Salvati OLTCHIM si ARPECHIM!

Contactați autorul petiției

Topicul de discuție a fost creat automat pentru petiția Salvati OLTCHIM si ARPECHIM!

ia de la FOTA

#20751 Re: Re: Re: Re: ETE NA,, ,,PIPICASSO TAMBALAGIILOR,,MINCATORI DE CACAT

2014-05-13 22:00

#20740: - Re: Re: Re: ETE NA,, ,,PIPICASSO TAMBALAGIILOR,,MINCATORI DE CACAT

mi sugi acadeaua cu mata si cu toti ,,,,m,,,,,,mati si a i lu tacto,eu sint pipicasso la mata n guraaa

MULTI SI PROSTI,CU STIMA DE LA PICASSO

#20752 Re: Tarziu CA BINE O SPUI CETATENE,MARE DREPTATE AI

2014-05-13 22:04


Musafir

#20753 OUG nr. 91/2013 - procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa

2014-05-13 22:19



Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 91/2013 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 620 din 4 octombrie 2013.

Citeste mai mult: http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_34665/OUG-nr-91-2013-procedurile-de-prevenire-a-insolventei-si-de-insolventa.html#ixzz31dHxaeNh
Follow us: Avocatnetro on Facebook




Avand in vedere ca actualul context economic impune luarea unor masuri rapide pentru crearea premiselor legislative si administrative care sa conduca la cresterea eficientei operatorilor economici, la cresterea sigurantei circuitului economic si a atractivitatii investitionale a pietei romanesti,
in conditiile in care situatia economica dificila si legislatia actuala privind insolventa, conceputa pro-debitor, au condus la deturnarea scopului procedurilor de insolventa, care au devenit un mod de protejare a debitorului si nu o procedura de maximiza re a gradului de valorificare a activelor si a recuperarii creantelor de catre creditori,
constatandu-se ca actuala abordare legislativa nu a fost totusi de natura a dezvolta planuri de reorganizare reala, ci, dimpotriva, a furnizat mijloace de tergiversare a momentului intrarii in faliment pentru afaceri cu sanse minimale de redresare,
data fiind lipsa mecanismelor adecvate care sa impuna disciplina participantilor la procedura insolventei, precum si durata lunga a procedurii care atrage costuri asociate foarte ridicate,
tinand cont de inexistenta unor parghii de accesare a finantarii in procedura insolventei,
date fiind lacunele de reglementare si divergentele de interpretare, care au condus in timp la dezvoltarea unei conduite a debitorilor in frauda creditorilor si la o reducere substantiala a interesului creditorilor de a sustine reorganizarea unor ope ratori economici viabili,
avand in vedere ca eficientizarea procedurilor de insolventa si imbunatatirea protectiei drepturilor creditorilor pot contribui in mod substantial la imbunatatirea climatului de afaceri, creand, astfel, premisele pentru redresarea afacerilor viabile si re cuperarea mai rapida a creantelor,
tinand seama de faptul ca neadoptarea prezentei ordonante de urgenta ar conduce la perpetuarea lipsei de sistematizare a cadrului normativ in vigoare si la conservarea unei proceduri a insolventei percepute ca indelungata, costisitoare si cu efec t de depreciere a valorii activelor debitorului,
avand in vedere ca mentinerea dezechilibrului intre interesele creditorilor si debitorului in procedura este de natura sa perpetueze lipsa de eficienta a procedurii, in planul duratei si al gradului de recuperare a creantelor,
dat fiind ca acest context impune, in regim de urgenta, luarea masurilor necesare pentru reducerea duratei procedurii insolventei, prin eliminarea principalelor cauze care genereaza prelungiri nejustificate,
luand in considerare faptul ca aspectele prezentate vizeaza un interes public si constituie o situatie extraordinara, a carei reglementare nu poate fi amanata, impunand adoptarea de masuri imediate pe calea ordonantei de urgenta,
in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata,

Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.

TITLUL PRELIMINAR

CAPITOLUL I

Domeniul de reglementare

Art. 1. - Prezenta ordonanta de urgenta stabileste regulile in domeniul prevenirii insolventei si al insolventei.
Art. 2. - Scopul prezentei ordonante de urgenta este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului, cu acordarea, atunci cand este posibil, a sansei de redresare a activitatii acestuia.
Art. 3. - (1) Procedurile prevazute de prezenta ordonanta de urgenta se aplica profesionistilor, astfel cum sunt definiti de art. 3 alin. (2) din Codul civil, cu exceptia celor care exercita profesii liberale, precum si a celor cu privire la care se prevad dispozitii speciale in ceea priveste regimul insolventei lor
(2) Procedura prevazuta de prezenta ordonanta de urgenta se aplica si regiilor autonome
(3) Procedura prevazuta de prezenta ordonanta de urgenta nu este aplicabila unitatilor si institutiilor de invatamant preuniversitar, universitar si entitatilor prevazute de art. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 324/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.

CAPITOLUL II
Principiile fundamentale ale procedurilor de prevenire a insolventei si insolventei. Definitii

SECTIUNEA 1
Principii

Art. 4. - Prevederile prezentei ordonante de urgenta se bazeaza pe urmatoarele principii:
1. acordarea unei sanse debitorilor onesti de redresare eficienta si efectiva a afacerii, fie prin intermediul procedurilor de prevenire a insolventei, fie prin procedura de reorganizare judiciara;
2. maximizarea gradului de valorificare a activelor si de recuperare a creantelor de catre creditori;
3. asigurarea unei proceduri eficiente, inclusiv prin mecanisme adecvate de comunicare, derularea procedurii intr-un timp util si rezonabil, intr-o maniera obiectiva si impartiala, cu un minim de costuri;
4. asigurarea unui tratament echitabil al creditorilor de acelasi rang;
5. asigurarea unui grad ridicat de transparenta si previzibilitate in procedura;
6. recunoasterea drepturilor existente ale creditorilor si respectarea ordinii de prioritate a creantelor, avand la baza un set de reguli clar determinate si uniform aplicabile;
7. limitarea riscului de credit si a riscului sistemic asociat tranzactiilor cu instrumente financiare derivate prin recunoasterea compensarii cu exigibilitate imediata in cazul insolventei si preinsolventei unui cocontractant, avand ca efect reducerea riscului de credit la o suma neta datorata intre parti sau chiar la zero atunci cand, pentru acoperirea expunerii nete, au fost transferate garantii financiare;
8. asigurarea accesului la surse de finantare in perioada de preinsolventa, observatie si reorganizare, cu crearea unui regim adecvat pentru protejarea acestor creante;
9. fundamentarea votului pentru aprobarea planului de reorganizare pe criterii clare, cu asigurarea unui tratament echitabil intre creditorii de acelasi rang, a recunoasterii prioritatilor comparative si a acceptarii unei decizii a majoritatii, urmand sa se ofere celorlalti creditori plati egale sau mai mari decat ar primi in faliment;
10. favorizarea, in procedurile de preinsolventa, a negocierii/renegocierii amiabile a creantelor si a incheierii unui concordat preventiv;
11. valorificarea in timp util si intr-o maniera cat mai eficienta a activelor in procedura de faliment;
12. in cazul grupului de societati, coordonarea procedurilor de insolventa, in scopul abordarii integrate a acestora;
13. administrarea procedurilor de prevenire a insolventei si de insolventa de practicieni in insolventa si desfasurarea acestora sub controlul instantei de judecata.

