Salvati OLTCHIM si ARPECHIM!

http://www.oltchim.ro/uploaded/2013/hotarare%20insolventa_%20legalizata.pdf

http://i.imgur.com/9bPlw52.png...

#20756: - Legea 85/2006 privind procedura insolventei, consolidata 2010

http://www.dreptonline.ro/legislatie/lege_procedura_insolventei.php

Versiunea a fost consolidata cu urmatoarele prevederi:
OUG nr. 86/2006
OUG nr. 173/2008
OG 1/2010
Legea nr. 25/2010


Capitolul I - Dispozitii generale


Art. 1
(1) Procedura generala prevazuta de prezenta lege se aplica urmatoarelor categorii de debitori aflati in stare de insolventa sau de insolventa iminenta, cu exceptia celor prevazuti la alin.(2) lit.c) si d):
1. societatile comerciale;
2. societatile cooperative;
3. organizatiile cooperatiste;
4. societatile agricole;
5. grupurile de interes economic;
6. orice alta persoana juridica de drept privat care desfasoara si activitati economice.
(2) Procedura simplificata prevazuta de prezenta lege se aplica debitorilor aflati in stare de insolventa, care se incadreaza in una din urmatoarele categorii:
a) comercianti, persoane fizice, actionand individual;
b) asociatii familiale;
c) comercianti care fac parte din categoriile prevazute la alin.(1) si indeplinesc una din urmatoarele conditii:
1. nu detin nici un bun in patrimoniul lor;
2. actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi gasite;
3. administratorul nu poate fi gasit;
4. sediul nu mai exista sau nu corespunde adresei din registrul comertului.
d) debitori care fac parte din categoriile prevazute la alin.(1), care nu au prezentat documentele prevazute la art.28 alin.(1) lit.b), c), e) si h), in termenul prevazut de lege;
e) societati comerciale dizolvate anterior formularii cererii introductive;
f) debitori care si-au declarat prin cererea introductiva intentia de intrare in faliment sau care nu sunt indreptatiti sa beneficieze de procedura de reorganizare judiciara prevazuta de prezenta lege.

Art. 2
Scopul prezentei legi este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat in insolventa.

Art. 3
In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
1. insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
a) insolventa este prezumata ca fiind vadita, atunci cand debitorul, dupa 30 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori;
b) insolventa este iminenta atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati, la scadenta, datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei;
2. averea debitorului reprezinta totalitatea bunurilor si drepturilor sale patrimoniale - inclusiv cele dobandite in cursul procedurii insolventei - care pot face obiectul executarii silite, in conditiile reglementate de Codul de procedura civila;
3. procedura colectiva este procedura in care creditorii recunoscuti participa impreuna la urmarirea si recuperarea creantelor lor, in modalitatile prevazute de prezenta lege;
4. data deschiderii procedurii reprezinta:
a) in cazul cererii debitorului de deschidere a procedurii, data pronuntarii incheierii prevazute la art.32 alin.(1);
b) in cazul cererii creditorului de deschidere a procedurii, data pronuntarii sentintei judecatorului-sindic, prevazuta la art.33 alin.(4) sau (6);
5. debitorul este persoana fizica sau persoana juridica de drept privat, care face parte dintr-una din categoriile prevazute la art.1, al carei patrimoniu este in stare de insolventa;
6. prin creditor indreptatit sa solicite deschiderea procedurii insolventei se intelege creditorul a carui creanta impotriva patrimoniului debitorului este certa, lichida si exigibila de mai mult de 30 de zile;
7. prin creditor se intelege persoana fizica sau juridica care detine un drept de creanta asupra averii debitorului si care a solicitat, in mod expres, instantei sa ii fie inregistrata creanta in tabelul definitiv de creante sau in tabelul definitiv consolidat de creante si care poate face dovada creantei sale fata de patrimoniul debitorului, in conditiile prezentei legi. Au calitatea de creditor, fara a depune personal declaratiile de creanta, salariatii debitorului;
8. creditorul indreptatit sa participe la procedura insolventei este acel creditor care a formulat si i-a fost admisa, total sau in parte, o cerere de inregistrare a creantei sale pe tabelul definitiv al creantelor contra debitorului si care are dreptul de a participa si vota in adunarea creditorilor, inclusiv asupra unui plan de reorganizare judiciara admis de judecatorul-sindic, de a fi desemnati in calitate de membri ai comitetului creditorilor, de a participa la distributiile de fonduri rezultate din reorganizarea judiciara a debitorului sau din lichidarea averii debitorului, de a fi informat sau notificat cu privire la desfasurarea procedurii si de a participa la orice alta procedura reglementata de prezenta lege;
9. creantele garantate sunt creantele persoanelor care beneficiaza de o garantie reala asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent daca acesta este debitor principal sau tert garant fata de persoanele beneficiare ale garantiilor reale;
10. creantele salariale sunt creantele ce izvorasc din raporturi de munca intre debitor si angajatii acestuia. Aceste creante sunt inregistrate din oficiu in tabelul de creante de catre administratorul judiciar/lichidator;
11. creantele bugetare reprezinta creantele constand in impozite, taxe, contributii, amenzi si alte venituri bugetare, precum si accesoriile acestora;
12. valoare prag reprezinta cuantumul minim al creantei, pentru a putea fi introdusa cererea creditorului. Acesta este de 10.000 lei, iar pentru salariati, de 6 salarii medii pe economie;
13. creditorii chirografari sunt creditorii debitorului care nu au constituite garantii fata de patrimoniul debitorului si care nu au privilegii insotite de drepturi de retentie, ale caror creante sunt curente la data deschiderii procedurii, precum si creante noi, aferente activitatilor curente in perioada de observatie;
14. activitatile curente reprezinta acele fapte de comert si operatiuni financiare propuse a fi efectuate de debitor in perioada de observatie, in cursul normal al comertului sau, cum ar fi:
a) continuarea activitatilor contractate, conform obiectului de activitate;
b) efectuarea operatiunilor de incasari si plati aferente acestora;
c) asigurarea finantarii capitalului de lucru in limite curente;
15. perioada de observatie este perioada cuprinsa intre data deschiderii procedurii si data confirmarii planului sau, dupa caz, a intrarii in faliment;
16. tabelul preliminar de creante cuprinde toate creantele nascute inainte de data deschiderii procedurii curente, scadente, sub conditie sau in litigiu, acceptate de catre administratorul judiciar in urma verificarii acestora. In tabel va fi mentionata atat suma solicitata de catre creditor, cat si suma acceptata si rangul de preferinta. In cazul procedurii simplificate, in acest tabel se vor inregistra si creantele nascute dupa deschiderea procedurii si pana la momentul intrarii in faliment;
17. prin tabel definitiv de creante se intelege tabelul care cuprinde toate creantele asupra averii debitorului la data deschiderii procedurii, acceptate in tabelul preliminar si impotriva carora nu s-au formulat contestatii in conformitate cu prevederile art.73, precum si creantele admise in urma solutionarii contestatiilor. In acest tabel se arata suma solicitata, suma admisa si rangul de prioritate a creantei;
18. tabelul suplimentar cuprinde toate creantele nascute dupa data deschiderii procedurii generale si pana la data inceperii procedurii falimentului, acceptate de catre lichidator in urma verificarii acestora. In tabel va fi mentionata atat suma solicitata de catre creditor, cat si suma acceptata si rangul de preferinta;
19. tabelul definitiv consolidat va cuprinde totalitatea creantelor ce figureaza ca admise in tabelul definitiv de creante si cele din tabelul suplimentar necontestate, precum si cele rezultate in urma solutionarii contestatiilor la tabelul suplimentar. In situatia in care s-a dispus intrarea in faliment dupa confirmarea unui plan de reorganizare, urmeaza a se intocmi o varianta actualizata a tabelului definitiv consolidat, in concordanta cu programul de plata a creantelor, cuprins in planul de reorganizare si cu deducerea sumelor achitate pe parcursul desfasurarii acestuia;
20. reorganizarea judiciara este procedura ce se aplica debitorului, persoana juridica, in vederea achitarii datoriilor acestuia, conform programului de plata a creantelor. Procedura de reorganizare presupune intocmirea, aprobarea, implementarea si respectarea unui plan, numit plan de reorganizare, care poate sa prevada, impreuna sau separat:
a) restructurarea operationala si/sau financiara a debitorului;
b) restructurarea corporativa prin modificarea structurii de capital social; c) restrangerea activitatii prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului;
21. categoria de creante defavorizate este prezumata a fi categoria de creante pentru care planul de reorganizare prevede cel putin una dintre modificarile urmatoare pentru oricare dintre creantele categoriei respective:
a) o reducere a cuantumului creantei;
b) o reducere a garantiilor sau a altor accesorii, cum ar fi reesalonarea platilor in defavoarea creditorului;
c) valoarea actualizata cu dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, daca nu este stabilit altfel prin contractul privind creanta respectiva sau prin legi speciale, este mai mica decat valoarea la care a fost inscrisa in tabelul definitiv de creante;
22. prin program de plata a creantelor se intelege tabelul de creante mentionat in planul de reorganizare care cuprinde cuantumul sumelor pe care debitorul se obliga sa le plateasca creditorilor, prin raportare la tabelul definitiv de creante si la fluxurile de numerar aferente planului de reorganizare, si care cuprinde:
a) cuantumul sumelor datorate creditorilor conform tabelului definitiv de creante pe care debitorul se obliga sa le plateasca acestora;
b) termenele la care debitorul urmeaza sa plateasca aceste sume;
23. prin procedura falimentului se intelege procedura de insolventa concursuala colectiva si egalitara care se aplica debitorului in vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de radierea debitorului din registrul in care este inmatriculat;
24. procedura generala reprezinta procedura prevazuta de prezenta lege prin care un debitor care indeplineste conditiile prevazute la art.1 alin.(1), fara a le indeplini simultan si pe cele de la art.1 alin.(2), intra, dupa perioada de observatie, succesiv, in procedura de reorganizare judiciara si in procedura de faliment, sau separat, numai in reorganizare judiciara sau doar in procedura de faliment;
25. procedura simplificata reprezinta procedura prevazuta de prezenta lege prin care debitorul care indeplineste conditiile prevazute la art.1 alin.(2) intra direct in procedura de faliment, fie o data cu deschiderea procedurii insolventei, fie dupa o perioada de observatie de maximum 60 de zile, perioada in care vor fi analizate elementele aratate la art.1 alin.(2) lit.c) si d);
26. administratorul special este reprezentantul desemnat de adunarea generala a actionarilor/asociatilor debitorului, persoana juridica, sa efectueze in numele si pe seama acestuia, actele de administrare necesare in perioadele de procedura cand debitorului i se permite sa-si administreze activitatea si sa le reprezinte interesele in procedura pe perioada in care debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare. Adunarea generala a actionarilor, asociatilor sau membrilor persoanei juridice va fi convocata de administratorul judiciar sau de lichidator, pentru desemnarea administratorului special, in termen de maximum 20 de zile de la deschiderea procedurii sau, dupa caz, de la ridicarea dreptului debitorului de a-si administra averea. Adunarea generala va fi prezidata de administratorul judiciar sau de lichidator, dupa caz.
27. administratorul judiciar este persoana fizica sau juridica, practician in insolventa, autorizat in conditiile legii, desemnat sa exercite atributiile prevazute la art.20 in perioada de observatie si pe durata procedurii de reorganizare;
28. lichidatorul este persoana fizica sau juridica, practician in insolventa, autorizat in conditiile legii, desemnata sa conduca activitatea debitorului si sa exercite atributiile prevazute la art.25 in cadrul procedurii de faliment, atat in procedura generala, cat si in cea simplificata;
29. buletinul procedurilor de insolventa reprezinta publicatia editata de Oficiul National al Registrului Comertului care are drept scop publicarea citatiilor, convocarilor, notificarilor si comunicarilor actelor de procedura efectuate de instantele judecatoresti, administratorul judiciar/lichidator dupa deschiderea procedurii prevazute de prezenta lege;
30. ridicarea dreptului de administrare atrage suspendarea mandatului administratorului special sau al consiliului de administratie al debitorului. In cazul ridicarii dreptului de administrare al debitorului, conducerea acestuia este preluata de administratorul judiciar sau de lichidator, dupa caz;
31. prin contract financiar calificat se intelege orice contract avand ca obiect operatiuni cu instrumente financiare derivate realizate pe pietele reglementate, pietele asimilate sau pietele la buna intelegere, astfel cum sunt acestea reglementate;
32. prin consumator captiv se intelege consumatorul care, din considerente tehnice, economice sau de reglementare, nu poate alege furnizorul;
33. operatiunea de compensare bilaterala (netting) presupune realizarea, in legatura cu unul sau mai multe contracte financiare calificate, a uneia sau a mai multora dintre urmatoarele:
a) incetarea unui contract financiar calificat si/sau accelerarea oricarei plati sau indepliniri a unei obligatii ori realizari a unui drept in baza unuia sau a mai multor contracte financiare calificate avand ca temei un acord de compensare bilaterala ( netting);
b) calcularea sau estimarea unei valori de compensare, valori de piata, valori de lichidare ori valori de inlocuire a oricareia dintre obligatiile sau drepturile la care se refera lit.a);
c) conversia intr-o singura moneda a oricarei valori, calculata potrivit lit. b);
d) compensarea, pana la obtinerea unei sume nete (off-set), a oricaror valori calculate potrivit lit. b) si convertite potrivit prevederilor lit. c);
34. prin acord de compensare bilaterala (acord de netting) se intelege:
a) orice intelegere sau clauza in cadrul unui contract financiar calificat dintre doua parti prin care se prevede un netting al unor plati ori o indeplinire a unor obligatii sau o realizare a unor drepturi prezente ori viitoare rezultand din, sau avand legatura cu, unul ori mai multe contracte financiare calificate („acord master de netting”);
b) orice acord master de netting intre doua parti prin care se prevede netting-ul intre doua sau mai multe acorduri master de netting ("acord master-master de netting");
c) orice intelegere de garantare subsecventa ori in legatura cu unul sau mai multe acorduri master de netting;
35. prin intelegere de garantare se intelege orice contract/instrument de garantare a unui acord de netting sau a unor contracte financiare calificate, incluzand fara limitare: gajuri, scrisori de garantie, garantii personale si altele asemenea.

