Salvati OLTCHIM si ARPECHIM!

Quoted post


Musafir

#26203 Societate in insolventa. Plati compensatorii in contractul colectiv. De ce e obligatoriu sa existe C

2014-09-10 07:26

Societate in insolventa. Plati compensatorii in contractul colectiv. De ce e obligatoriu sa existe CCM?

http://legislatiamuncii.manager.ro/

Vom analiza mai jos cazul unei societati comerciale aflate in insolventa din luna martie 2013. Societatea inregistreaza restante cu plata salariilor atat anterior, cat si dupa intrarea in insolventa.


Contractul colectiv de munca nu a fost denuntat de catre administratorul judiciar. Societatea urmeaza sa intre in curand in faliment si sa disponibilizeze personalul.

(VALABIL PENTRU CEI ANGAJATI CARE-SI PIERD ATRIBUTIILE PRIN FALIMENT, NU PENTRU CEI CARE AU FOST DEJA DISPONIBILIZATI BENEFICIIND DE ACEST DREPT, AVAND ACT DE CREANTA GARANTAT PRIN DESFACEREA CCM LA DATA DECIZIEI PRIMITE SPRE ACHITARE SI TABELUL DE CREANTA PLATI LA CARE PATRON ESTE STATUL ROMAN GARANT SI SEMNATAR )

Vom stabili astfel daca personalul disponibilizat va beneficia de prevederile contractului colectiv de munca privind platile compensatorii la disponibilizare, in momentul in care societatea va intra in faliment si daca se recomanda ca disponibilizarea personalului sa se faca in perioada anterioara declararii falimentului.

Solutia consultantului:

Salariatii societatii intrate in insolventa pot avea calitatea de creditori fata de aceasta daca detin un drept de creanta asupra averii societatii debitoare.

Creantele salariale sunt definite potrivit Legii 85/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, drept creantele ce izvorasc din raporturi de munca intre debitor si angajatii acestuia; acestea sunt inregistrate din oficiu in tabelul de creante de catre administratorul judiciar/lichidator.

Cu alte cuvinte, salariatii debitorului nu trebuie sa depuna ei insisi cerere de admitere a creantelor pentru a participa cu acestea la stabilirea masei credale, ci creantele lor trebuie inregistrate de administratorul judiciar conform evidentelor contabile.

Totodata, aratam ca aceste creante sunt cele nascute anterior datei deschiderii procedurii de insolventa. Astfel cum reiese din dispozitiile art. 3 pct. 4 din lege, data deschiderii procedurii insolventei reprezinta data pronuntarii de catre judecatorul sindic a hotararii judecatoresti (incheiere sau sentinta judecatoreasca) in acest sens.

Cu alte cuvinte, administratorul judiciar trebuie sa inscrie din oficiu in tabel conform evidentelor contabile creantele salariale ale angajatilor nascute anterior datei pronuntarii de catre judecatorul sindic a hotararii de deschidere a procedurii de insolventa impotriva angajatorului debitor.

In temeiul art. 73 alin. (1) din lege, salariatii au dreptul de a contesta modul de mentionare a creantei lor in tabelul preliminar de creante.

In ceea ce priveste platile compensatorii, in principiu, salariatii pot primi plati compensatorii daca se incadreaza in conditiile de acordare a acestora astfel cum sunt stabilite in contractul colectiv de munca.

Mentionam totodata ca potrivit art. 64 alin. (6) din Legea 85/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, creantele nascute dupa data deschiderii procedurii, in perioada de observatie sau in procedura reorganizarii judiciare vor fi platite conform documentelor din care rezulta, nefiind necesara inscrierea la masa credala. Prevederea se aplica in mod corespunzator pentru creantele nascute in procedura de faliment.

In ceea ce priveste ordinea de plata a creantelor, in concordanta cu dispozitiile art. 123 din Legea 85/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, in cazul falimentului, dupa cheltuielile aferente procedurii aprecim ca vor trebui platite creantele izvorate din raportul de munca.