SECTIUNEA a 2-a
Definitii

Art. 5. - In intelesul prezentei ordonante de urgenta, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
1. acord de compensare bilaterala (netting) reprezinta:
a) orice acord master de netting - orice intelegere sau clauza in cadrul unui contract financiar calificat dintre doua parti, prin care se prevede un netting al unor plati ori o indeplinire a unor obligatii sau o realizare a unor drepturi prezente ori viitoare rezultand din sau avand legatura cu unul ori mai multe contracte financiare calificate;
b) orice acord master-master de netting - orice acord master de netting intre doua parti, prin care se prevede netting-ul intre doua sau mai multe acorduri master de netting;
c) orice intelegere de garantare subsecventa ori in legatura cu unul sau mai multe acorduri master de netting;
2. activitati curente reprezinta acele activitati de productie, comert sau prestari de servicii si operatiuni financiare propuse a fi efectuate de debitor in perioada de observatie, in cursul normal al activitatii sale, cum ar fi:
a) continuarea activitatilor contractate, conform obiectului de activitate;
b) efectuarea operatiunilor de incasari si plati aferente acestora;
c) asigurarea finantarii capitalului de lucru in limite curente;
3. administrator interimar este persoana fizica sau juridica desemnata de Banca Nationala a Romaniei, iar, in cazul cooperativelor de credit, si comitetul de administrare speciala desemnat de casa centrala a cooperativelor de credit, abilitata sa ia masuri conservatorii, in scopul prevenirii diminuarii activului si a cresterii pasivului institutiei de credit, de la momentul depunerii unei cereri de deschidere a procedurii falimentului si pana la data numirii lichidatorului judiciar, in procedura falimentului institutiilor de credit;
4. administrator special este persoana fizica sau juridica, reprezentantul desemnat de adunarea generala a actionarilor/asociatilor/membrilor debitorului, imputernicit sa efectueze, in numele si pe contul acestuia, actele de administrare necesare in perioadele de procedura cand debitorului i se permite sa isi administreze activitatea sau sa le reprezinte interesele in procedura in perioada in care debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare;
5. averea debitorului reprezinta totalitatea bunurilor si drepturilor sale patrimoniale - inclusiv cele dobandite in cursul procedurii insolventei -, care pot face obiectul executarii silite potrivit Codului de procedura civila;
6. Buletinul procedurilor de insolventa, denumit in continuare BPI, este publicatia editata de Oficiul National al Registrului Comertului, care are drept scop publicarea citatiilor, convocarilor, notificarilor si comunicarilor actelor de procedura efectuate de instantele judecatoresti, administratorul judiciar/lichidator judiciar dupa deschiderea procedurii de insolventa prevazute de prezenta ordonanta de urgenta;
7. centrul principalelor interese ale debitorului, in situatia procedurii de insolventa cu element de extraneitate, este, pana la proba contrarie, dupa caz:
a) sediul social al persoanei juridice;
b) sediul profesional al persoanei fizice care exercita o activitate economica sau o profesiune independenta;
c) domiciliul persoanei fizice care nu exercita o activitate economica sau o profesiune independenta;
8. cererea comuna de deschidere a procedurii insolventei este cererea formulata de debitor sau creditor, avand drept scop deschiderea procedurii insolventei in mod concomitent impotriva a 2 sau a mai multor membri ai grupului de societati, in cadrul unor dosare separate, repartizate spre solutionare aceluiasi judecator-sindic;
9. controlul este capacitatea de a determina sau influenta in mod dominant, direct ori indirect, politica financiara si operationala a unei societati sau deciziile la nivelul organelor societare. O societate va fi considerata ca detinand controlul atunci cand:
a) detine in mod direct sau indirect o participatie calificata de cel putin 40% din drepturile de vot ale respectivei societati si niciun alt asociat sau actionar nu detine in mod direct ori indirect un procentaj superior al drepturilor de vot;
b) detine in mod direct sau indirect majoritatea drepturilor de vot in adunarea generala a societatii respective;
c) in calitate de asociat sau actionar al respectivei societati dispune de puterea de a numi sau revoca majoritatea membrilor organelor de administratie, conducere sau supraveghere;
10. consumator captiv este consumatorul care, din considerente tehnice, economice sau de reglementare, nu poate alege furnizorul;
11. contract financiar calificat este: (i) orice contract avand ca obiect operatiuni cu instrumente financiare derivate realizate pe pietele reglementate, pietele asimilate sau pietele la buna intelegere, astfel cum sunt acestea reglementate; (ii) orice acord repo si acord reverse repo; precum si (iii) orice contract avand ca obiect operatiuni de imprumut de valori mobiliare, realizate pe pietele reglementate, pietele asimilate sau pietele la buna intelegere, astfel cum sunt acestea reglementate;
12. contract de compensare bilaterala reprezinta oricare dintre urmatoarele:
1. orice contract sau clauza cuprinsa intr-un contract incheiat intre institutia de credit debitoare si orice alta entitate, inclusiv persoane fizice, avand ca obiect operatiuni cu instrumente financiare derivate realizate pe pietele reglementate, pietele asimilate ori pe pietele la buna intelegere, prin care se stipuleaza compensarea unor obligatii de plata sau obligatii de a face, prezente ori viitoare, decurgand din sau avand legatura cu unul ori mai multe astfel de contracte, inclusiv orice garantie accesorie ori avand legatura cu acestea; sau
2. orice contract sau clauza, de natura celor prevazute la pct. 1, prin care se stipuleaza compensarea unor obligatii de plata sau obligatii de a face, prezente ori viitoare, decurgand din unul sau mai multe contracte de compensare bilaterala, inclusiv orice garantie accesorie ori avand legatura cu acestea, in temeiul carora compensarea bilaterala contractuala se poate realiza prin una sau mai multe dintre urmatoarele modalitati:
a) stingerea si/sau devansarea scadentei oricarei obligatii de plata ori obligatii de a face decurgand din unul sau mai multe contracte din categoria celor prevazute mai sus;
b) calcularea sau estimarea unei valori de compensare, valori de piata, valori de lichidare ori valori de inlocuire a oricarei obligatii care a fost stinsa sau a carei scadenta a fost devansata potrivit prevederilor lit. a);
c) conversia intr-o singura moneda a oricarei valori calculate potrivit prevederilor lit. b);
d) compensarea, pana la obtinerea unei sume nete, a oricaror valori calculate potrivit prevederilor lit. b), asa cum au fost convertite potrivit prevederilor lit. c);
e) lichidarea bunurilor si drepturilor din averea institutiei de credit debitoare;
13. coordonarea procedurala reprezinta setul de masuri menite sa coreleze procedurile de insolventa deschise impotriva membrilor unui grup de societati, cu scopul de a asigura celeritatea si armonizarea procedurilor, precum si minimizarea costurilor;
14. creante bugetare reprezinta creantele constand in impozite, taxe, contributii, amenzi si alte venituri bugetare, precum si accesoriile acestora. Isi pastreaza aceasta natura si creantele bugetare care nu sunt acoperite in totalitate de valoarea privilegiilor, ipotecilor sau a gajurilor detinute, pentru partea de creanta neacoperita;
