurii pentru definitivarea tabelului de creanţe, judecătorul-sindic va soluţiona deodată, printr-o singură sentinţă, toate contestaţiile, chiar dacă pentru soluţionarea unora ar fi nevoie de administrare de probe; în acest din urmă caz, judecătorul-sindic poate să admită, în tot sau în parte, înscrierea creanţelor respective în mod provizoriu în tabelul definitiv al tuturor creditorilor împotriva averii debitorului. Dacă se admite
creanţa fără dreptul de preferinţă pretins, aceasta va participa la repartiţiile sumelor obţinute din valorificarea bunurilor negrevate de garanţii. Din sumele care s-ar obţine din valorificarea bunurilor supuse dreptului de preferinţă contestat se va consemna partea ce s-ar cuveni acelei creanţe (art. 73). IV. Tabelul definitiv. După ce toate contestaţiile la creanţe au fost soluţionate, administratorul judiciar/lichidatorul va înregistra, de îndată, la tribunal şi va avea grijă să fie afişat la sediul acestuia tabelul definitiv al tuturor creanţelor împotriva averii debitorului, arătând suma, prioritatea şi situaţia - garantată sau negarantată - a fiecărei creanţe. După înregistrarea tabelului definitiv, numai titularii creanţelor înregistrate în tabelul definitiv pot să participe la votul asupra planului de reorganizare sau la orice repartiţii de sume în caz de faliment în procedura simplificată (art. 74).

După expirarea termenului de depunere a contestaţiilor (5 zile de la publicarea în Buletinul procedurilor de insolvenţă a tabelului definitiv) şi până la închiderea procedurii, orice parte interesată poate face contestaţie împotriva trecerii unei creanţe sau a unui drept de preferinţă în tabel definitiv de creanţe, în cazul descoperirii existenţei unui fals, doi sau unei erori esenţiale care au determinat admiterea creanţei sau a dreptului de preferinţă, precum şi în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare şi până atunci necunoscute. Judecarea contestaţiei se va face de judecătorul-sindic, după citarea contestatorului, a creditorului care deţine creanţa contestată, dacă acesta nu este chiar contes-tatorul, a administratorului judiciar/lichidatorului, a membrilor comitetului creditorilor şi a oricărei alte părţi interesate, după caz. Până la judecarea irevocabilă a contestaţiei, judecătorul-sindic va putea declara creanţa sau dreptul de preferinţă contestat ca admis numai provizoriu (art. 75 Legea nr. 85/2006).

Titularul de creanţe anterioare deschiderii procedurii, care nu depune cererea de admitere a creanţelor va fi decăzut, cât priveşte creanţele respective, din dreptul de a fi înscris în tabelul creditorilor şi nu va dobândi calitatea de creditor îndreptăţit să participe la procedură. El nu va avea dreptul de a-şi realiza creanţele împotriva debitorului sau a membrilor ori asociaţilor cu răspundere nelimitată ai persoanei juridice debitoare ulterior închiderii procedurii, sub rezerva ca debitorul să nu fi fost condamnat pentru bancrută simplă sau frauduloasă ori să nu i se fi stabilit răspunderea pentru efectuarea de plăţi ori transferuri frauduloase. Decăderea va putea fi invocată oricând, de orice parte interesată, pe cale de acţiune sau excepţie (art. 76).
Fapta persoanei care, în nume propriu sau prin persoane interpuse, solicită înregistrarea unei cereri de admitere a unei creanţe inexistente asupra averii debitorului constituie infracţiunea prevăzută de art. 146 din Legea nr. 85/2006 şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă. 


Detalii: http://legeaz.net/


Musafir

#26198 Angajator in insolventa. Ce se intampla cu salariatii si drepturile lor? Accesarea Fondului pentru p

2014-09-10 08:05

Angajator in insolventa. Ce se intampla cu salariatii si drepturile lor? Accesarea Fondului pentru plata creantelor salariale

http://www.hotnews.ro/

In prezent, insolventa a devenit un fenomen social care afecteaza nu doar mediul economic ci si sectoare intregi ale populatiei, salariati ai societatilor afectate de insolventa. Acestia isi pierd, de regula, drepturile banesti aferente ultimelor luni de munca, in conditiile in care este evident faptul ca societatea falita nu are fonduri disponibile in scopul acoperirii masei credale.