Art. 4
(1) Toate cheltuielile aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv cele privind notificarea, convocarea si comunicarea actelor de procedura efectuate de administratorul judiciar si/sau lichidator vor fi suportate din averea debitorului.
(2) Platile se vor face dintr-un cont deschis la o unitate a unei banci, pe baza de dispozitii emise de debitor sau, dupa caz, de administratorul judiciar, iar in cursul falimentului - de lichidator.
(3) Disponibilitatile banesti vor putea fi pastrate intr-un cont special de depozit bancar.
(4) In lipsa disponibilitatilor in contul debitorului, se va utiliza fondul de lichidare, platile efectuandu-se pe baza unui buget previzionat pe o perioada de cel putin 3 luni, aprobat de judecatorul-sindic.
(5) Judecatorul-sindic va putea autoriza, pe baza documentelor justificative atasate la raportul lunar al administratorului judiciar/lichidatorului elaborat potrivit art.21 alin.(1), plata, din fondul de lichidare a cheltuielilor ce au depasit bugetul previzionat.
(6) Fondul prevazut la alin. (4) va fi constituit prin:
a) majorarea cu 20% a taxelor percepute de oficiile registrului comertului de pe langa tribunale pentru operatiunile de inregistrare;
b) majorarea cu 20% a taxelor percepute pentru operatiunile de inregistrare in registrul societatilor agricole si, in cazul asociatiilor si fundatiilor ce desfasoara activitati economice, in registrul asociatiilor si fundatiilor.
c) preluarea a 1.5% din sumele recuperate in cadrul procedurilor de insolventa, inclusiv din fondurile obtinute din vanzarea bunurilor din averea debitorului, suma care va fi inclusa in categoria cheltuielilor aferente procedurii in sensul alin. (1).
(7) Sumele prevazute la alin. (6) lit. a) vor fi virate de oficiile Registrului Comertului, prin Oficiul National al Registrului Comertului, in contul Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa din Romania, denumita in continuare U.N.P.I.R., sumele prevazute la alin. (6) lit. b) vor fi achitate la orice unitate bancara in contul mentionat, iar sumele prevazute la alin. (6) lit. c) vor fi virate in contul U.N.P.I.R. de catre administratorul judiciar sau, dupa caz, de lichidator
(8) U.N.P.I.R. va comunica la Oficiul National al Registrului Comertului si la instantele judecatoresti pe langa care functioneaza registrul societatilor agricole, respectiv registrul asociatiilor si fundatiilor, numarul contului si unitatea la care acesta este deschis si orice modificari ulterioare ale acestuia.
(9) Sumele mentionate la alin. (1) vor fi considerate cheltuieli de lichidare in conformitate cu art. 121 si 123 pct. (1) si vor fi inscrise in planul de distribuire prevazut de art. 122 alin. (1).


Capitolul II - Participantii la procedura insolventei


Art. 5
(1) Organele care aplica procedura sunt: instantele judecatoresti, judecatorul-sindic, administratorul judiciar si lichidatorul.
(2) Organele prevazute la alin.(1) trebuie sa asigure efectuarea cu celeritate a actelor si operatiunilor prevazute de prezenta lege, precum si realizarea in conditiile legii a drepturilor si obligatiilor celorlalti participanti la aceste acte si operatiuni.

Sectiunea 1 - Instantele judecatoresti


Art. 6
Toate procedurile prevazute de prezenta lege, cu exceptia recursului prevazut la art.8, sunt de competenta tribunalului in a carui raza teritoriala isi are sediul debitorul, astfel cum figureaza acesta in registrul comertului, respectiv in registrul societatilor agricole sau in registrul asociatiilor si fundatiilor, si sunt exercitate de un judecator-sindic.*
--------------
*Conform OG 1/2010:

"Sectiile de insolventa prevazute la art. 6 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificarile si completarile ulterioare, se vor infiinta in termen de un an de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante."