15. creante care beneficiaza de o cauza de preferinta sunt acele creante care sunt insotite de un privilegiu si/sau de un drept de ipoteca si/sau de un drept de gaj asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent daca acesta este debitor principal sau tert garant fata de persoanele beneficiare ale cauzelor de preferinta. In cazul in care debitorul este tert garant, creditorul care beneficiaza de o cauza de preferinta va exercita drepturile corelative numai in ceea ce priveste bunul sau dreptul respectiv. Aceste cauze de preferinta au intelesul dat lor de Codul civil, daca prin lege speciala nu se prevede altfel;
16. categoria de creante defavorizate este considerata a fi categoria de creante pentru care planul de reorganizare prevede cel putin una dintre modificarile urmatoare pentru oricare dintre creantele categoriei respective:
a) o reducere a cuantumului creantei si/sau a accesoriilor acesteia la care creditorul este indreptatit potrivit prezentei ordonante de urgenta;
b) o reducere a garantiilor ori reesalonarea platilor in defavoarea creditorului;
17. concordat preventiv este un contract incheiat intre debitorul in dificultate financiara, pe de o parte, si creditorii care detin cel putin doua treimi din valoarea creantelor acceptate si necontestate, pe de alta parte, prin care debitorul propune un plan de redresare si de realizare a creantelor acestor creditori asupra sa, iar creditorii accepta sa sprijine eforturile debitorului de depasire a dificultatii in care se afla;
18. creante salariale sunt creantele ce izvorasc din raporturi de munca si raporturi asimilate intre debitor si angajatii acestuia. Aceste creante sunt inregistrate din oficiu in tabelul de creante de catre administratorul judiciar/lichidator judiciar;
19. creditor este acel creditor indreptatit sa participe la procedura, adica titularul unui drept de creanta care a inregistrat o cerere de admitere a creantei, acesta dobandind drepturile si obligatiile reglementate de prezenta ordonanta de urgenta pentru fiecare stadiu al procedurii. Calitatea de creditor inceteaza ca urmare a neinscrierii sau a inlaturarii din tabelele creditorilor intocmite succesiv in procedura, precum si prin inchiderea procedurii; au calitatea de creditor, fara a depune personal declaratiile de creanta, salariatii debitorului;
20. creditorul indreptatit sa solicite deschiderea procedurii insolventei este creditorul a carui creanta asupra patrimoniului debitorului este certa, lichida si exigibila de mai mult de 60 de zile. Prin creanta certa, in sensul prezentei ordonante de urgenta, se intelege acea creanta a carei existenta rezulta din insusi actul de creanta sau si din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dansul. Creditorii vor putea solicita deschiderea procedurii insolventei doar in cazul in care, dupa compensarea datoriilor reciproce, de orice natura, suma datorata acestora va depasi suma prevazuta la pct. 70;
21. creditor cu creante curente sau creditorul curent este acel creditor ce detine creante certe, lichide si exigibile, nascute in timpul procedurii de insolventa si care are dreptul de a i se achita cu prioritate creanta, conform documentelor din care rezulta;
22. creditori chirografari sunt creditorii debitorului inscrisi in tabelele de creante care nu beneficiaza de o cauza de preferinta. Sunt creditori chirografari si creditorii care beneficiaza de cauze de preferinta, ale caror creante nu sunt acoperite in totalitate de valoarea privilegiilor, a ipotecilor sau a gajurilor detinute, pentru partea de creanta neacoperita. Simpla inscriere in arhiva electronica de garantii reale a unei creante nu determina transformarea acesteia in creanta care beneficiaza de o cauza de preferinta;
23. creditori indispensabili sunt creditorii chirografari care furnizeaza servicii, materii prime, materiale sau utilitati fara de care activitatea debitorului nu se poate desfasura si care nu pot fi inlocuiti de niciun alt furnizor care ofera servicii, materii prime, materiale sau utilitati de acelasi fel, in aceleasi conditii financiare;
24. creditor strain este creditorul al carui domiciliu sau, dupa caz, sediu este stabilit intr-un stat strain;
25. data deschiderii procedurii reprezinta:
a) in cazul cererii debitorului de deschidere a procedurii, data pronuntarii incheierii prevazute la art. 71;
b) in cazul cererii creditorului de deschidere a procedurii, data pronuntarii sentintei judecatorului-sindic, prevazuta la art. 72;
c) in cazul insolventei transfrontaliere, momentul la care hotararea de deschidere a procedurii produce efecte, chiar daca aceasta nu are caracter definitiv;
26. debitor este persoana fizica sau juridica care poate fi subiect al unei proceduri prevazute de prezenta ordonanta de urgenta;
27. debitor in dificultate financiara este debitorul care, desi executa sau este capabil sa execute obligatiile exigibile, are un grad de lichiditate pe termen scurt redus si/sau un grad de indatorare pe termen lung ridicat, ce poate afecta indeplinirea obligatiilor contractuale prin resursele generate din activitatea operationala sau din resurse atrase prin activitatea financiara;
28. extras al raportului de activitate cuprinde masurile luate de administratorul judiciar sau lichidator judiciar. Mentionarea urmatoarelor elemente este obligatorie:
a) desemnarea persoanelor de specialitate potrivit prevederilor art. 61, precum si onorariul acestora;
b) actele de dispozitie asupra averii debitorului;
c) incheierea, modificarea sau incetarea unor contracte la care debitorul este parte;
d) situatia incasarilor si platilor, in sinteza;
e) promovarea unor actiuni prevazute la art. 117-122 sau la art. 169;
f) masuri privind acordarea unei protectii corespunzatoare creditorului care beneficiaza de o cauza de preferinta;
g) stadiul efectuarii inventarierii, daca este cazul.
29. insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide si exigibile, astfel:
a) insolventa debitorului se prezuma atunci cand acesta, dupa 60 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de creditor; prezumtia este relativa;
b) insolventa este iminenta atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei;
30. insolventa institutiei de credit este acea stare a institutiei de credit aflate in una dintre urmatoarele situatii:
a) incapacitatea vadita de plata a datoriilor exigibile cu disponibilitatile banesti;
b) scaderea sub 2% a indicatorului de solvabilitate a institutiei de credit;
c) retragerea autorizatiei de functionare a institutiei de credit, potrivit prevederilor legale, ca urmare a imposibilitatii de redresare financiara a unei institutii de credit;
31. insolventa societatii de asigurare/reasigurare - acea stare a societatii de asigurare/reasigurare caracterizata prin una dintre urmatoarele situatii:
a) incapacitatea vadita de plata a datoriilor exigibile cu disponibilitatile banesti;
b) scaderea valorii marjei de solvabilitate disponibile sub jumatate din limita minima prevazuta de reglementarile legale in vigoare pentru fondul de siguranta;
c) imposibilitatea restabilirii situatiei financiare a societatii de asigurare/reasigurare in cadrul procedurii de redresare financiara;
32. instanta straina este autoritatea judecatoreasca sau orice alta autoritate competenta potrivit legii statului de origine, abilitata sa deschida si sa controleze sau sa supravegheze o procedura straina ori sa adopte hotarari in cursul derularii unei asemenea proceduri;
33. instrumente financiare sunt valori mobiliare, titluri de participare ale organismelor de plasament colectiv, instrumente ale pietei monetare, contracte futures, inclusiv contracte care implica plata unor diferente in numerar, contracte forward pe rata dobanzii, swap-uri pe rata dobanzii, cursul de schimb si actiuni, optiuni pe orice instrument financiar prevazut in aceste categorii, inclusiv contracte care implica plata unor diferente in numerar, precum si optiuni pe cursul de schimb, rata dobanzii si instrumente financiare derivate pe marfuri si orice alt instrument admis la tranzactionare pe o piata reglementata intr-un stat membru sau pentru care s-a facut o cerere de admitere la tranzactionare pe o astfel de piata;