In mod normal, salariatii unei societăți beneficiaza de un grad adecvat de protectie menit sa ii protejeze de un angajator cu tendinte abuzive. Multe dintre aceste protectii de ordin social, reglementate in principal de Codul Muncii, sunt pe deplin aplicabile și în perioada în care firma este în insolvență, indiferent de etapele acestei proceduri.

Însa, dat fiind specificul procedurii de insolventa, tratamentul salariatilor este oarecum diferentiat, existand fie unele exceptii de la aplicarea regulilor generale, prevazute de Codul Muncii, fie dispozitii speciale menite sa ii protejeze pe salariați în concurs cu alte categorii de creditori care participă la procedura insolvenței.

În primul rand, salariatii au dreptul de a solicita deschiderea procedurii insolventei in cazul in care creanțele scadente și neachitate depasesc contravaloarea a sase salarii medii brute pe economie/pe salariat, spre deosebire de ceilalti creditori, care trebuie să dețină o creanță de minim 45.000 lei.

În al doilea rand, după deschiderea procedurii insolventei, salariatii nu trebuie sa depuna declaratie de creanta, fiind inscrisi automat in tabelul de creante al debitoarei, spre deosebire de ceilalti creditori, care, daca nu depun declarație de creanta, pierd dreptul de a mai participa la procedura insolventei cu privire la debitorul respectiv.

In al treilea rand, salariatii beneficiaza de prioritate la efectuarea platilor in cadrul procedurii. Astfel, cu privire la creantele anterioare deschiderii procedurii insolventei si care au fost inscrise in tabel, legea insolventei stabileste ca, in cazul falimentului, acestea urmeaza a fi platite prioritar. In ordinea prevazuta de Legea insolventei, creantele izvorate din raportul de munca se situeaza pe locul doi, dupa creantele constand in taxe, timbre si alte cheltuieli aferente procedurii. De asemenea, creanțele născute după data deschiderii procedurii, respectiv salariile datorate pentru perioada ulterioară deschiderii procedurii, pot fi achitate cu prioritate, acestea situandu-se pe locul trei in ordinea de prioritate insitutita de art. 121 din Legea nr. 85/2006.

Totodata, dispozitiile Legii procedurii Insolventei se coroboreaza cu normele prevazute in Codul Muncii si totodata cu dispozitiile stipulate in Legea nr. 200/2006 privind constituirea si utilizarea Fondului pentru plata creantelor salariale, astfel incat angajatul detine un statut privilegiat in cadrul acestei proceduri speciale. Prin urmare, in ipoteza in care creantele salariale nu sunt acoperite in totalitate, in urma distribuirii fondurilor rezultate in urma lichidarii activului debitoarei, a fost instituit un Fond de Garantare pentru plata creantelor salariale. Suma totala a creantelor salariale suportate din Fondul de garantare nu poate depasi cuantumul a 3 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat.

Fondul de garantare este constituit numai din contributiile angajatorilor, statul fiind implicat direct in stabilirea si plata creantelor salariale cuvenite salariatilor in cazul falimentului.

Stabilirea cuantumului creantelor salariale cuvenite salariatilor si efectuarea platii acestora se realizeaza de catre agentiile teritoriale pentru ocuparea fortei de munca, pentru societatile impotriva carora au fost pronuntate hotarari judecatoresti definitive de deschidere a procedurii insolventei si fata de care a fost dispusa masura ridicarii totale sau partiale a dreptului de administrare:
•    la cererea scrisa a administratorului sau lichidatorului angajatorului in stare de insolventa;
•    la cererea salariatilor angajatorului aflat in stare de insolventa sau a organizatiilor legal constituite ce reprezinta interesele acestora.

Salariatii sau organizatiile legal constituite, inainte de a se adresa organizatiei teritoriale, trebuie sa notifice in scris administratorul sau lichidatorul in vederea efectuarii de catre acesta a demersurilor necesare pentru plata creantelor. O copie a notificarii se va atasa la cererea adresata agentiei teritoriale.

Insa, in afara de aceste dispozitii specifice, care au rolul de a proteja salariatii, deschiderea procedurii insolventei confera si posibilitatea unor dispozitii derogatorii de la dreptul comun.