Art. 7
(1) Citarea partilor, precum si comunicarea oricaror acte de procedura, a convocarilor si notificarilor se efectueaza prin Buletinul procedurilor de insolventa. Comunicarea citatiilor, a convocarilor si notificarilor fata de participantii la proces al caror sediu, domiciliu sau resedinta se afla in strainatate este supusa dispozitiilor Codului de procedura civila, cu modificarile si completarile ulterioare. Buletinul procedurilor de insolventa va fi realizat si in forma electronica.
(2) In procedurile contencioase reglementate de prezenta lege, vor fi citate in calitate de parti numai persoanele ale caror drepturi sau interese sunt supuse spre solutionare judecatorului-sindic, in conditii de contradictorialitate. In toate celelalte cazuri se aplica dispozitiile din Codul de procedura civila referitoare la procedura necontencioasa, in masura in care nu contravin unor dispozitii exprese prevazute de prezenta lege.
(3) Prin exceptie de la prevederile alin.(1) se va realiza, conform Codului de procedura civila, comunicarea actelor de procedura anterioare deschiderii procedurii si notificarea deschiderii procedurii. Pentru creditorii care nu au putut fi identificati in lista prevazuta la art.28 alin.(1) lit.c), procedura notificarii prevazute la art.61 va fi considerata indeplinita daca a fost efectuata prin Buletinul procedurilor de insolventa.
(3^1) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), prima comunicare a actelor de procedura catre persoanele impotriva carora se introduce o actiune, in temeiul dispozitiilor prezentei legi, ulterior deschiderii procedurii insolventei se va realiza conform Codului de procedura civila
(4) In cazul in care debitorul este o societate tranzactionata pe o piata reglementata, judecatorul-sindic va comunica Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare hotararea de deschidere a procedurii.
(5) Formatul si continutul-cadru ale actelor care se publica in Buletinul procedurilor de insolventa si ale dovezii privind indeplinirea procedurii de citare, convocare, notificare si comunicare se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei si sunt utilizate, in mod obligatoriu, de toti participantii la procedura.
(6) Notificarile, cu exceptia cazului in care sarcina notificarii apartine altor organe care aplica procedura, si convocarile prevazute de prezenta lege cad in sarcina administratorului judiciar sau a lichidatorului, dupa caz.
(7) Creditorii care au inregistrat cereri de admitere a creantelor sunt prezumati ca au in cunostinta termenele prevazute la art.62 sau la art.107, 108 sau 109, dupa caz, si nu vor mai fi citati.
(8) In vederea publicarii citatiilor, convocarilor si notificarilor actelor de procedura efectuate de instantele judecatoresti, dupa deschiderea procedurii prevazute de prezenta lege, se editeaza Buletinul procedurilor de insolventa, publicatie editata de catre Oficiul National al Registrului Comertului.
(9) Publicarea actelor de procedura sau, dupa caz, a hotararilor judecatoresti in Buletinul procedurilor de insolventa inlocuieste, de la data publicarii acestuia, citarea, convocarea si notificarea actelor de procedura efectuate individual fata de participantii la proces, acestea fiind prezumate a fi indeplinite la data publicarii.

Art. 8
(1) Curtea de apel va fi instanta de recurs pentru hotararile pronuntate de judecatorul-sindic in temeiul art.11.
(2) Termenul de recurs este de 10 zile de la comunicarea hotararii, daca legea nu prevede altfel.
(3) Recursul va fi judecat de completuri specializate, in termen de 30 de zile de la inregistrarea dosarului la curtea de apel. Citarea partilor in recurs se face potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila.
In vederea solutionarii recursului, se trimit la curtea de apel, in copie certificata de grefierul-sef al tribunalului, numai actele care intereseaza solutionarea caii de atac, selectate de judecatorul-sindic. In cazul in care instanta de recurs considera necesare si alte acte din dosarul de fond, va pune in vedere partilor interesate sa le depuna in copie certificata.
(4) Prin derogare de la prevederile art.300 alin.(2) si (3) din Codul de procedura civila, cu modificarile si completarile ulterioare, hotararile judecatorului-sindic nu vor putea fi suspendate de instanta de recurs.
(5) Prevederile alin.(4) nu se aplica in cazul judecarii recursului impotriva urmatoarelor hotarari ale judecatorului-sindic:
a) sentinta de respingere a contestatiei debitorului, introdusa in temeiul art.33 alin.(4);
b) sentinta prin care se decide intrarea in procedura simplificata;
c) sentinta prin care se decide intrarea in faliment, pronuntata in conditiile art.107;
d) sentinta de solutionare a contestatiei la planul de distribuire a fondurilor obtinute din lichidare si din incasarea de creante, introdusa in temeiul art.122 alin.(3).
(6) Pentru toate cererile de recurs formulate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorul-sindic in cadrul procedurii se constituie un singur dosar.
(7) Prin derogare de la art. 29 alin. (5) de la Legea 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, judecatorul sindic va putea sa nu dispuna suspendarea cauzei, in situatia in care dispozitiile a caror neconstitutionalitate se invoca au facut obiectul cel putin al unei decizii pronuntate de Curtea Constitutionala.

Sectiunea 2 - Judecatorul-sindic


Art. 9
Repartizarea cauzelor avand ca obiect procedura prevazuta de prezenta lege judecatorilor desemnati ca judecatori-sindici se realizeaza potrivit art.53 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, in mod aleatoriu, in sistem informatizat.

Art. 10
La propunerea administratorului judiciar sau lichidatorului, judecatorul sindic va putea desemna, prin incheiere, persoane de specialitate, stabilindu-le si remuneratia. Plata remuneratiei se va face din averea debitorului sau, in lipsa disponibilitatilor banesti in contul acestuia, din fondul prevazut la art. 4 alin. (4).

Art. 11
(1) Principalele atributii ale judecatorului-sindic, in cadrul prezentei legi, sunt:
a) pronuntarea motivata a hotararii de deschidere a procedurii si, dupa caz, de intrare in faliment atat prin procedura generala, cat si prin procedura simplificata;
b) judecarea contestatiei debitorului impotriva cererii introductive a creditorilor pentru inceperea procedurii; judecarea opozitiei creditorilor la deschiderea procedurii;
c) desemnarea motivata, prin sentinta de deschidere a procedurii, dintre practicienii in insolventa care au depus oferta de servicii in acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, dupa caz, a lichidatorului care va administra procedura pana la confirmarea ori, dupa caz, inlocuirea sa de catre adunarea creditorilor sau creditorul care detine cel putin 50% din valoarea creantelor, fixarea remuneratiei in conformitate cu criteriile stabilite de legea de organizare a activitatii practicienilor in insolventa, precum si a atributiilor acestuia pentru aceasta perioada. In vederea desemnarii administratorului judiciar provizoriu sau a lichidatorului provizoriu, judecatorul va avea in vedere cererea depusa in acest sens de creditorul care a solicitat deschiderea procedurii sau de debitor, daca cererea introductiva ii apartine. In situatia in care cel care a introdus cererea de deschidere a procedurii nu solicita numirea unui administrator judiciar sau lichidator, numirea se va face de catre judecatorul sindic din randul practicienilor care au depus oferte in dosarul cauzei;
d) confirmarea, prin incheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor sau de creditorul care detine cel putin 50% din valoarea creantelor, confirmarea onorariului negociat. Daca nu exista contestatii impotriva hotararii adunarii creditorilor sau a deciziei creditorului care detine cel putin 50% din valoarea creantelor, confirmarea se va face in camera de consiliu, fara citarea partilor, dupa depunerea procesului-verbal al adunarii creditorilor;".
e) inlocuirea, pentru motive temeinice, prin incheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului;
f) judecarea cererilor de a i se ridica debitorului dreptul de a-si mai conduce activitatea;
g) judecarea cererilor de atragere a raspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului in insolventa, potrivit art.138, sesizarea organelor de cercetare penala in legatura cu savarsirea infractiunilor prevazute la art.143-147;
h) judecarea actiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor acte frauduloase si a unor constituiri sau transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii;
i) judecarea contestatiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricarei persoane interesate impotriva masurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator;
j) admiterea si confirmarea planului de reorganizare sau, dupa caz, de lichidare, dupa votarea lui de catre creditori;
k) solutionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de intrerupere a procedurii de reorganizare judiciara si de intrare in faliment;
l) solutionarea contestatiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau ale lichidatorului;
m) judecarea actiunii in anularea hotararii adunarii creditorilor;
n) pronuntarea hotararii de inchidere a procedurii.
(2) Atributiile judecatorului-sindic sunt limitate la controlul judecatoresc al activitatii administratorului judiciar si/sau al lichidatorului si la procesele si cererile de natura judiciara aferente procedurii insolventei. Atributiile manageriale apartin administratorului judiciar sau lichidatorului sau, in mod exceptional, debitorului, daca acestuia nu i s-a ridicat dreptul de a-si administra averea. Deciziile manageriale pot fi controlate sub aspectul oportunitatii de catre creditori, prin organele acestora.

Art. 12
(1) Hotararile judecatorului-sindic sunt definitive si executorii. Ele pot fi atacate separat cu recurs.
(2) Dispozitiile art.20 alin.(1) din Codul de procedura civila privind incompatibilitatea nu sunt aplicabile judecatorului-sindic care pronunta succesiv hotarari in acelasi dosar, cu exceptia situatiei rejudecarii, dupa casarea hotararii in recurs.