34. intelegere de garantare este orice contract/instrument de garantare a unui acord de netting sau a unor contracte financiare calificate, incluzand fara limitare: gajuri, scrisori de garantie, garantii personale si altele asemenea;
35. grup de societati inseamna doua sau mai multe societati interconectate prin control si/sau detinerea participatiilor calificate;
36. mandat ad-hoc este o procedura confidentiala, declansata la cererea debitorului in dificultate financiara, prin care un mandatar ad-hoc, desemnat de instanta, negociaza cu creditorii in scopul realizarii unei intelegeri intre unul sau mai multi dintre acestia si debitor, in vederea depasirii starii de dificultate in care se afla;
37. membru al grupului poate fi oricare din societatile grupului, indiferent daca este societatea-mama sau un membru controlat al grupului;
38. membru controlat al grupului este acea societate controlata de societatea-mama;
39. obligatia de cooperare reprezinta obligatia instantelor si practicienilor in insolventa de a asigura coordonarea procedurala prin urmatoarele mijloace:
a) schimbul de informatii cu privire la procedura, in special in privinta creantelor, activelor si masurilor luate de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar;
b) deschiderea concomitenta a procedurilor de insolventa a membrilor grupului, la cererea debitorilor sau creditorilor;
c) fixarea corelata a termenelor procedurale, precum si a sedintelor adunarii creditorilor;
d) in cazul in care nu a fost desemnat acelasi practician in insolventa pentru fiecare membru al grupului, coordonarea comunicarii intre practicienii in insolventa de catre practicianul desemnat in dosarul privind societatea-mama sau, dupa caz, societatea cu cea mai mare cifra de afaceri conform ultimei situatii financiare anuale publicate;
40. operatiunea de compensare bilaterala (netting) presupune realizarea, in legatura cu unul sau mai multe contracte financiare calificate, a uneia sau a mai multora dintre urmatoarele operatiuni:
a) incetarea unui contract financiar calificat si/sau accelerarea oricarei plati sau indepliniri a unei obligatii ori realizari a unui drept in baza unuia sau a mai multor contracte financiare calificate avand ca temei un acord de compensare bilaterala (netting);
b) calcularea sau estimarea unei valori de compensare, valori de piata, valori de lichidare ori valori de inlocuire a oricareia dintre obligatiile sau drepturile la care se refera lit. a);
c) conversia intr-o singura moneda a oricarei valori, calculata potrivit lit. b);
d) compensarea, pana la obtinerea unei sume nete (off-set), a oricaror valori calculate potrivit lit. b) si convertite potrivit prevederilor lit. c);
41. participatie calificata inseamna fractiunea de capital cuprinsa intre 20% si 50% detinuta de catre o societate in alta societate;
42. perioada de observatie este perioada cuprinsa intre data deschiderii procedurii insolventei si data confirmarii planului sau, dupa caz, a intrarii in faliment;
43. piete reglementate sunt pietele instrumentelor financiare reglementate si supravegheate si care functioneaza regulat, care sunt caracterizate de faptul ca reglementarile emise sau supuse aprobarii definesc conditiile de functionare, de acces pe piata, conditiile ce guverneaza listarea instrumentelor financiare si conditiile ce trebuie indeplinite de un instrument financiar inainte de a fi tranzactionat pe piata si care respecta cerintele de raportare si transparenta stabilite de reglementarile speciale in vederea asigurarii protectiei investitorilor;
44. procedura colectiva este procedura in care creditorii participa impreuna la urmarirea si recuperarea creantelor lor, in modalitatile prevazute de prezenta ordonanta de urgenta;
45. procedura falimentului este procedura de insolventa, concursuala, colectiva si egalitara, care se aplica debitorului in vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de radierea debitorului din registrul in care este inmatriculat;
46. procedura generala reprezinta procedura prevazuta de prezenta ordonanta de urgenta, prin care un debitor care indeplineste conditiile prevazute la art. 38 alin. (1), fara a le indeplini simultan si pe cele de la art. 38 alin. (2), intra, dupa perioada de observatie, succesiv, in procedura de reorganizare judiciara si in procedura falimentului sau, separat, numai in reorganizare judiciara ori doar in procedura falimentului;
47. procedura simplificata reprezinta procedura prevazuta de prezenta ordonanta de urgenta, prin care debitorul care indeplineste conditiile prevazute la art. 38 alin. (2) intra direct in procedura falimentului, fie odata cu deschiderea procedurii insolventei, fie dupa o perioada de observatie de maximum 20de zile, perioada in care vor fi analizate elementele prevazute la art. 38 alin. (2) lit. c) si d);
48. procedura romana de insolventa este orice procedura reglementata de prezenta ordonanta de urgenta, cu exceptia procedurilor preinsolventa;
49. procedura straina este procedura colectiva, publica, judiciara sau administrativa, care se desfasoara in conformitate cu legislatia in materie de insolventa a unui stat strain, inclusiv procedura provizorie, in care bunurile si activitatea debitorului sunt supuse controlului sau supravegherii unei instante straine, in scopul reorganizarii sau lichidarii activitatii acelui debitor;
50. procedura straina principala este procedura straina de insolventa care se desfasoara in statul in care se situeaza centrul principalelor interese ale debitorului;
51. procedura straina secundara este procedura straina de insolventa, alta decat cea principala, care se desfasoara in statul in care debitorul isi are stabilit un sediu;
52. profesiile liberale cuprind membri ce presteaza cu titlu personal, pe propria raspundere si in mod independent, din punct de vedere profesional, servicii intelectuale in interesul clientului si publicului, in baza unei calificari profesionale speciale. Exercitarea profesiei acestora face obiectul unor obligatii legale specifice in conformitate cu legislatia nationala si reglementarile stabilite autonom de organismul profesional reprezentativ competent;
53. programul de plata a creantelor este graficul de achitare a acestora mentionat in planul de reorganizare care include:
a) cuantumul sumelor pe care debitorul se obliga sa le plateasca creditorilor, dar nu mai mult decat sumele datorate conform tabelului definitiv de creante; in cazul creditorilor beneficiari ai unei cauze de preferinta sumele vor putea include si dobanzile;
b) termenele la care debitorul urmeaza sa plateasca aceste sume. Sumele provenite din activitatea curenta a debitorului sau din valorificarea activelor negrevate de cauze de preferinta vor fi prevazute a se distribui pro rata in cadrul fiecarei categorii de creante;
54. reorganizarea judiciara este procedura ce se aplica debitorului, persoana juridica, in vederea achitarii datoriilor acestuia, conform programului de plata a creantelor. Procedura de reorganizare presupune intocmirea, aprobarea, confirmarea, implementarea si respectarea unui plan, numit plan de reorganizare, care poate sa prevada, nelimitativ, impreuna sau separat:
a) restructurarea operationala si/sau financiara a debitorului;
b) restructurarea corporativa prin modificarea structurii de capital social;
c) restrangerea activitatii prin lichidarea partiala sau totala a activului din averea debitorului;