Astfel, in mod normal, concedierea salariatilor se poate realiza doar in cadrul unei anumite proceduri, pentru motive bine intemeiate si daca sunt indeplinite anumite conditii. Nu ne propunem sa analizam aici aceste proceduri si conditii generale, ci doar exceptia reglementata de Legea Insolventei. Potrivit acestei norme derogatorii, dupa deschiderea procedurii insolventei, prin derogare de la prevederile Codului Muncii, desfacerea contractelor individuale de muncă ale personalului debitoarei se va face de urgenta de către adminsitratorul judiciar/lichidator, fara a mai fi necesara parcurgerea procedurii de concediere colectiva. Singura conditie care trebuie indeplinita pentru legalitatea concedierii efectuata in aceste conditii este acordarea preavizului de 15 zile lucratoare.

Cu alte cuvinte, in cazul deschiderii procedurii insolventei, in functie de necesitatile debitoarei, practic orice salariat poate fi concediat, pentru motive ce nu tin de culpa angajatului, fara a fi necesare justificari suplimentare sau indeplinirea conditiilor generale prevazute de Codul Muncii.
 
Pornind de la modul in care aceasta concediere este reglementata si de la faptul ca singurul drept acordat salariatilor, in situatia insolventei angajatorului, se refera la preavizul de 15 zile lucratoare, in doctrina a fost exprimata opinia ca, in acest caz, salariatii nu beneficiaza nici de plati compensatorii sau de alte masuri de protectie sociala acordate salariatilor disponibilizati.
 
Pe cale de consecinta, desi beneficiaza in continuare de o serie de drepturi, in situatia deschiderii procedurii insolventei, pozitia privilegiata a salariatilor sufera unele limitari, derivate din insasi starea de dificultate a angajatorului.

Autori: Stan Tirnoveanu, Senior Partner Zamfirescu Racoti & Partners Cosmin Cojocaru, Senior Associate Zamfirescu Racoti & Partners


Musafir

#26199 Problemele salariaţilor unei firme aflate în insolvenţă

2014-09-10 08:12

http://www.rfi.ro/

În România, efectele crizei economice globale au devenit vizibile în ultimul trimestru al anului 2008 şi s-au adâncit în anul 2009. Spre deosebire de alte economii naţionale, economia României dă semne slabe de redresare, cu toate acestea prognoza pe anul 2012-2013 este una rezervată.

Printre efectele negative ale crizei economico-financiare globale – pe lângă cele sociale – se numără imposibilitatea operatorilor economici de a-şi îndeplini întocmai şi la timp obligaţiile asumate, inclusiv cele rezultate din derularea raporturilor juridice de muncă – avand drept consecinţă, iniţierea procedurii insolvenţei.

Toate acestea au determinat majorarea semnificativă a numărului operatorilor economici supuşi procedurii insolvenţei.

Reprezentând un fenomen îngrijorător la nivel naţional, insolvenţa este determinată, în principal, de acumularea de datorii către furnizori, care generează pe termen lung dobânzi şi cheltuieli suplimentare din cauza deprecierii monedei naţionale, precum şi de creşterea stocurilor şi reducerea vânzărilor. Toate acestea au condus la o diminuare a capitalului şi la o lipsă a lichidităţilor care au redus accesul la acordarea de credite pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri).

În aceste condiţii, operatorii economici sunt obligaţi să-şi limiteze desfăşurarea activităţii comerciale numai la acele activităţi menite să conducă la obţinerea lichidităţilor necesare pentru plata datoriilor şi să procedeze la reducerea substanţială a cheltuielilor, inclusiv cele de personal.

Corespunzător normelor europene şi internaţionale privind protecţia creanţelor lucrătorilor în caz de insolvabilitate a angajatorului, normele care reglementează această materie în cadrul legislaţiei române (comerciale sau de dreptul muncii) sunt cuprinse în următoarele acte normative:

•        Codul muncii, respectiv: art. 156 („salariile se plătesc înaintea oricăror alte obligaţii băneşti ale angajatorului”); art. 167 („constituirea şi utilizarea fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale se vor reglementa prin lege specială”);

•        Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei;

•        Legea nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale;

•        Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 200/2006;

•        Contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional pe anii 2007-2010, care, în acord cu art. 156 din Codul muncii, dispune în art. 48: („(1) Toate drepturile băneşti cuvenite salariaţilor se plătesc înaintea oricăror obligaţii băneşti ale unităţii.