Sectiunea 3 - Adunarea creditorilor. Comitetul creditorilor


Art. 13
(1) Adunarea creditorilor va fi convocata si prezidata de catre administratorul judiciar sau, dupa caz, de catre lichidator, daca legea sau judecatorul-sindic nu dispune altfel; secretariatul sedintelor adunarilor creditorilor este in sarcina administratorului judiciar sau, dupa caz, a lichidatorului.
(2) Creditorii cunoscuti vor fi convocati de administratorul judiciar sau de lichidator in cazurile prevazute expres de lege si ori de cate ori este necesar.
(3) Adunarea creditorilor va putea fi convocata si de catre comitetul creditorilor sau la cererea creditorilor detinand creante in valoare de cel putin 30% din valoarea totala a acestora.

Art. 14
(1) Convocarea creditorilor va trebui sa cuprinda ordinea de zi a sedintei.
(2) Orice deliberare asupra unei chestiuni necuprinse in convocare este nula, cu exceptia cazului in care la sedinta participa titularii tuturor creantelor.
(3) Creditorii pot fi reprezentati in adunare prin imputerniciti cu procura speciala autentica sau, in cazul creditorilor bugetari si al celorlalte persoane juridice, cu delegatie semnata de conducatorul unitatii.
(4) Daca legea nu interzice in mod expres, creditorii vor putea vota si prin corespondenta. Scrisoarea prin care isi exprima votul, semnata de creditor, semnatura fiind legalizata de notarul public ori certificata si atestata de catre un avocat, sau inscris in format electronic, caruia i s-a incorporat, atasat ori asociat semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat valabil, poate fi comunicata prin orice mijloace, pana in ziua fixata pentru exprimarea votului, administratorului judiciar sau lichidatorului.
(5) La sedintele adunarilor creditorilor, salariatii debitorului vor putea fi reprezentati de un delegat din randul acestora, care va vota pentru intreaga valoare a creantelor reprezentand salariile si alte drepturi banesti.
(6) Deliberarile si hotararile adunarii creditorilor vor fi cuprinse intr-un proces-verbal, care va fi semnat de presedintele sedintei, membrii comitetului creditorilor, precum si de administratorul judiciar sau de lichidator, dupa caz. Procesul-verbal va fi depus, prin grija administratorului judiciar/lichidatorului, la dosarul cauzei, in termen de 2 zile lucratoare de la data adunarii creditorilor.
(7) Hotararea adunarii creditorilor poate fi desfiintata de judecatorul-sindic pentru nelegalitate, la cererea creditorilor care au votat impotriva luarii hotararii respective si au facut sa se consemneze aceasta in procesul-verbal al adunarii, precum si la cererea creditorilor indreptatiti sa participe la procedura insolventei, care au lipsit motivat de la sedinta adunarii creditorilor.
(8) Cererea prevazuta la alin. (7) va fi depusa la dosarul cauzei in termen de 5 zile de la data adunarii creditorilor si va fi solutionata in camera de consiliu, cu citarea celui care a introdus cererea, a administratorului judiciar sau, dupa caz, a lichidatorului si a creditorilor. In cazul in care a fost constituit comitetul creditorilor, va fi citat si presedintele acestuia.

Art. 15
(1) Cu exceptia cazurilor in care legea cere o majoritate speciala, sedintele adunarii creditorilor vor avea loc in prezenta titularilor de creante insumand cel putin 30% din valoarea totala a creantelor impotriva averii debitorului si un numar de membri ai comitetului creditorilor care reprezinta majoritatea simpla a acestora, iar deciziile adunarii creditorilor se adopta cu votul titularilor unei majoritati, prin valoare, a creantelor prezente.
(2) Calculul valorii totale a creantelor prevazute la alin.(1) impotriva averii debitorului se va determina prin raportare la urmatoarele criterii:
a) ulterior afisarii tabelului preliminar si pana la afisarea tabelului definitiv, valoarea creantelor verificate si acceptate de administratorul judiciar, asa cum reiese din cuprinsul tabelului preliminar;
b) ulterior afisarii tabelului definitiv si pana la confirmarea unui plan de reorganizare, astfel cum reiese din cuprinsul tabelului definitiv;
c) ulterior confirmarii planului de reorganizare si pana la afisarea tabelului definitiv consolidat, astfel cum reiese din planul de reorganizare confirmat;
d) ulterior afisarii tabelului definitiv consolidat, astfel cum reiese din cuprinsul acestuia.
(3) Planul de reorganizare va fi supus votului adunarii creditorilor, in conditiile prevazute la art.101.

Art. 16
(1) Judecatorul-sindic poate desemna, in raport cu numarul creditorilor, un comitet format din 3–5 creditori dintre cei cu creante garantate, bugetare si chirografare cele mai mari, prin valoare. Daca din cauza numarului mic de creditori judecatorul-sindic nu considera necesara constituirea unui comitet al creditorilor, atributiile comitetului prevazute la art. 17 alin. (1) lit. b) si f) vor fi exercitate de adunarea creditorilor.
(2) Desemnarea se va face, prin incheiere, dupa intocmirea tabelului preliminar de creante.
(3) Pentru necesitatile procedurii, judecatorul-sindic va desemna, pe baza propunerii creditorilor, un presedinte al comitetului creditorilor. Comitetul creditorilor va fi citat in persoana presedintelui astfel desemnat, iar in lipsa, prin oricare dintre membrii comitetului creditorilor.
(4) In cadrul primei sedinte a adunarii creditorilor, acestia vor putea alege un comitet format din 3 sau 5 creditori dintre cei cu creante garantate si cei chirografari, dintre primii 20 de creditori in ordinea valorii, care se ofera voluntar; comitetul astfel desemnat va inlocui comitetul desemnat anterior de judecatorul-sindic.
(5) Daca nu se va obtine majoritatea necesara, se va mentine comitetul desemnat anterior de judecatorul-sindic. La propunerea administratorului judiciar sau a celorlalti membri ai comitetului, judecatorul-sindic va consemna, prin incheiere, modificarea componentei acestuia, astfel incat criteriile prevazute la alin.(4) sa fie respectate in toate fazele procedurii.
(6) In cursul derularii procedurii, judecatorul-sindic va putea cere asistenta comitetului creditorilor sau a unui delegat al acestuia.

Art. 17
(1) Comitetul creditorilor are urmatoarele atributii:
a) sa analizeze situatia debitorului si sa faca recomandari adunarii creditorilor cu privire la continuarea activitatii debitorului si la planurile de reorganizare propuse;
b) sa negocieze cu administratorul judiciar sau cu lichidatorul care doreste sa fie desemnat de catre creditori in dosar conditiile numirii si sa recomande adunarii creditorilor astfel de numiri;
c) sa ia la cunostinta rapoartele intocmite de administratorul judiciar sau de lichidator, sa le analizeze si, daca este cazul, sa faca contestatii la acestea;
d) sa intocmeasca rapoarte, pe care sa le prezinte adunarii creditorilor, privind masurile luate de administratorul judiciar sau de lichidator si efectele acestora si sa propuna, motivat, si alte masuri;
e) sa solicite, in temeiul art.47 alin.(5), ridicarea dreptului de administrare al debitorului;
f) sa introduca actiuni pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, facute de debitor in dauna creditorilor, atunci cand astfel de actiuni nu au fost introduse de administratorul judiciar sau de lichidator.
(2) Comitetul creditorilor se intruneste lunar si, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, dupa caz, ori a cel putin doi dintre membrii sai, ori de cate ori este necesar.
(3) Deliberarile comitetului creditorilor vor avea loc in prezenta administratorului judiciar/lichidatorului si vor fi consemnate intr-un proces-verbal, care va retine pe scurt continutul deliberarilor, precum si hotararile luate.
(4) Deciziile comitetului creditorilor se iau cu majoritatea simpla din totalul numarului de membri ai acestuia.
(5) Daca un membru al comitetului creditorilor se afla, datorita interesului propriu, in conflict de interese cu interesul concursual al creditorilor participanti la procedura, se va abtine de la vot.
(6) Impotriva actiunilor, masurilor si deciziilor luate de comitetul creditorilor orice creditor poate formula contestatie la adunarea creditorilor, in termen de 5 zile de la luarea acestora.

Sectiunea 4 - Administratorul special


Art. 18
(1) Dupa deschiderea procedurii, adunarea generala a actionarilor/asociatilor debitorului, persoana juridica, va desemna, pe cheltuiala acestora, un reprezentant, persoana fizica sau juridica, administrator special, care sa reprezinte interesele societatii si ale acestora si sa participe la procedura, pe seama debitorului. Dupa ridicarea dreptului de administrare, debitorul este reprezentat de administratorul judiciar/lichidator care ii conduce si activitatea comerciala, iar mandatul administratorului special va fi redus la a reprezenta interesele actionarilor/asociatilor.
(2) Administratorul special are urmatoarele atributii:
a) exprima intentia debitorului de a propune un plan, potrivit art.28 alin.(1) lit.h), coroborat cu art.33 alin.(2);
b) participa, in calitate de reprezentant al debitorului, la judecarea actiunilor prevazute la art.79 si 80;
c) formuleaza contestatii in cadrul procedurii reglementate de prezenta lege;
d) propune un plan de reorganizare;
e) administreaza activitatea debitorului, sub supravegherea administratorului judiciar, dupa confirmarea planului;
f) dupa intrarea in faliment, participa la inventar, semnand actul, primeste raportul final si bilantul de inchidere si participa la sedinta convocata pentru solutionarea obiectiunilor si aprobarea raportului;
g) primeste notificarea inchiderii procedurii.