55. reprezentant roman este practicianul in insolventa desemnat ca administrator sau lichidator judiciar ori administrator concordatar, in cadrul unei proceduri romane de insolventa sau preinsolventa, potrivit prevederilor prezentei ordonante de urgenta;
56. reprezentant strain este persoana fizica sau juridica, incluzand persoanele desemnate cu titlu provizoriu, autorizate, in cadrul unei proceduri straine, sa administreze reorganizarea sau lichidarea bunurilor si a activitatii debitorului sau sa actioneze ca reprezentant al unei proceduri straine;
57. sediul este orice punct de lucru in care debitorul exercita, cu mijloace umane si materiale si cu caracter netranzitoriu, o activitate economica sau o profesie independenta;
58. sediul principal este, in situatia procedurii de insolventa cu element de extraneitate, locul in care se afla, intr-un mod verificabil de catre terti, centrul principal de conducere, supraveghere si de gestiune a activitatii statutare a persoanei juridice, chiar daca hotararile organului de conducere respectiv sunt adoptate potrivit directivelor transmise de membri, actionari sau asociati din alte state;
59. sediul profesional este locul in care functioneaza, intr-un mod verificabil de catre terti, conducerea activitatii economice ori a exercitarii profesiei independente a persoanei fizice;
60. societate inseamna orice entitate de drept privat constituita in temeiul Legii societatilor nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
61. societatea-mama este societatea care exercita controlul sau influenta dominanta asupra celorlalte societati din grup;
62. societate de asigurare/reasigurare - asiguratorul si/sau reasiguratorul, astfel cum sunt definiti la art. 2 din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurarilor, cu modificarile si completarile ulterioare;
63. statul in care se gaseste un bun este:
a) pentru bunurile corporale - statul pe teritoriul caruia este situat bunul;
b) pentru bunurile si drepturile pe care proprietarul sau titularul trebuie sa le inscrie intr-un registru public - statul sub a carui autoritate este pastrat registrul;
c) pentru creante - statul pe teritoriul caruia se afla centrul principalelor interese ale debitorului creantei, astfel cum este determinat la pct. 7;
64. subansamblul functional reprezinta un grup de bunuri ale debitorului care asigura realizarea unui produs finit, de sine statator, sau permite desfasurarea unei afaceri independente;
65. supravegherea, in conditiile in care nu s-a ridicat dreptul de administrare al debitorului, consta in analiza permanenta a activitatii acestuia si avizarea prealabila atat a masurilor care implica patrimonial debitorul, cat si a celor menite sa conduca la restructurarea/reorganizarea acesteia. Supravegherea operatiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului se face prin avizul prealabil acordat, cel putin asupra urmatoarelor operatiuni:
a) avizarea platilor, atat prin contul bancar, cat si prin casierie; aceasta se poate realiza fie prin avizarea fiecarei plati, fie prin instructiuni generale cu privire la efectuarea platilor;
b) avizarea contractelor incheiate in perioada de observatie;
c) avizarea tuturor operatiunilor juridice in litigiile in care este implicat debitorul, avizarea masurilor propuse privind recuperarea creantelor;
d) avizarea operatiunilor contabile care implica diminuarea patrimoniului, precum casari, reevaluari etc;
e) avizarea tranzactiilor propuse de catre debitor;
f) avizarea situatiilor financiare si raportului de activitate atasat acestora;
g) avizarea masurilor de restructurare propuse de catre debitor prin administrator special, precum si a eventualelor decizii de concediere, modificari propuse in cadrul contractului colectiv de munca;
h) avizarea mandatelor pentru adunarile si comitetele creditorilor ale societatilor aflate in insolventa la care societatea debitoare detine calitatea de creditor, precum si in adunarile generale ale actionarilor la societatile la care debitorul detine participatii;
i) in cazul in care se propune instrainarea de active imobilizate din patrimoniul societatii la care debitorul detine participatii sau grevarea de sarcini ale acestora, este necesara, pe langa avizul administratorului judiciar, si parcurgerea procedurii prevazute de art. 87 alin. (2) si (3);
66. tabel definitiv de creante este tabelul care cuprinde toate creantele asupra averii debitorului la data deschiderii procedurii, acceptate in tabelul preliminar si impotriva carora nu s-au formulat contestatii, precum si creantele admise in urma solutionarii contestatiilor sau cele admise provizoriu de catre judecatorul-sindic. In cazul procedurii simplificate, tabelul definitiv de creante cuprinde, pe langa creantele nascute anterior deschiderii procedurii, si creantele nascute in perioada de observatie, ce au fost admise la masa pasiva. In acest tabel se arata suma solicitata, suma admisa si clasificarea creantei potrivit prevederilor art. 159 si 161;
67. tabelul definitiv consolidat de creante cuprinde totalitatea creantelor care figureaza ca admise in tabelul definitiv de creante si cele din tabelul suplimentar necontestate, precum si cele rezultate in urma solutionarii contestatiilor la tabelul suplimentar. In situatia in care s-a dispus intrarea in faliment dupa confirmarea unui plan de reorganizare, tabelul definitiv consolidat va cuprinde: totalitatea creantelor ce figureaza ca admise in tabelul definitiv de creante, cele din tabelul suplimentar necontestate, cele rezultate in urma solutionarii contestatiilor la tabelul suplimentar, din care se vor deduce sumele achitate pe parcursul derularii planului de reorganizare;
68. tabelul preliminar de creante cuprinde toate creantele scadente sau nescadente, sub conditie sau in litigiu, nascute inainte de data deschiderii procedurii, acceptate de catre administratorul judiciar in urma verificarii acestora. In tabel vor fi mentionate atat suma solicitata de catre creditor, cat si suma acceptata si rangul de prioritate. In cazul procedurii simplificate, in acest tabel se vor inregistra si creantele nascute dupa deschiderea procedurii si pana la momentul intrarii in faliment;
69. tabelul suplimentar cuprinde toate creantele nascute dupa data deschiderii procedurii generale si pana la data inceperii procedurii falimentului, acceptate de catre lichidatorul judiciar in urma verificarii acestora. In tabel vor fi mentionate atat suma solicitata de catre creditor, cat si suma acceptata si rangul de preferinta;
70. testul creditorului privat reprezinta analiza comparativa a gradului de indestulare a creantei bugetare prin raportare la un creditor privat diligent, in cadrul unei proceduri de preinsolventa sau reorganizare, comparativ cu o procedura de faliment. Analiza are la baza un raport de evaluare intocmit de catre un evaluator autorizat membru ANEVAR si se raporteaza inclusiv la durata unei proceduri de faliment comparativ cu programul de plati propus. Nu constituie ajutor de stat situatia in care testul creditorului privat atesta faptul ca distributiile pe care le-ar primi creditorul bugetar in cazul unei proceduri de preinsolventa sau reorganizare sunt superioare celor pe care le-ar primi intr-o procedura de faliment;
71. valoarea-prag reprezinta cuantumul minim al creantei, pentru a putea fi introdusa cererea de deschidere a procedurii de insolventa. Valoarea-prag este de 40.000 lei atat pentru creditori, cat si pentru debitor, inclusiv pentru procedurile deschise in baza Legii nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru creante de alta natura decat cele salariale, iar pentru salariati este de 6 salarii medii brute pe economie/pe salariat.