În caz de faliment sau lichidare judiciară, salariaţii au calitatea de creditori privilegiaţi, iar drepturile lor băneşti constituie creanţe privilegiate urmând să fie plătite integral, înainte de a-şi revendica cota-parte ceilalţi creditori.

În conformitate cu dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 85/2006, insolvenţa se defineşte ca reprezentând „acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide şi exigibile”.

Persoanele juridice de drept privat care pot angaja salariaţi, aflate în stare de insolvenţă sau de insolvenţă iminentă – respectiv societăţile comerciale, societăţile cooperative, organizaţiile cooperatiste, societăţile agricole, grupurile de interes economic şi asociaţiile şi fundaţiile care desfăşoară şi activităţi economice – pot fi supuse procedurii generale de insolvenţă sau, în ipoteza procedurii simplificate (în care nu mai deţin niciun bun în patrimoniul lor – în principal – ori administratorul sau actele constitutive ori documentele constitutive nu pot fi găsite ori solicită aceasta sau nu îndeplinesc condiţiile pentru intrarea în procedura de reorganizare).

•        În acord cu dispoziţiile art. 3 pct. 8 din Lege, salariaţii angajatorului debitor au calitatea de creditori îndreptăţiţi să participe la procedura insolvenţei, fără a depune personal declaraţiile de creanţă.

•        Creanţele salariale sunt, în conformitate cu prevederile pct. 10, înregistrate din oficiu în tabelul de creanţe de către administratorul judiciar sau de către lichidator.

•        Cuantumul minim al creanţei instituit de Lege pentru a putea fi introdusă cererea de iniţiere a procedurii insolvenţei este de 30.000 lei, iar, în cazul salariaţilor, de 6 salarii medii pe economie.

•        Salariaţii sunt implicaţi activ în derularea procedurii insolvenţei alături de instanţele judecătoreşti, judecătorul-sindic, administratorul judiciar şi lichidator, ca membrii în Adunarea creditorilor.

•        Salariaţii trebuie să-şi desemneze un reprezentant, un delegat care va participa la şedinţele Adunării creditorilor, votul exprimat de acesta prezentând relevanţă pentru întreaga valoare a creanţelor reprezentând salariile şi alte drepturi băneşti ce li se cuvin tuturor salariaţilor unităţii.

•        Spre deosebire de dispoziţiile cuprinse în Codul muncii referitoare la încetarea contractului
individual de muncă din iniţiativa angajatorului, în situaţia iniţierii procedurii insolvenţei, încetarea contractelor individuale de muncă ale angajatorului debitor cu salariaţii săi se va realiza cu prioritate (de urgenţă) de către administratorul judiciar sau de către lichidator, fără a fi necesară parcurgerea procedurii de concediere colectivă prevăzută de lege, cu excepţia acordării termenului legal de preaviz de 15 zile lucrătoare (Stefanescu, 2006) (20 de zile lucrătoare potrivit art. 74 alin. 2 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional).

•        Cum scopul final al procedurii insolvenţei îl reprezintă îndestularea creditorilor din sumele obţinute, ordinea de priorităţi este cea stabilită în art. 123 din Lege şi anume: taxele, timbrele sau
orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin lege, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea şi administrarea bunurilor din averea debitorului, precum şi plata remuneraţiilor persoanelor angajate în derularea procedurii; creanţele izvorâte din raporturile de muncă; creanţele reprezentând creditele, cu dobânzile şi cheltuielile aferente, acordate de instituţiile de credit după deschiderea procedurii, precum şi creanţele rezultând din continuarea activităţii debitorului după deschiderea procedurii; creanţele bugetare; creanţele reprezentând sume datorate de către debitor unor terţi, în baza unor obligaţii de întreţinere, alocaţii pentru minori sau de plată a unor sume periodice destinate asigurării mijloacelor de existenţă; creanţele reprezentând sume stabilite de judecătorul-sindic pentru întreţinerea debitorului şi a familiei sale, dacă acesta este persoană fizică; creanţele reprezentând credite bancare, cu cheltuielile şi dobânzile aferente, cele rezultate din livrări de produse, prestări de servicii sau alte lucrări, precum şi din chirii; alte creanţe chirografare; precum şi creanţele subordonate.