Sectiunea 5 - Administratorul judiciar


Art. 19
(1) Practicienii in insolventa interesati vor depune la dosar o oferta de preluare a pozitiei de administrator judiciar in dosarul respectiv, la care vor anexa dovada calitatii de practician in insolventa si o copie dupa polita de asigurare profesionala. In oferta, practicianul in insolventa interesat va putea arata si disponibilitatea de timp si de resurse umane precum si experienta generala sau specifica necesare preluarii dosarului si bunei administrari a cazului. In cazul in care nu exista nici o astfel de oferta, judecatorul-sindic va desemna provizoriu, pana la prima adunare a creditorilor, un practician in insolventa ales in mod aleatoriu din Tabloul U.N.P.I.R.
(2) La recomandarea comitetului creditorilor, in cadrul primei sedinte a adunarii creditorilor sau ulterior, creditorii care detin cel putin 50% din valoarea totala a creantelor pot decide desemnarea unui administrator judiciar/lichidator, stabilindu-i si remuneratia. In cazul in care remuneratia se va achita din fondul constituit conform prevederilor art. 4, aceasta va fi stabilita de catre judecatorul-sindic, pe baza criteriilor stabilite prin legea privind profesia de practician in insolventa . Creditorii pot decide sa confirme administratorul judiciar sau lichidatorul desemnat provizoriu de catre judecatorul-sindic.
(2^1) Creditorul care detine cel putin 50% din valoarea totala a creantelor poate sa decida, fara consultarea adunarii creditorilor, desemnarea unui administrator judiciar sau lichidator in locul administratorului judiciar sau lichidatorului provizoriu ori sa confirme administratorul judiciar provizoriu sau, dupa caz, lichidatorul provizoriu si sa ii stabileasca remuneratia
(3) Creditorii pot contesta la judecatorul-sindic, pentru motive de nelegalitate, decizia prevazuta la alin. (2) si (21), in termen de 3 zile de la data publicarii acesteia in Buletinul procedurilor de insolventa. Judecatorul va solutiona, de urgenta si deodata, toate contestatiile printr-o incheiere prin care va numi administratorul judiciar/lichidatorul desemnat sau, dupa caz, va solicita adunarii creditorilor/creditorului desemnarea unui alt administrator judiciar/lichidator.
(4) Daca in termenul stabilit la alin. (3) decizia adunarii creditorilor sau a creditorului ce detine cel putin 50% din valoarea creantelor nu este contestata, judecatorul-sindic, prin incheiere, va numi administratorul judiciar propus de creditori sau de creditorul ce detine cel putin 50% din valoarea creantelor, dispunand totodata incetarea atributiilor administratorului judiciar provizoriu pe care l-a desemnat prin sentinta de deschidere a procedurii.”
(5) Administratorul judiciar, persoana fizica sau persoana juridica, inclusiv reprezentantul acesteia, trebuie sa aiba calitatea de practician in insolventa, potrivit legii.
(6) abrogat, OUG nr. 86/2006
(7) abrogat, OUG nr. 86/2006
(8) Inainte de desemnarea sa, administratorul judiciar trebuie sa faca dovada ca este asigurat pentru raspundere profesionala, prin subscrierea unei polite de asigurare valabile, care sa acopere eventualele prejudicii cauzate in indeplinirea atributiilor sale. Riscul asigurat trebuie sa reprezinte consecinta activitatii administratorului judiciar pe perioada exercitarii calitatii sale.
(9) Este interzis administratorului judiciar, sub sanctiunea revocarii din functie si a repararii eventualelor prejudicii cauzate, sa diminueze, in mod direct sau indirect, valoarea sumei asigurate prin contractul de asigurare.

Art. 20
(1) Principalele atributii ale administratorului judiciar, in cadrul prezentei legi, sunt:
a) examinarea situatiei economice a debitorului si a documentelor depuse conform prevederilor art.28 si 35 si intocmirea unui raport prin care sa propuna fie intrarea in procedura simplificata, fie continuarea perioadei de observatie in cadrul procedurii generale si supunerea acelui raport judecatorului-sindic, intr-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depasi 30 de zile de la desemnarea administratorului judiciar;
b) examinarea activitatii debitorului si intocmirea unui raport amanuntit asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la aparitia starii de insolventa, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila, si asupra existentei premiselor angajarii raspunderii acestora, in conditiile art.138, precum si asupra posibilitatii reale de reorganizare efectiva a activitatii debitorului ori a motivelor care nu permit reorganizarea si supunerea acelui raport judecatorului-sindic, intr-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depasi 60 de zile de la desemnarea administratorului judiciar;
c) intocmirea actelor prevazute la art.28 alin.(1), in cazul in care debitorul nu si-a indeplinit obligatia respectiva inauntrul termenelor legale, precum si verificarea, corectarea si completarea informatiilor cuprinse in actele respective, cand acestea au fost prezentate de debitor;
d) elaborarea planului de reorganizare a activitatii debitorului, in functie de cuprinsul raportului prevazut la lit.a) si in conditiile si termenele prevazute la art.94;
e) supravegherea operatiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului;
f) conducerea integrala, respectiv in parte, a activitatii debitorului, in acest ultim caz cu respectarea precizarilor exprese ale judecatorului-sindic cu privire la atributiile sale si la conditiile de efectuare a platilor din contul averii debitorului;
g) convocarea, prezidarea si asigurarea secretariatului sedintelor adunarii creditorilor sau ale actionarilor, asociatilor ori membrilor debitorului persoana juridica;
h) introducerea de actiuni pentru anularea actelor frauduloase incheiate de debitor in dauna drepturilor creditorilor, precum si a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operatiuni comerciale incheiate de debitor si a constituirii unor garantii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;
i) sesizarea de urgenta a judecatorului-sindic in cazul in care constata ca nu exista bunuri in averea debitorului ori ca acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative;
j) mentinerea sau denuntarea unor contracte incheiate de debitor;
k) verificarea creantelor si, atunci cand este cazul, formularea de obiectiuni la acestea, precum si intocmirea tabelelor creantelor;
l) incasarea creantelor; urmarirea incasarii creantelor referitoare la bunurile din averea debitorului sau la sumele de bani transferate de catre debitor inainte de deschiderea procedurii; formularea si sustinerea actiunilor in pretentii pentru incasarea creantelor debitorului, pentru aceasta putand angaja avocati;
m) cu conditia confirmarii de catre judecatorul-sindic, incheierea de tranzactii, descarcarea de datorii, descarcarea fidejusorilor, renuntarea la garantii reale;
n) sesizarea judecatorului-sindic in legatura cu orice problema care ar cere o solutionare de catre acesta.
(2) Judecatorul-sindic poate stabili administratorului judiciar, prin incheiere, orice alte atributii in afara celor stabilite la alin.(1), cu exceptia celor prevazute de lege in competenta exclusiva a acestuia.

Art. 21
(1) La fiecare termen de continuare a procedurii, administratorul judiciar va prezenta judecatorului-sindic un raport cuprinzand descrierea modului in care si-a indeplinit atributiile, precum si o justificare a cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii sau a altor cheltuieli efectuate din fondurile existente in averea debitorului. Baza de raportare este luna intreaga, raportul putand cuprinde mai multe luni.
(1^1) In raportul prevazut la alin. (1) se va mentiona si remuneratia administratorului judiciar sau a lichidatorului, cu mentionarea modalitatii de calcul a acesteia.
(2) Debitorul persoana fizica, administratorul special al debitorului persoana juridica, oricare dintre creditori, precum si orice alta persoana interesata pot face contestatie impotriva masurilor luate de administratorul judiciar.
(3) Contestatia trebuie sa fie inregistrata in termen de 5 zile de la depunerea raportului prevazut la alin.(1).
(4) Judecatorul-sindic va solutiona contestatia, in termen de 10 zile de la inregistrarea ei, in camera de consiliu, cu citarea contestatorului, a administratorului judiciar si a comitetului creditorilor, putand, la cererea contestatorului, sa suspende executarea masurii contestate.

Art. 22
(1) In cazul in care un practician in insolventa desemnat refuza numirea, acesta are obligatia de a notifica instanta, in termen de 5 zile de la comunicarea sentintei de numire. Judecatorul-sindic va sanctiona cu amenda judiciara de la 500 lei la 1.000 lei necomunicarea in termen a refuzului, fara motive temeinice. In acest caz, sunt aplicabile dispozitiile art. 19. Prevederile prezentului articol sunt aplicabile si in situatia prevazuta de art. 34.
(2) In orice stadiu al procedurii, judecatorul-sindic, din oficiu sau la cererea comitetului creditorilor, il poate inlocui pe administratorul judiciar, prin incheiere motivata, pentru motive temeinice. Incheierea de inlocuire se pronunta in camera de consiliu, de urgenta, cu citarea administratorului judiciar si a comitetului creditorilor.
(3) Judecatorul-sindic va sanctiona administratorul judiciar cu amenda judiciara de la 1.000 lei la 5.000 lei in cazul in care acesta, din culpa sau cu rea-credinta, nu isi indeplineste sau indeplineste cu intarziere atributiile prevazute de lege sau stabilite de judecatorul-sindic.
(4) Daca prin fapta prevazuta la alin.(3) administratorul judiciar a cauzat un prejudiciu, judecatorul-sindic va putea, la cererea oricarei parti interesate, sa-l oblige pe administratorul judiciar la acoperirea prejudiciului produs.
(5) In cazul amenzilor si al despagubirii prevazute la alin.(1), (3) si, respectiv la alin.(4), urmeaza a se aplica in mod corespunzator dispozitiile art.1084 si 1085 din Codul de procedura civila.