Referitor la acordarea platilor compensatorii, apreciem ca aceastea pot fi acordate salariatilor concediati daca sunt indeplinite conditiile de acordare prevazute in contractul colectiv de munca si daca la momentul concedierii contractul colectiv de munca isi produce efectele juridice, deci acesta nu a incetat in vreunul din modurile prevazute de art. 151 din Legea 62/2011 a dialogului social, respectiv:

a) la implinirea termenului sau la terminarea lucrarii pentru care a fost incheiat, daca partile nu convin prelungirea aplicarii acestuia, in conditiile legii;
b) la data dizolvarii sau lichidarii judiciare a unitatii;
c) prin acordul partilor.

Odata cu declararea falimentului apreciez ca exista riscul ca platile compensatorii sa nu se mai achite motivat de faptul ca a incetat contractul colectiv de munca. (VALABIL PENTRU CEI ANGAJATI CARE-SI PIERD ATRIBUTIILE PRIN FALIMENT, NU PENTRU CEI CARE AU FOST DEJA DISPONIBILIZATI BENEFICIIND DE ACEST DREPT, AVAND ACT DE CREANTA GARANTAT PRIN DESFACEREA CCM  LA DATA DECIZIEI PRIMITE SPRE ACHITARE SI TABELUL DE CREANTA PLATI LA CARE PATRON ESTE STATUL ROMAN GARANT SI SEMNATAR )

Raspunsuri


Musafir

#26204 Re: Societate in insolventa. Plati compensatorii in contractul colectiv. De ce e obligatoriu sa exis

2014-09-10 07:34:06

#26203: - Societate in insolventa. Plati compensatorii in contractul colectiv. De ce e obligatoriu sa existe C 

 http://legislatiamuncii.manager.ro/

Curtea Europeana de Conturi recomanda accelerarea platilor pentru lucratorii disponibilizati

Curtea Europeana de Conturi a facut public un nou raport in care se recomanda ca platile destinate lucratorilor disponibilizati ca urmare a globalizarii sa ajunga mult mai rapid la destinatari.

Curtea Europeana de Conturi este institutia responsabila de auditarea modului in care sunt cheltuite fondurile UE.

In perioada martie 2007 - decembrie 2012, peste 600 de milioane de euro au fost acordate din Fondul european de ajustare la globalizare lucratorilor care si-au pierdut locurile de munca in urma unor disponibilizari in masa cauzate de schimbarile tiparelor la nivelul comertului mondial.

Auditorii au constatat ca majoritatea lucratorilor eligibili au putut beneficia de o asistenta personalizata si bine coordonata. Toate cazurile auditate au inclus insa masuri de acordare a unui sprijin pentru venit care ar fi fost platit oricum de statele membre. in toate cazurile examinate, sprijinul pentru venit a reprezentat 33 % din costurile rambursate. In plus, nu existau date adecvate care sa permita masurarea eficacitatii fondurilor in ceea ce priveste reinsertia profesionala a lucratorilor disponibilizati.

In recomandarile formulate, auditorii arata ca o alternativa de inlocuire a Fondului european de ajustare la globalizare ar putea fi reprezentata de adaptarea cadrului Fondului social european, pentru a se acorda sprijin mai rapid lucratorilor.

"Dovezile colectate in cursul auditului nu ne-au convins ca Fondul european de ajustare la globalizare

reprezinta cea mai buna solutie pentru furnizarea acestui sprijin specific atat de necesar", a declarat domnul Ville Itala, membrul Curtii responsabil de raport. Acesta a mai adaugat ca "ar fi mai eficace daca, pur si simplu, s-ar aduce o ajustare Fondului social european pentru a putea trata aceste probleme".

Fondul european de ajustare la globalizare a fost conceput pentru a face fata unor situatii de urgenta de scurta durata si punctuale. Sprijinul include cursuri de formare, ajutor pentru desfasurarea de activitati independente, indrumare profesionala individualizata si asistenta pentru plasarea personalului disponibilizat. Rata de cofinantare de catre FEG a diverselor masuri poate fi de 50 % sau de 65 %, restul fiind acoperit de statul membru in cauza.

Sursa: Curtea Europeana de Conturi

CREAN_TELE SA_LARIALE OLTCHIM: DNA să se mute la Râmnicu Vâlcea

#41345 Societate in insolventa. Plati compensatorii in contractul colectiv. De ce e obligatoriu sa existe

2015-07-10 12:20:03

 Societate in insolventa. Plati compensatorii in contractul colectiv. De ce e obligatoriu sa existe CCM?

http://legislatiamuncii.manager.ro/

Vom analiza mai jos cazul unei societati comerciale aflate in insolventa din luna martie 2013. Societatea inregistreaza restante cu plata salariilor atat anterior, cat si dupa intrarea in insolventa.