•        Conform prevederilor art. 36 din acelaşi act normativ, de la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acţiunile judiciare sau măsurile de executare silită iniţiate pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale, cu excepţia căilor de atac declanşate de angajatorul debitor. Practic, odată iniţiată procedura insolvenţei, salariaţii nu mai beneficiază de altă cale de atac împotriva angajatorului debitor, pentru a-şi recupera creanţele de natură salarială, decât parcurgerea etapelor strict prevăzute de Lege, orice altă acţiune urmând a fi suspendată de drept.

 


Musafir

#26200 Re: Problemele salariaţilor unei firme aflate în insolvenţă

2014-09-10 08:13

#26199: - Problemele salariaţilor unei firme aflate în insolvenţă 

 http://www.rfi.ro/

Prin Legea nr. 200/2006 a fost constituit Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale. Prin intermediul acestui fond „se asigură plata creanţelor salariale ce rezultă din contractele individuale de muncă şi din contractele colective de muncă încheiate de salariaţi cu angajatorii împotriva cărora au fost pronunţate hotărâri judecătoreşti definitive de deschidere a procedurii insolvenţei şi faţă de care a fost dispusă măsura ridicării totale sau parţiale a dreptului de administrare, denumiţi în continuare angajatori în stare de insolvenţă” (art. 2 din Legea nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale). Printre resursele financiare ale Fondului de garantare se numără şi contribuţiile lunare plătite de către angajatori, dar şi veniturile reprezentând dobânzi şi majorări de întârziere pentru neachitarea în termenul de plată a contribuţiei.

 

Din resursele Fondului de garantare se suportă următoarele categorii de creanţe salariale:

a)       salariile restante;

b)       compensaţiile băneşti restante, datorate de angajatori pentru concediul de odihnă neefectuat de salariaţi, dar numai pentru maximum un an de muncă;

c)       plăţile compensatorii restante, în cuantumul stabilit în contractul colectiv de muncă şi/sau în contractul individual de muncă, în cazul încetării raporturilor de muncă;

d)      compensaţiile restante pe care angajatorii au obligaţia de a le plăti, potrivit contractului colectiv de muncă şi/sau contractului individual de muncă, în cazul accidentelor de muncă sau al bolilor profesionale;

e)       indemnizaţiile restante, pe care angajatorii au obligaţia, potrivit legii, de a le plăti pe durata întreruperii temporare a activităţii.

Potrivit legii, din Fondul de garantare nu se suportă contribuţiile sociale datorate de angajatorii în stare de insolvenţă. Suma totală a creanţelor salariale suportate din Fondul de garantare nu poate depăşi cuantumul a trei salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat. În ceea ce priveşte ordinea de priorităţi la plata creanţelor în cazul insolvenţei, primele pe listă sunt taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin lege, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea şi administrarea bunurilor din averea debitorului, precum şi plata remuneraţiilor persoanelor angajate în cadrul desfăşurării procedurii insolvenţei.

Pe locul secund se află creanţele izvorâte din raportul de muncă. În acest sens, a fost adoptată, pe lângă Legea 85/2006 privind procedura insolvenţei, şi Legea nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului pentru plata creanţelor salariale, intrată în vigoare la 1 ianuarie 2007. Ele pun în practică prevederile Codului Muncii, potrivit căruia „salariile se plătesc înaintea oricărei alte obligaţii a angajatorilor”.

Legea 85/2006 a îmbunătăţit legislaţia din domeniu, creditorii nu mai trebuie să demonstreze insolvabilitatea debitorului, ci practic această stare se prezumă, debitorul fiind cel care trebuie să probeze că este solvabil şi stabil din punct de vedere economic. Totuşi, spre deosebire de ţările occidentale, în România în continuare o procedură de lichidare poate dura până la cinci ani, spre deosebire de şase luni, cât ar fi normal. Cu toate acestea, timpul necesar încheierii procedurii de faliment ar putea fi redus potrivit noii legislaţii. Se poate opta pentru o procedură simplificată prin care debitorul intră direct în procedura falimentului, fie odată cu deschiderea procedurii insolvenţei, fie după o perioadă de observaţie de maximum 60 de zile.