Art. 23
In vederea indeplinirii atributiilor sale, administratorul judiciar va putea desemna persoane de specialitate. Numirea si nivelul remuneratiilor acestor persoane vor fi supuse aprobarii comitetului creditorilor, cu exceptia cazurilor in care va fi stabilit ca acestea vor fi achitate din fondul constituit conform art.4 din prezenta lege.

Sectiunea 6 - Lichidatorul


Art. 24
(1) In cazul in care dispune trecerea la faliment, judecatorul-sindic va desemna un lichidator, aplicandu-se, in mod corespunzator, dispozitiile art.19, 21, 22, 23 si ale art.102 alin.(5).
(2) Atributiile administratorului judiciar inceteaza la momentul stabilirii atributiilor lichidatorului de catre judecatorul-sindic.
(3) Poate fi desemnat lichidator si administratorul judiciar desemnat anterior.

Art. 25
Principalele atributii ale lichidatorului, in cadrul prezentei legi, sunt:
a) examinarea activitatii debitorului asupra caruia se initiaza procedura simplificata in raport cu situatia de fapt si intocmirea unui raport amanuntit asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la insolventa, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila si a existentei premiselor angajarii raspunderii acestora in conditiile art.138, si supunerea acelui raport judecatorului-sindic intr-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depasi 60 de zile de la desemnarea lichidatorului, daca un raport cu acest obiect nu fusese intocmit anterior de administratorul judiciar;
b) conducerea activitatii debitorului;
c) introducerea de actiuni pentru anularea actelor frauduloase incheiate de debitor in dauna drepturilor creditorilor, precum si a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operatiuni comerciale incheiate de debitor si a constituirii unor garantii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;
d) aplicarea sigiliilor, inventarierea bunurilor si luarea masurilor corespunzatoare pentru conservarea lor;
e) mentinerea sau denuntarea unor contracte incheiate de debitor;
f) verificarea creantelor si, atunci cand este cazul, formularea de obiectiuni la acestea, precum si intocmirea tabelelor creantelor;
g) urmarirea incasarii creantelor din averea debitorului, rezultate din transferul de bunuri sau de sume de bani efectuat de acesta inaintea deschiderii procedurii, incasarea creantelor; formularea si sustinerea actiunilor in pretentii pentru incasarea creantelor debitorului, pentru aceasta putand angaja avocati;
h) primirea platilor pe seama debitorului si consemnarea lor in contul averii debitorului;
i) vanzarea bunurilor din averea debitorului, in conformitate cu prevederile prezentei legi;
j) incheierea de tranzactii, descarcarea de datorii, descarcarea fidejusorilor, renuntarea la garantii reale sub conditia confirmarii de catre judecatorul-sindic;
k) sesizarea judecatorului-sindic cu orice problema care ar cere o solutionare de catre acesta;
l) orice alte atributii stabilite prin incheiere de catre judecatorul-sindic.


Capitolul III - Procedura


Sectiunea 1 - Cererile introductive


Art. 26
(1) Procedura va incepe pe baza unei cereri introduse la tribunal de catre debitor sau de catre creditori, precum si de orice alte persoane sau institutii prevazute expres de lege.
(2) Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare introduce cerere impotriva entitatilor reglementate si supravegheate de aceasta care, potrivit datelor de care dispune, indeplinesc criteriile prevazute de dispozitiile legale speciale pentru initierea procedurii prevazute de prezenta lege.

§.1. Cererea debitorului

Art. 27
(1) Debitorul aflat in stare de insolventa este obligat sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor prezentei legi, in termen de maximum 30 de zile de la aparitia starii de insolventa.
(2) Va putea sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor prezentei legi si debitorul in cazul caruia aparitia starii de insolventa este iminenta.
(3) Cererile persoanelor juridice vor fi semnate de persoanele care, potrivit actelor constitutive sau statutelor, au calitatea de a le reprezenta.
(4) Introducerea prematura, cu rea-credinta, de catre debitor a unei cereri de deschidere a procedurii atrage raspunderea patrimoniala a debitorului persoana fizica sau juridica, pentru prejudiciile pricinuite.

Art. 28
(1) Cererea debitorului trebuie sa fie insotita de urmatoarele acte:
a) bilantul certificat de catre administrator si cenzor/auditor, balanta de verificare pentru luna precedenta datei inregistrarii cererii de deschidere a procedurii;
b) o lista completa a tuturor bunurilor debitorului, incluzand toate conturile si bancile prin care debitorul isi ruleaza fondurile; pentru bunurile grevate se vor mentiona datele din registrele de publicitate;
c) o lista a numelor si a adreselor creditorilor, oricum ar fi creantele acestora: certe sau sub conditie, lichide sau nelichide, scadente sau nescadente, necontestate sau contestate, aratandu-se suma, cauza si drepturile de preferinta;
d) o lista cuprinzand platile si transferurile patrimoniale efectuate de debitor in cele 120 de zile anterioare inregistrarii cererii introductive;
e) o lista a activitatilor curente pe care intentioneaza sa le desfasoare in perioada de observatie;
f) contul de profit si pierderi pe anul anterior depunerii cererii;
g) o lista a membrilor grupului de interes economic sau, dupa caz, a asociatilor cu raspundere nelimitata, pentru societatile in nume colectiv si cele in comandita;
h) o declaratie prin care debitorul isi arata intentia de intrare in procedura simplificata sau de reorganizare, conform unui plan, prin restructurarea activitatii sau prin lichidarea, in tot sau in parte, a averii, in vederea stingerii datoriilor sale; daca aceasta declaratie nu va fi depusa pana la expirarea termenului stabilit la alin.(2), se prezuma ca debitorul este de acord cu initierea procedurii simplificate;
i) o descriere sumara a modalitatilor pe care le are in vedere pentru reorganizarea activitatii;
j) o declaratie pe propria raspundere, autentificata la notar sau certificata de un avocat, sau un certificat de la registrul societatilor agricole ori, dupa caz, oficiul registrului comertului in a carui raza teritoriala se afla domiciliul profesional/sediul social, din care sa rezulte daca a mai fost supus procedurii prevazute de prezenta lege intr-un interval de 5 ani anterior formularii cererii introductive;
k) o declaratie pe proprie raspundere autentificata de notar sau certificata de avocat, din care sa rezulte ca nu a fost condamnat definitiv pentru fals sau pentru infractiuni prevazute in Legea concurentei nr.21/1996 si ca administratorii, directorii si/sau asociatii nu au fost condamnati definitiv pentru bancruta frauduloasa, gestiune frauduloasa, abuz de incredere, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, infractiuni de fals ori infractiuni prevazute in Legea concurentei nr.21/1996, in ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii;
l) un certificat de admitere la tranzactionare pe o piata reglementata a valorilor mobiliare sau a altor instrumente financiare emise.
(2) Daca debitorul nu dispune, la momentul inregistrarii cererii, de vreuna dintre informatiile prevazute la alin.(1) lit.a)-f) si h), va putea inregistra acea informatie la tribunal, in termen de 10 zile; daca nu o va face, cererea sa va fi considerata o recunoastere a starii de insolventa a patrimoniului sau, caz in care judecatorul-sindic va pronunta o sentinta de intrare in procedura simplificata, conform art.1 alin.(2) lit.c) sau d).

Art. 29
(1) In cazul unei cereri introduse de o societate in nume colectiv sau in comandita, acea cerere nu va fi considerata ca fiind facuta si de asociatii cu raspundere nelimitata sau, in conditiile art.31- 33, si impotriva lor.
(2) O cerere introdusa de un asociat cu raspundere nelimitata sau impotriva acestuia pentru datoriile sale va fi fara efecte juridice cu privire la societatea in nume colectiv sau in comandita din care face parte.
(3) Prevederile alin.(1) si (2) se aplica, in mod corespunzator, in privinta cererilor introduse de grupurile de interes economic sau de membrii acestora.

Art. 30
Nu pot formula o cerere de reorganizare judiciara debitorii, persoane juridice, care in ultimii 5 ani, precedenti hotararii de deschidere a procedurii, au mai fost supusi unei astfel de proceduri.