Contractul colectiv de munca nu a fost denuntat de catre administratorul judiciar. Societatea urmeaza sa intre in cu_rand in faliment si sa disponibilizeze personalul.

Vom stabili astfel daca personalul disponibilizat va beneficia de prevederile contractului colectiv de munca privind platile compensatorii la disponibilizare, in momentul in care societatea va intra in faliment si daca se recomanda ca disponibilizarea personalului sa se faca in perioada anterioara declararii falimentului.

Solutia consultantului:

Sa_lariatii societatii intrate in insolventa pot avea calitatea de creditori fata de aceasta daca detin un drept de crean_ta asupra averii societatii debitoare.

Crean_tele sa_lariale sunt definite potrivit Legii 85/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, drept crean_tele ce izvorasc din raporturi de munca intre debitor si angajatii acestuia; acestea sunt inregistrate din oficiu in tabelul de crean_te de catre administratorul judiciar/lichidator.

Cu alte cuvinte, sa_lariatii debitorului nu trebuie sa depuna ei insisi cerere de admitere a crean_telor pentru a participa cu acestea la stabilirea masei credale, ci crean_tele lor trebuie inregistrate de administratorul judiciar conform evidentelor contabile.


Totodata, aratam ca aceste crean_te sunt cele nascute anterior datei deschiderii procedurii de insolventa. Astfel cum reiese din dispozitiile art. 3 pct. 4 din lege, data deschiderii procedurii insolventei reprezinta data pronuntarii de catre judecatorul sindic a hotararii judecatoresti (incheiere sau sentinta judecatoreasca) in acest sens.

Cu alte cuvinte, administratorul judiciar trebuie sa inscrie din oficiu in tabel conform evidentelor contabile crean_tele sa_lariale ale angajatilor nascute anterior datei pronuntarii de catre judecatorul sindic a hotararii de deschidere a procedurii de insolventa impotriva angajatorului debitor.

In temeiul art. 73 alin. (1) din lege, sa_lariatii au dreptul de a contesta modul de mentionare a crean_tei lor in tabelul preliminar de crean_te.

In ceea ce priveste platile compensatorii, in principiu, sa_lariatii pot primi plati compensatorii daca se incadreaza in conditiile de acordare a acestora astfel cum sunt stabilite in contractul colectiv de munca.

Mentionam totodata ca potrivit art. 64 alin. (6) din Legea 85/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, crean_tele nascute dupa data deschiderii procedurii, in perioada de observatie sau in procedura reorganizarii judiciare vor fi platite conform documentelor din care rezulta, nefiind necesara inscrierea la masa credala. Prevederea se aplica in mod corespunzator pentru crean_tele nascute in procedura de faliment.


In ceea ce priveste ordinea de plata a crean_telor, in concordanta cu dispozitiile art. 123 din Legea 85/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, in cazul falimentului, dupa cheltuielile aferente procedurii aprecim ca vor trebui platite crean_tele izvorate din raportul de munca.

Referitor la acordarea platilor compensatorii, apreciem ca aceastea pot fi acordate sa_lariatilor concediati daca sunt indeplinite conditiile de acordare prevazute in contractul colectiv de munca si daca la momentul concedierii contractul colectiv de munca isi produce efectele juridice, deci acesta nu a incetat in vreunul din modurile prevazute de art. 151 din Legea 62/2011 a dialogului social, respectiv:

a) la implinirea termenului sau la terminarea lucrarii pentru care a fost incheiat, daca partile nu convin prelungirea aplicarii acestuia, in conditiile legii;
b) la data dizolvarii sau lichidarii judiciare a unitatii;
c) prin acordul partilor.

Odata cu declararea falimentului apreciez ca exista riscul ca platile compensatorii sa nu se mai achite motivat de faptul ca a incetat contractul colectiv de munca.