Textul integral al OUG nr. 91/2013 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa o gasiti in documentul atasat.




Citeste mai mult: http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_34665/OUG-nr-91-2013-procedurile-de-prevenire-a-insolventei-si-de-insolventa.html#ixzz31dIahxQY
Follow us: Avocatnetro on Facebook

Musafir

#20754 Procedura de compensare datorii. Aspecte esentiale

2014-05-13 22:20

http://www.criterii.ro/index.php/en/citeste-si-da-mai-departe/9535-procedura-de-compensare-datorii-aspecte-esentiale

Cadrul legal. In noul Cod civil, compensatiei ii sunt dedicate opt articole, de la art.1616 la 1623, insa aplicatii ale compensatiei intalnim si in art. 1039 (3) din noul Cod civil, in materie testamentara, potrivit caruia “Legatul in favoarea creditorului nu este prezumat a fi facut in compensatia creantei sale” sau in art. 1154 (3), in materie de donatie, potrivit caruia “Donatarul poate retine bunul pana la plata efectiva a sumelor ce ii sunt datorate pentru cheltuielile prevazute la alin. (1), afara de cazul in care creanta lui se compenseaza cu despagubirile pe care le datoreaza potrivit alin. (2) “.

Totodata, este de precizat ca mecanismul compensatoriu are aplicatii practice in numeroase alte ramuri de drept: comercial, fiscal, dreptul familiei, etc.

Efectele compensatiei

A. Efectul extinctiv:

Stingerea datoriilor reciproce pana la concurenta celei mai mici dintre ele;

Stingerea garantiilor si accesoriilor;

Consecinte:

a) Fideiusorul poate opune creditorului compensatia creantei pe care debitorul principal, a carui datorie o garanteaza, o dobandeste fata de creditorul obligatiei garantate;

b) Debitorul nu poate opune compensatia creantei fidejusorului impotriva creditorului sau (art. 1621 NCC);

c) Compensatia intre creditor si un codebitor solidar produce stingerea obligatiei numai in limita partii de datorie a codebitorului solidar cu care se realizeaza compensatia. Ceilalti codebitori solidari raman obligati pentru partea de datorie ramasa dupa ce a operat compensatia (art. 1450 NCC);

d) Compensatia intre unul dintre debitorii obligati indivizibil si creditor „stinge obligatia indivizibila si ii libereaza pe ceilalti debitori, acestia ramanand insa tinuti sa plateasca celui dintai echivalentul partilor lor” (art. 1432 (1)NCC);

B. Efectul automat.

Compensatia opereaza de plin drept, prin efectul legii.

Consecinta: mecanismul compensatiei opereaza atat intre persoane capabile cat si incapabile (nota 1).

Compensatia nu poate insa opera impotriva vointei partilor.

(nota 1) Pentru definitia capacitatii, respectiv incapacitatii a se vedea dispozitiile Cartii I, titlul II si IV “Despre persoane” din noul Cod civil.

Musafir

#20755 Conversia datoriilor în acțiuni, posibilă și la firmele în insolvență

2014-05-13 22:27

http://www.romanialibera.ro/economie/companii/conversia-datoriilor-in-actiuni--posibila-si-la-firmele-in-insolventa-335071

Statul îşi va putea majora participaţia în companiile pe care le controlează prin transformarea datoriilor bugetare ale acestora în acţiuni. Conversia creanțelor în acțiuni va putea fi introdusă, în cazul firmelor în insolvenţă, şi în planul de reorganizare, operaţiune interzisă în prezent de Legea insolvenţei.

Procedura rezultă din prevederile unei ordonanţe de urgenţă adoptate, marţi, de Guvern, cu argumentul intenţiei de redresare a activității operatorilor economici cu capital integral de stat, informează Mediafax. Actul normativ stabileşte că la operatorii economici la care statul este acţionar unic sau majoritar se poate aproba, cu respectarea procedurilor privind ajutorul de stat, conversia în acţiuni a obligaţiilor fiscale, prin hotărâre a Guvernului.

Obligaţiile fiscale la care se face trimitere în document sunt definite ca fiind cele administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, reprezentând impozite, taxe, contribuţii sociale obligatorii şi alte sume datorate bugetului general consolidat, inclusiv amenzile de orice fel care sunt venit la bugetul de stat, precum şi accesoriile datorate şi neachitate, cu excepaţia obligaţiilor fiscale cu reţinere la sursă.

Tot prin hotărâre a Guvernului va fi aprobată şi procedura de stingere a obligaţiilor fiscale prin conversie în acţiuni.

Acţionarii minoritari vor putea participa la majorarea capitalului social, pentru menţinerea cotei de participare la capitalul social deţinut anterior conversiei.

"Instituţia publică care exercită calitatea de acţionar în numele statului la data efectuării conversiei exercită drepturile şi obligaţiile statului român în calitate de acţionar pentru acţiunile emise de operatorii economici şi înregistrează în evidenţele contabile aceste acţiuni", se arată în document.

Ordonanţa mai stabileşte că, la operatorii economici la care statul este acţionar unic sau majoritar pentru care a fost deschisă procedura insolvenţei, conversia creanţelor bugetare în acţiuni poate fi prevăzută prin planul de reorganizare, cu acordul expres, în scris, al creditorului care urmează să primească titlurile de valoare.

Legea insolvenţei nu permite în prezent ca planul de reorganizare să prevadă conversia creanţelor bugetare în titluri de valoare, dar Guvernul argumentează că varianta conversiei reprezintă o soluţie care "integrează" creditorii în societate pentru gestionarea acesteia, astfel încât reorganizarea să conducă la o creştere a valorii societăţii.

"Varianta conversiei reprezintă o soluţie care determină, în esenţă, creşterea valorii societăţii", este argumentul Executivului, amintindu-se că planul de reorganizare este rezultatul unor negocieri şi al unor acorduri cu principalii creditori.

Guvernul mai arată că operaţiunea conversiei în titluri de valoare a creanţelor bugetare "nu trebuie privită" ca o majorare a participaţiilor statului la companiile aflate în insolvenţă, deoarece această operaţiune "poate fi reversibilă" şi duce la creşterea capitalurilor proprii ale respectivelor societăţi.

Musafir

#20756 Legea 85/2006 privind procedura insolventei, consolidata 2010

2014-05-13 22:39

http://www.dreptonline.ro/legislatie/lege_procedura_insolventei.php

Versiunea a fost consolidata cu urmatoarele prevederi:
OUG nr. 86/2006
OUG nr. 173/2008
OG 1/2010
Legea nr. 25/2010


Capitolul I - Dispozitii generale


Art. 1
(1) Procedura generala prevazuta de prezenta lege se aplica urmatoarelor categorii de debitori aflati in stare de insolventa sau de insolventa iminenta, cu exceptia celor prevazuti la alin.(2) lit.c) si d):
1. societatile comerciale;
2. societatile cooperative;
3. organizatiile cooperatiste;
4. societatile agricole;
5. grupurile de interes economic;
6. orice alta persoana juridica de drept privat care desfasoara si activitati economice.
(2) Procedura simplificata prevazuta de prezenta lege se aplica debitorilor aflati in stare de insolventa, care se incadreaza in una din urmatoarele categorii:
a) comercianti, persoane fizice, actionand individual;
b) asociatii familiale;
c) comercianti care fac parte din categoriile prevazute la alin.(1) si indeplinesc una din urmatoarele conditii:
1. nu detin nici un bun in patrimoniul lor;
2. actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi gasite;
3. administratorul nu poate fi gasit;
4. sediul nu mai exista sau nu corespunde adresei din registrul comertului.
d) debitori care fac parte din categoriile prevazute la alin.(1), care nu au prezentat documentele prevazute la art.28 alin.(1) lit.b), c), e) si h), in termenul prevazut de lege;
e) societati comerciale dizolvate anterior formularii cererii introductive;
f) debitori care si-au declarat prin cererea introductiva intentia de intrare in faliment sau care nu sunt indreptatiti sa beneficieze de procedura de reorganizare judiciara prevazuta de prezenta lege.

Art. 2
Scopul prezentei legi este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat in insolventa.