§.2. Cererile creditorilor

Art. 31
(1) Orice creditor indreptatit sa solicite deschiderea procedurii prevazute de prezenta lege impotriva unui debitor prezumat in insolventa poate introduce o cerere introductiva, in care va preciza:
a) cuantumul si temeiul creantei;
b) existenta unei garantii reale, constituite de catre debitor sau instituite potrivit legii;
c) existenta unor masuri asiguratorii asupra bunurilor debitorului;
d) declaratia privind eventuala intentie de a participa la reorganizarea debitorului, caz in care va trebui sa precizeze, cel putin la nivel de principiu, modalitatea in care intelege sa participe la reorganizare.
(2) Creditorul va anexa documentele justificative ale creantei si ale actelor de constituire de garantii.
(3) Daca intre momentul inregistrarii cererii de catre un creditor si cel al judecarii acestei cereri sunt formulate cereri de catre alti creditori impotriva aceluiasi debitor, tribunalul va verifica, din oficiu, la data inregistrarii, existenta dosarului pe rol, va dispune conexarea acestora si va stabili indeplinirea conditiilor prevazute la alin.(1) referitoare la cuantumul minim al creantelor, in raport cu valoarea insumata a creantelor tuturor creditorilor care au formulat cereri si cu respectarea valorii prag prevazuta de prezenta lege.
(4) Daca exista o cerere de deschidere a procedurii insolventei formulata de catre debitor si una sau mai multe cereri formulate de creditori, nesolutionate inca, toate cererile de deschidere a procedurii se conexeaza la cererea formulata de debitor.
(5) Daca s-a deschis o procedura intr-un dosar, celelalte eventuale dosare aflate pe rol, cu acelasi obiect, vor fi conexate la acelasi dosar.

Sectiunea 2 - Deschiderea procedurii si efectele deschiderii procedurii


Art. 32
(1) Daca cererea debitorului corespunde conditiilor prevazute la art.27, judecatorul-sindic va pronunta o incheiere de deschidere a procedurii generale, iar, daca prin declaratia facuta conform art. 28 alin. (1) lit. h) debitorul isi arata intentia de a intra in procedura simplificata sau nu depune documentele prevazute la art.28 alin.(1) lit.a)-f) si h) la termenele prevazute la art.28 alin.(2) sau se incadreaza intr-una dintre categoriile prevazute la art.1 alin.(2), judecatorul va pronunta o incheiere de deschidere a procedurii simplificate.
(2) Prin incheierea de deschidere a procedurii judecatorul va dispune administratorului judiciar sau, dupa caz, lichidatorului sa efectueze notificarile prevazute la art. 61. In cazul in care, in termen de 15 zile de la notificare, creditorii se opun deschiderii procedurii, judecatorul-sindic va tine, in termen de 10 zile, o sedinta la care vor fi citati administratorul judiciar, debitorul si creditorii care se opun deschiderii procedurii, in urma careia va solutiona, deodata, printr-o sentinta, toate opozitiile. Admitand opozitia, judecatorul-sindic va putea pastra deschisa procedura insolventei, cu consecinta calificarii cererii debitorului de deschidere a procedurii ca fiind prematura, sau va putea revoca incheierea de deschidere a procedurii. Deschiderea ulterioara a procedurii, la cererea debitorului sau a creditorilor, nu va putea modifica data aparitiei starii de insolventa. Reaua-credinta a debitorului trebuie dovedita de creditorul care se opune la deschiderea procedurii insolventei.

Art. 33
(1) In termen de 48 de ore de la inregistrarea cererii creditorului indreptatit sa solicite deschiderea procedurii insolventei, judecatorul-sindic va comunica cererea, in copie, debitorului.
(2) In termen de 10 zile de la primirea copiei, debitorul trebuie fie sa conteste, fie sa recunoasca existenta starii de insolventa. Daca debitorul contesta starea de insolventa iar contestatia sa este ulterior respinsa, el nu va mai avea dreptul sa solicite reorganizarea judiciara.
(3) La cererea debitorului, judecatorul-sindic ii poate obliga pe creditorii care au introdus cererea sa consemneze, in termen de 15 zile, la o banca, o cautiune de cel mult 10% din valoarea creantelor. Cautiunea va fi restituita creditorilor, daca cererea lor va fi admisa. Daca cererea va fi respinsa, cautiunea va fi folosita pentru a acoperi pagubele suferite de debitori. Daca nu este consemnata in termen cautiunea, cererea introductiva va fi respinsa.
(4) Daca judecatorul-sindic stabileste ca debitorul este in stare de insolventa, ii va respinge contestatia si va deschide, printr-o sentinta, procedura generala, situatie in care un plan de reorganizare poate fi formulat numai de catre administratorul judiciar sau de catre creditorii detinand impreuna sau separat minimum 20% din valoarea masei credale si numai daca acestia isi exprima intentia de a depune un plan in termenul prevazut la art.59 alin.(1), respectiv art.60 alin.(2).
(5) Daca judecatorul-sindic stabileste ca debitorul nu este in stare de insolventa, respinge cererea creditorilor, care va fi considerata ca lipsita de orice efect chiar de la inregistrarea ei.
(6) Daca debitorul nu contesta, in termenul prevazut la alin.(2), ca ar fi in stare de insolventa si isi exprima intentia de a-si reorganiza activitatea, judecatorul-sindic va da o sentinta

Art. 39
(1) Creditorul titular al unei creante garantate cu ipoteca, gaj sau alta garantie reala mobiliara ori drept de retentie de orice fel, poate solicita judecatorului-sindic ridicarea suspendarii prevazute la art.36 cu privire la creanta sa si valorificarea imediata, in cadrul procedurii, cu aplicarea corespunzatoare a dispozitiilor art.116-118 si cu conditia achitarii din pret a cheltuielilor prevazute la art.121 alin.(1) pct.1, a bunului asupra caruia poarta garantia sau dreptul de retentie, in una dintre urmatoarele situatii:

A. atunci cand valoarea obiectului garantiei, determinata de un evaluator conform standardelor internationale de evaluare, este pe deplin acoperita de valoarea totala a creantelor si pa

Atributiile judecatorului sindic in lumina prevederilor din Legea insolventei nr. 85/2006

http://www.euroavocatura.ro/articole/255/Atributiile_Judecatorului_Sindic


Cadrul legal: a) Legea 85/2006 privind procedura insolventei, b) Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, in mod aleatoriu, in sistem informatizat.

Judecatorul-sindic are un rol activ in aplicarea procedurii insolventei, detine statutul de judecator al tribunalului si este nominalizat de catre presedintele tribunalului, dintre judecatorii desemnati ca judecatori sindici. El indeplineste o functie publica, de interes general; organizeaza si conduce intreaga procedura a insolventei sub autoritatea tribunalului.
Judecatorul-sindic actioneaza in calitatea sa de magistrat, iar nu ca reprezentant al debitorului sau al creditorilor. In consecinta, actele sale sunt obligatorii atat pentru debitor, cat si pentru creditori.

Conform art. 11 din Legea 85/2006, principalele atributii ale judecatorului-sindic sunt urmatoarele:
a) pronuntarea motivata a hotararii de deschidere a procedurii si, dupa caz, de intrare in faliment atat prin procedura generala, cat si prin procedura simplificata;
b) judecarea contestatiei debitorului impotriva cererii introductive a creditorilor pentru inceperea procedurii; judecarea opozitiei creditorilor la deschiderea procedurii;
c) desemnarea motivata, prin sentinta de deschidere a procedurii, dintre practicienii in insolventa care au depus oferta de servicii in acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, dupa caz, a lichidatorului care va administra procedura pana la confirmarea ori, dupa caz, inlocuirea sa de catre adunarea creditorilor, stabilirea remuneratiei in conformitate cu criteriile stabilite prin legea de organizare a profesiei de practician in insolventa, precum si a atributiilor acestuia pentru aceasta perioada . In vederea desemnarii provizorii a administratorului judiciar, judecatorul-sindic va tine cont de toate ofertele de servicii depuse de practicieni, de cererile in acest sens depuse de creditori si, dupa caz, de debitor, daca cererea introductiva ii apartine;
d) confirmarea, prin incheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor, confirmarea onorariului negociat cu adunarea creditorilor;
e) inlocuirea, pentru motive temeinice, prin incheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului;
f) judecarea cererilor de a i se ridica debitorului dreptul de a-si mai conduce activitatea;
g) judecarea cererilor de atragere a raspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului in insolventa, potrivit art. 138, sesizarea organelor de cercetare penala in legatura cu savarsirea infractiunilor prevazute la art. 143-147;
h) judecarea actiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor acte frauduloase si a unor constituiri ori transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii;
i) judecarea contestatiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricarei persoane interesate impotriva masurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator;
j) admiterea si confirmarea planului de reorganizare sau, dupa caz, de lichidare, dupa votarea lui de catre creditori;
k) solutionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de intrerupere a procedurii de reorganizare judiciara si de intrare in faliment;
l) solutionarea contestatiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau ale lichidatorului;
m) judecarea actiunii in anularea hotararii adunarii creditorilor;
n) pronuntarea hotararii de inchidere a procedurii.

Judecatorul-sindic pronunta hotarari in indeplinirea atributiilor sale. Hotararile sale sunt definitive si executorii, art. 12 alin. 1 Legea 85/2006. Acestea pot fi atacate separate cu recurs exercitat la Curtea de Apel – instanta competenta . Termenul de recurs este de la 10 zile de la comunicarea hotararii, daca lege nu prevede altfel – art. 8 alin. 2.
Judecatorul-sindic poate fi ajutat de persoane desemnate de acesta, de ex. experti, avocati, etc. Retributiile acestora vor fi platite din patrimoniul debitorului, conform art. 10 din Legea 85/2006.

http://e-juridic.manager.ro/articole/proceduri-in-cazul-insolventei-si-atributiile-judecatorului-sindic-3054.html

Proceduri in cazul insolventei si atributiile judecatorului-sindic

Notificarile, cu exceptia cazului in care sarcina notificarii apartine altor organe care aplica procedura, si convocarile prevazute de Legea nr. 85 din 2006 privind procedura insolventei cad in sarcina administratorului judiciar sau a lichidatorului, dupa caz. Creditorii care au inregistrat cereri de admitere a creantelor sunt prezumati ca au in cunostinta termenele prevazute la art. 62 ori la art. 107, 108 sau 109 din Legea nr. 85 din 2006 privind procedura insolventei, dupa caz, si nu vor mai fi citati.