O societate in insolventa poate reusi in unele cazuri sa se redreseze si sa isi achite cu succes datoriile acumulate. Exista insa si cazurile in care, odata cu deschiderea procedurii generale de insolventa, se trece la acordarea de plati compensatorii catre angajati. Acest aspect constituie insa subiectul unei dezbateri mai largi cu privire la drepturile de care beneficiaza angajatii prin CCM intr-o astfel de situatie, precum si referitor la relatiile pe care le poate pastra societatea cu cei responsabili de administrare (in cazul in care exista, de exemplu, un alt administrator special).

 Asa cum prevede Legea 85/2006, in urma deschiderii procedurii de insolventa, se trece la ridicarea dreptului de administrare al debitorului constand in dreptul de a-si conduce activitatea, de a-si administra bunurile din avere si de a dispune de acestea (in cazul in care acesta nu si-a declarat,  in conditiile art. 28 alin. (1) lit. h) sau, dupa caz, art. 33 alin. (6), intentia de reorganizare).

Prin urmare, impreuna cu ridicarea dreptului de administrare, survine si incetarea dreptului de exercitare a functiei, caz in care societatea revine in grija administratorului judiciar. In cazul in care dreptul de admininstrare nu a fost ridicat, persoana care administra societatea isi poate exercita in continuare functia, insa numai sub supravegherea administratorului judiciar. 

Cu privire la drepturile sa_lariale cuvenite angajatilor, se mentioneaza ca acestea sunt considerate  crean_te sa_lariale deoarece survin din raporturi de munca. Aceste crean_te sunt inregistrate din oficiu in tabelul de crean_te de catre administratorul judiciar/lichidator. Este prevazut in acest caz, prin art. 64 alin. (1) din Legea 85/2006, ca toti creditorii ale caror crean_te sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, cu exceptia sa_lariatilor ale caror crean_te vor fi inregistrate de administratorul judiciar conform evidentelor contabile, vor depune cererea de admitere a crean_telor in termenul fixat in sentinta de deschidere a procedurii; cererile de crean_te vor fi inregistrate intr-un registru, care se va pastra la grefa tribunalului. Administratorul judiciar este astfel obligat sa inregistreze din oficiu in tabelul creditorilor crean_tele sa_lariale in cuantumul regasit in documentatia contabila a societatii debitoare.

 Potrivit Legii  200/2006 privind constituirea si utilizarea Fondului de garantare pentru plata crean_telor sa_lariale, se asigura din Fondul de garantare plata crean_telor  sa_lariale ce rezulta din contractele individuale de munca si din contractele colective de munca incheiate de sa_lariati cu angajatorii impotriva carora au fost pronuntate hotarari judecatoresti definitive de deschidere a procedurii insolventei si fata de care a fost dispusa masura ridicarii totale sau partiale a dreptului de administrare, denumiti in continuare angajatori in stare de insolventa.

Astfel, din resursele Fondului de garantare vor fi suportate sa_lariile restante (sa_lariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri), compensatiile banesti restante, datorate de angajatori pentru concediul de odihna neefectuat de sa_lariati, dar numai pentru maximum un an de munca, platile compensatorii restante, in cuantumul stabilit in contractul colectiv de munca si/sau in contractul individual de munca, in cazul incetarii raporturilor de munca, compensatiile restante pe care angajatorii au obligatia de a le plati, potrivit contractului colectiv de munca si/sau contractului individual de munca, in cazul accidentelor de munca sau al bolilor profesionale, precum si indemnizatiile restante, pe care angajatorii au obligatia, potrivit legii, de a le plati pe durata intreruperii temporare a activitatii.

In acelasi timp, suma totala a crean_telor sa_lariale suportate din Fondul de garantare nu poate depasi cuantumul a 3 salarii medii brute pe economie pentru fiecare sa_lariat. Procedura de stabilire a cuantumului crean_telor sa_lariale cuvenite sa_lariatilor si efectuarea platii acestora se inscrie in responsabilitatea agentiilor teritoriale, la cererea scrisa a administratorului sau lichidatorului angajatorului in stare de insolventa.

Daca drepturile prevazute in contractul colectiv de munca nu sunt inscrise in tabelul crean_telor de catre administratorul judiciar, sa_lariatii se pot adresa instantei de judecata urmand ca aceasta sa analizeze drepturile sa_lariatilor la plati compensatorii, sporuri, tichete de masa si altele prevazute in contractul colectiv de munca.