Art. 3
In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
1. insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
a) insolventa este prezumata ca fiind vadita, atunci cand debitorul, dupa 30 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori;
b) insolventa este iminenta atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati, la scadenta, datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei;
2. averea debitorului reprezinta totalitatea bunurilor si drepturilor sale patrimoniale - inclusiv cele dobandite in cursul procedurii insolventei - care pot face obiectul executarii silite, in conditiile reglementate de Codul de procedura civila;
3. procedura colectiva este procedura in care creditorii recunoscuti participa impreuna la urmarirea si recuperarea creantelor lor, in modalitatile prevazute de prezenta lege;
4. data deschiderii procedurii reprezinta:
a) in cazul cererii debitorului de deschidere a procedurii, data pronuntarii incheierii prevazute la art.32 alin.(1);
b) in cazul cererii creditorului de deschidere a procedurii, data pronuntarii sentintei judecatorului-sindic, prevazuta la art.33 alin.(4) sau (6);
5. debitorul este persoana fizica sau persoana juridica de drept privat, care face parte dintr-una din categoriile prevazute la art.1, al carei patrimoniu este in stare de insolventa;
6. prin creditor indreptatit sa solicite deschiderea procedurii insolventei se intelege creditorul a carui creanta impotriva patrimoniului debitorului este certa, lichida si exigibila de mai mult de 30 de zile;
7. prin creditor se intelege persoana fizica sau juridica care detine un drept de creanta asupra averii debitorului si care a solicitat, in mod expres, instantei sa ii fie inregistrata creanta in tabelul definitiv de creante sau in tabelul definitiv consolidat de creante si care poate face dovada creantei sale fata de patrimoniul debitorului, in conditiile prezentei legi. Au calitatea de creditor, fara a depune personal declaratiile de creanta, salariatii debitorului;
8. creditorul indreptatit sa participe la procedura insolventei este acel creditor care a formulat si i-a fost admisa, total sau in parte, o cerere de inregistrare a creantei sale pe tabelul definitiv al creantelor contra debitorului si care are dreptul de a participa si vota in adunarea creditorilor, inclusiv asupra unui plan de reorganizare judiciara admis de judecatorul-sindic, de a fi desemnati in calitate de membri ai comitetului creditorilor, de a participa la distributiile de fonduri rezultate din reorganizarea judiciara a debitorului sau din lichidarea averii debitorului, de a fi informat sau notificat cu privire la desfasurarea procedurii si de a participa la orice alta procedura reglementata de prezenta lege;
9. creantele garantate sunt creantele persoanelor care beneficiaza de o garantie reala asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent daca acesta este debitor principal sau tert garant fata de persoanele beneficiare ale garantiilor reale;
10. creantele salariale sunt creantele ce izvorasc din raporturi de munca intre debitor si angajatii acestuia. Aceste creante sunt inregistrate din oficiu in tabelul de creante de catre administratorul judiciar/lichidator;
11. creantele bugetare reprezinta creantele constand in impozite, taxe, contributii, amenzi si alte venituri bugetare, precum si accesoriile acestora;
12. valoare prag reprezinta cuantumul minim al creantei, pentru a putea fi introdusa cererea creditorului. Acesta este de 10.000 lei, iar pentru salariati, de 6 salarii medii pe economie;
13. creditorii chirografari sunt creditorii debitorului care nu au constituite garantii fata de patrimoniul debitorului si care nu au privilegii insotite de drepturi de retentie, ale caror creante sunt curente la data deschiderii procedurii, precum si creante noi, aferente activitatilor curente in perioada de observatie;
14. activitatile curente reprezinta acele fapte de comert si operatiuni financiare propuse a fi efectuate de debitor in perioada de observatie, in cursul normal al comertului sau, cum ar fi:
a) continuarea activitatilor contractate, conform obiectului de activitate;
b) efectuarea operatiunilor de incasari si plati aferente acestora;
c) asigurarea finantarii capitalului de lucru in limite curente;
15. perioada de observatie este perioada cuprinsa intre data deschiderii procedurii si data confirmarii planului sau, dupa caz, a intrarii in faliment;
16. tabelul preliminar de creante cuprinde toate creantele nascute inainte de data deschiderii procedurii curente, scadente, sub conditie sau in litigiu, acceptate de catre administratorul judiciar in urma verificarii acestora. In tabel va fi mentionata atat suma solicitata de catre creditor, cat si suma acceptata si rangul de preferinta. In cazul procedurii simplificate, in acest tabel se vor inregistra si creantele nascute dupa deschiderea procedurii si pana la momentul intrarii in faliment;
17. prin tabel definitiv de creante se intelege tabelul care cuprinde toate creantele asupra averii debitorului la data deschiderii procedurii, acceptate in tabelul preliminar si impotriva carora nu s-au formulat contestatii in conformitate cu prevederile art.73, precum si creantele admise in urma solutionarii contestatiilor. In acest tabel se arata suma solicitata, suma admisa si rangul de prioritate a creantei;
18. tabelul suplimentar cuprinde toate creantele nascute dupa data deschiderii procedurii generale si pana la data inceperii procedurii falimentului, acceptate de catre lichidator in urma verificarii acestora. In tabel va fi mentionata atat suma solicitata de catre creditor, cat si suma acceptata si rangul de preferinta;
19. tabelul definitiv consolidat va cuprinde totalitatea creantelor ce figureaza ca admise in tabelul definitiv de creante si cele din tabelul suplimentar necontestate, precum si cele rezultate in urma solutionarii contestatiilor la tabelul suplimentar. In situatia in care s-a dispus intrarea in faliment dupa confirmarea unui plan de reorganizare, urmeaza a se intocmi o varianta actualizata a tabelului definitiv consolidat, in concordanta cu programul de plata a creantelor, cuprins in planul de reorganizare si cu deducerea sumelor achitate pe parcursul desfasurarii acestuia;
20. reorganizarea judiciara este procedura ce se aplica debitorului, persoana juridica, in vederea achitarii datoriilor acestuia, conform programului de plata a creantelor. Procedura de reorganizare presupune intocmirea, aprobarea, implementarea si respectarea unui plan, numit plan de reorganizare, care poate sa prevada, impreuna sau separat:
a) restructurarea operationala si/sau financiara a debitorului;
b) restructurarea corporativa prin modificarea structurii de capital social; c) restrangerea activitatii prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului;
21. categoria de creante defavorizate este prezumata a fi categoria de creante pentru care planul de reorganizare prevede cel putin una dintre modificarile urmatoare pentru oricare dintre creantele categoriei respective:
a) o reducere a cuantumului creantei;
b) o reducere a garantiilor sau a altor accesorii, cum ar fi reesalonarea platilor in defavoarea creditorului;
c) valoarea actualizata cu dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, daca nu este stabilit altfel prin contractul privind creanta respectiva sau prin legi speciale, este mai mica decat valoarea la care a fost inscrisa in tabelul definitiv de creante;
22. prin program de plata a creantelor se intelege tabelul de creante mentionat in planul de reorganizare care cuprinde cuantumul sumelor pe care debitorul se obliga sa le plateasca creditorilor, prin raportare la tabelul definitiv de creante si la fluxurile de numerar aferente planului de reorganizare, si care cuprinde:
a) cuantumul sumelor datorate creditorilor conform tabelului definitiv de creante pe care debitorul se obliga sa le plateasca acestora;
b) termenele la care debitorul urmeaza sa plateasca aceste sume;
23. prin procedura falimentului se intelege procedura de insolventa concursuala colectiva si egalitara care se aplica debitorului in vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de radierea debitorului din registrul in care este inmatriculat;
24. procedura generala reprezinta procedura prevazuta de prezenta lege prin care un debitor care indeplineste conditiile prevazute la art.1 alin.(1), fara a le indeplini simultan si pe cele de la art.1 alin.(2), intra, dupa perioada de observatie, succesiv, in procedura de reorganizare judiciara si in procedura de faliment, sau separat, numai in reorganizare judiciara sau doar in procedura de faliment;
25. procedura simplificata reprezinta procedura prevazuta de prezenta lege prin care debitorul care indeplineste conditiile prevazute la art.1 alin.(2) intra direct in procedura de faliment, fie o data cu deschiderea procedurii insolventei, fie dupa o perioada de observatie de maximum 60 de zile, perioada in care vor fi analizate elementele aratate la art.1 alin.(2) lit.c) si d);
26. administratorul special este reprezentantul desemnat de adunarea generala a actionarilor/asociatilor debitorului, persoana juridica, sa efectueze in numele si pe seama acestuia, actele de administrare necesare in perioadele de procedura cand debitorului i se permite sa-si administreze activitatea si sa le reprezinte interesele in procedura pe perioada in care debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare. Adunarea generala a actionarilor, asociatilor sau membrilor persoanei juridice va fi convocata de administratorul judiciar sau de lichidator, pentru desemnarea administratorului special, in termen de maximum 20 de zile de la deschiderea procedurii sau, dupa caz, de la ridicarea dreptului debitorului de a-si administra averea. Adunarea generala va fi prezidata de administratorul judiciar sau de lichidator, dupa caz.
27. administratorul judiciar este persoana fizica sau juridica, practician in insolventa, autorizat in conditiile legii, desemnat sa exercite atributiile prevazute la art.20 in perioada de observatie si pe durata procedurii de reorganizare;
28. lichidatorul este persoana fizica sau juridica, practician in insolventa, autorizat in conditiile legii, desemnata sa conduca activitatea debitorului si sa exercite atributiile prevazute la art.25 in cadrul procedurii de faliment, atat in procedura generala, cat si in cea simplificata;
29. buletinul procedurilor de insolventa reprezinta publicatia editata de Oficiul National al Registrului Comertului care are drept scop publicarea citatiilor, convocarilor, notificarilor si comunicarilor actelor de procedura efectuate de instantele judecatoresti, administratorul judiciar/lichidator dupa deschiderea procedurii prevazute de prezenta lege;
30. ridicarea dreptului de administrare atrage suspendarea mandatului administratorului special sau al consiliului de administratie al debitorului. In cazul ridicarii dreptului de administrare al debitorului, conducerea acestuia este preluata de administratorul judiciar sau de lichidator, dupa caz;
31. prin contract financiar calificat se intelege orice contract avand ca obiect operatiuni cu instrumente financiare derivate realizate pe pietele reglementate, pietele asimilate sau pietele la buna intelegere, astfel cum sunt acestea reglementate;
32. prin consumator captiv se intelege consumatorul care, din considerente tehnice, economice sau de reglementare, nu poate alege furnizorul;
33. operatiunea de compensare bilaterala (netting) presupune realizarea, in legatura cu unul sau mai multe contracte financiare calificate, a uneia sau a mai multora dintre urmatoarele:
a) incetarea unui contract financiar calificat si/sau accelerarea oricarei plati sau indepliniri a unei obligatii ori realizari a unui drept in baza unuia sau a mai multor contracte financiare calificate avand ca temei un acord de compensare bilaterala ( netting);
b) calcularea sau estimarea unei valori de compensare, valori de piata, valori de lichidare ori valori de inlocuire a oricareia dintre obligatiile sau drepturile la care se refera lit.a);
c) conversia intr-o singura moneda a oricarei valori, calculata potrivit lit. b);
d) compensarea, pana la obtinerea unei sume nete (off-set), a oricaror valori calculate potrivit lit. b) si convertite potrivit prevederilor lit. c);
34. prin acord de compensare bilaterala (acord de netting) se intelege:
a) orice intelegere sau clauza in cadrul unui contract financiar calificat dintre doua parti prin care se prevede un netting al unor plati ori o indeplinire a unor obligatii sau o realizare a unor drepturi prezente ori viitoare rezultand din, sau avand legatura cu, unul ori mai multe contracte financiare calificate („acord master de netting”);
b) orice acord master de netting intre doua parti prin care se prevede netting-ul intre doua sau mai multe acorduri master de netting ("acord master-master de netting");
c) orice intelegere de garantare subsecventa ori in legatura cu unul sau mai multe acorduri master de netting;
35. prin intelegere de garantare se intelege orice contract/instrument de garantare a unui acord de netting sau a unor contracte financiare calificate, incluzand fara limitare: gajuri, scrisori de garantie, garantii personale si altele asemenea.

