Două autoare pot spune multe povești, dar cititorii din România au nevoie să le poată citi în limba română, fără bariere inutile și fără să fie nevoiți să caute soluții improvizate ca să înțeleagă un text care ar trebui să le fie accesibil de la început.
În forma actuală, lipsa unei versiuni în română înseamnă că mulți oameni rămân pe dinafară: elevi, părinți, profesori, cititori ocazionali sau persoane care pur și simplu vor să se bucure de conținutul respectiv în limba lor. Când un material important rămâne doar într-o altă limbă, nu se pierde doar confortul lecturii, ci și șansa de a ajunge la publicul care ar avea cel mai mult de câștigat din el.
O traducere sau o publicare completă în română ar face poveștile mai clare, mai ușor de distribuit și mai utile pentru un public larg. Ar însemna acces real, nu acces parțial; înțelegere directă, nu dependență de traduceri informale sau de interpretări incomplete.
Solicităm conducerii editoriale, platformei sau instituției care gestionează aceste povești să asigure publicarea lor integrală în limba română, în forma cea mai curând posibilă, astfel încât cititorii să aibă acces complet și corect la ele. Dacă există deja o variantă parțială, aceasta trebuie completată; dacă nu există încă o traducere, ea trebuie realizată și pusă la dispoziție fără întârziere inutilă.
Nu cerem un favor, ci o soluție firească pentru un public care există deja și care merită să primească aceste povești în limba în care le poate înțelege, discuta și folosi pe deplin.