In vederea publicarii citatiilor, convocarilor si notificarilor actelor de procedura efectuate de instantele judecatoresti, dupa deschiderea procedurii de insolventa, se editeaza Buletinul procedurilor de insolventa, publicatie editata de Oficiul National al Registrului Comertului.

Publicarea actelor de procedura sau, dupa caz, a hotararilor judecatoresti in Buletinul procedurilor de insolventa inlocuieste, de la data publicarii acestora, citarea, convocarea si notificarea actelor de procedura efectuate individual fata de participantii la proces, acestea fiind prezumate a fi indeplinite la data publicarii. Curtea de apel va fi instanta de recurs pentru hotararile pronuntate de judecatorul-sindic. Termenul de recurs este de 10 zile de la comunicarea hotararii, daca legea nu prevede altfel.

Recursul va fi judecat de completuri specializate, in termen de 30 de zile de la inregistrarea dosarului la curtea de apel. Citarea partilor in recurs se face potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila. In vederea solutionarii recursului, se trimit la curtea de apel, in copie certificata de grefierul-sef al tribunalului, numai actele care intereseaza solutionarea caii de atac, selectate de judecatorul-sindic. In cazul in care instanta de recurs considera necesare si alte acte din dosarul de fond, va pune in vedere partilor interesate sa le depuna in copie certificata.

Repartizarea cauzelor avand ca obiect procedura insolventei, prevazuta de Legea nr. 85 din 2006, judecatorilor desemnati ca judecatori-sindici se realizeaza potrivit art. 53 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, in mod aleatoriu, in sistem informatizat.

La propunerea administratorului judiciar sau lichidatorului, judecatorul sindic va putea desemna, prin incheiere, persoane de specialitate, stabilindu-le si remuneratia. Plata remuneratiei se va face din averea debitorului sau. Principalele atributii ale judecatorului-sindic, in cadrul legii, sunt:

a) pronuntarea motivata a hotararii de deschidere a procedurii si, dupa caz, de intrare in faliment atat prin procedura generala, cat si prin procedura simplificata;

b) judecarea contestatiei debitorului impotriva cererii introductive a creditorilor pentru inceperea procedurii; judecarea opozitiei creditorilor la deschiderea procedurii;

c) desemnarea motivata, prin sentinta de deschidere a procedurii, dintre practicienii in insolventa care au depus oferta de servicii in acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, dupa caz, a lichidatorului care va administra procedura pana la confirmarea ori, dupa caz, inlocuirea sa de catre adunarea creditorilor sau creditorul care detine cel putin 50% din valoarea creantelor, fixarea remuneratiei in conformitate cu criteriile stabilite de legea de organizare a activitatii practicienilor in insolventa, precum si a atributiilor acestuia pentru aceasta perioada. In vederea desemnarii administratorului judiciar provizoriu sau a lichidatorului provizoriu, judecatorul va avea in vedere cererea depusa in acest sens de creditorul care a solicitat deschiderea procedurii sau de debitor, daca cererea introductiva ii apartine. In situatia in care cel care a introdus cererea de deschidere a procedurii nu solicita numirea unui administrator judiciar sau lichidator, numirea se va face de catre judecatorul sindic din randul practicienilor care au depus oferte in dosarul cauzei;

d) confirmarea, prin incheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor sau de creditorul care detine cel putin 50% din valoarea creantelor, confirmarea onorariului negociat. Daca nu exista contestatii impotriva hotararii adunarii creditorilor sau a deciziei creditorului care detine cel putin 50% din valoarea creantelor, confirmarea se va face in camera de consiliu, fara citarea partilor, dupa depunerea procesului-verbal al adunarii creditorilor;

e) inlocuirea, pentru motive temeinice, prin incheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului;

f) judecarea cererilor de a i se ridica debitorului dreptul de a-si mai conduce activitatea;

g) judecarea cererilor de atragere a raspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului in insolventa, potrivit art. 138, sesizarea organelor de cercetare penala in legatura cu savarsirea infractiunilor prevazute la art. 143 - 147;

h) judecarea actiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor acte frauduloase si a unor constituiri ori transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii;

i) judecarea contestatiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricarei persoane interesate impotriva masurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator;

j) admiterea si confirmarea planului de reorganizare sau, dupa caz, de lichidare, dupa votarea lui de catre creditori;

k) solutionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de intrerupere a procedurii de reorganizare judiciara si de intrare in faliment;

l) solutionarea contestatiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau ale lichidatorului;

m) judecarea actiunii in anularea hotararii adunarii creditorilor;

n) pronuntarea hotararii de inchidere a procedurii.

Atributiile judecatorului-sindic sunt limitate la controlul judecatoresc al activitatii administratorului judiciar si/sau al lichidatorului si la procesele si cererile de natura judiciara aferente procedurii insolventei. Atributiile manageriale apartin administratorului judiciar ori lichidatorului sau, in mod exceptional, debitorului, daca acestuia nu i s-a ridicat dreptul de a-si administra averea. Deciziile manageriale pot fi controlate sub aspectul oportunitatii de catre creditori, prin organele acestora.

Hotararile judecatorului-sindic sunt definitive si executorii. Ele pot fi atacate separat cu recurs. Dispozitiile art. 24 alin. 1 din Codul de procedura civila privind incompatibilitatea nu sunt aplicabile judecatorului-sindic care pronunta succesiv hotarari in acelasi dosar, cu exceptia situatiei rejudecarii, dupa casarea hotararii in recurs.

https://www.fairsolve.com/despre-noi

#20948: -

http://i.imgur.com/uj3aqFt.jpg...

Disponibilizații de la Oltchim au primit „compensatoriile” doar pe hârtie

 

 

2014-05-30 22:35

http://beta.evz.ro/disponibilizatii-de-la-oltchim-au-primit-compensatoriile-doar-pe-hartie-.html

http://beta.evz.ro/image-original-605-388/cache/2014-05/10-oltchim-gm-465x390.jp...

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sute de foști angajați ai combinatului din Râmnicu Vâlcea sunt în pragul unei revolte după ce au afl at din fi șele fi scale pe 2013 că și-au primit integral plățile compensatorii promise de administratorul judiciar, când de fapt nu au încasat niciun leu.

În vara anului trecut, administratorul judiciar a promis salariaților de la Oltchim că cei care vor fi disponibilizați vor primi plăți compensatorii. Ca urmare a acestor asigurări, 60% dintre cei care au fost dați afară au plecat de bunăvoie.

Cu jalba-n băț

Până acum, oamenii nu au văzut niciun ban din zecile de mii de lei promise, însă s-au trezit că nu mai pot beneficia de protecție socială deoarece plățile compensatorii au fost înregistrate la Fisc. „Din acte rezultă că am încasat 79.000 de lei. În realitate eu n-am văzut un leu din acești bani”, spune Nicolae Burdoază, fost angajat de la Oltchim.

Bărbatul a trebuit să prezinte adeverință de venit pentru a putea beneficia de ajutor social. „Din cauza acestui act oficial, mi-a fost respins dosarul de ajutor social. Șase oameni trăim din venitul meu în completare, care este de 1.000 de lei“, adăugat vâlceanul.

Ca și alți foști colegi, el umblă de trei zile de la o instituție a statului la alta pentru a cere explicații. Ca să își facă dreptate, oamenii au angajat un avocat și au depus plângeri la DIICOT, acuzând conducerea Oltchim de fals în înscrisuri oficiale.

Cum s-a ajuns aici

La plecarea din companie, în actele muncitorilor au fost trecute, conform Codului Fiscal în vigoare, sumele ce urmează a fi încasate și de aceea au apărut ca venituri realizate în 2013. Numai că plățile urmau să fie efectuate către beneficiari la privatizarea combinatului, anunțată pentru 6 iunie 2014, sau atunci când vor exista resurse financiare suficiente, ele fiind înscrise la masa credală. „Ar fi trebuit să primească plățile compensatorii pe 14 iunie 2013, când au fost concediați, dar au acceptat ca sumele să fie înscrise la masa credală”, a declarat pentru EVZ liderul sindical Mihai Diculoiu.

 

Cu legea în mână

Pe de altă parte, președintele Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență, Arin Stănescu, spune că nu ar fi trebuit ca Oltchim să le elibereze acele adeverințe de venit foștilor angajați. „Eu nu aș fi eliberat asemenea adeverințe. Până nu se vinde compania, despre ce plăți vorbim? Cât timp oamenii nu au încasat efectiv banii, cei de la Fisc nu trebuiau să considere plățile compensatorii ca venituri”, ne-a explicat Arin Stănescu.

Reprezentanții Oltchim spun că au respectat legea și că, dacă nu ar fi înregistrat acele venituri, la momentul privatizării, disponibilizații nu ar mai fi putut primi plățile compensatorii. (A contribuit Simona Tapalagă)

http://www.evz.ro/uploads/2014-05/anaf_2.jpg...