Art. 4
(1) Toate cheltuielile aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv cele privind notificarea, convocarea si comunicarea actelor de procedura efectuate de administratorul judiciar si/sau lichidator vor fi suportate din averea debitorului.
(2) Platile se vor face dintr-un cont deschis la o unitate a unei banci, pe baza de dispozitii emise de debitor sau, dupa caz, de administratorul judiciar, iar in cursul falimentului - de lichidator.
(3) Disponibilitatile banesti vor putea fi pastrate intr-un cont special de depozit bancar.
(4) In lipsa disponibilitatilor in contul debitorului, se va utiliza fondul de lichidare, platile efectuandu-se pe baza unui buget previzionat pe o perioada de cel putin 3 luni, aprobat de judecatorul-sindic.
(5) Judecatorul-sindic va putea autoriza, pe baza documentelor justificative atasate la raportul lunar al administratorului judiciar/lichidatorului elaborat potrivit art.21 alin.(1), plata, din fondul de lichidare a cheltuielilor ce au depasit bugetul previzionat.
(6) Fondul prevazut la alin. (4) va fi constituit prin:
a) majorarea cu 20% a taxelor percepute de oficiile registrului comertului de pe langa tribunale pentru operatiunile de inregistrare;
b) majorarea cu 20% a taxelor percepute pentru operatiunile de inregistrare in registrul societatilor agricole si, in cazul asociatiilor si fundatiilor ce desfasoara activitati economice, in registrul asociatiilor si fundatiilor.
c) preluarea a 1.5% din sumele recuperate in cadrul procedurilor de insolventa, inclusiv din fondurile obtinute din vanzarea bunurilor din averea debitorului, suma care va fi inclusa in categoria cheltuielilor aferente procedurii in sensul alin. (1).
(7) Sumele prevazute la alin. (6) lit. a) vor fi virate de oficiile Registrului Comertului, prin Oficiul National al Registrului Comertului, in contul Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa din Romania, denumita in continuare U.N.P.I.R., sumele prevazute la alin. (6) lit. b) vor fi achitate la orice unitate bancara in contul mentionat, iar sumele prevazute la alin. (6) lit. c) vor fi virate in contul U.N.P.I.R. de catre administratorul judiciar sau, dupa caz, de lichidator
(8) U.N.P.I.R. va comunica la Oficiul National al Registrului Comertului si la instantele judecatoresti pe langa care functioneaza registrul societatilor agricole, respectiv registrul asociatiilor si fundatiilor, numarul contului si unitatea la care acesta este deschis si orice modificari ulterioare ale acestuia.
(9) Sumele mentionate la alin. (1) vor fi considerate cheltuieli de lichidare in conformitate cu art. 121 si 123 pct. (1) si vor fi inscrise in planul de distribuire prevazut de art. 122 alin. (1).


Capitolul II - Participantii la procedura insolventei


Art. 5
(1) Organele care aplica procedura sunt: instantele judecatoresti, judecatorul-sindic, administratorul judiciar si lichidatorul.
(2) Organele prevazute la alin.(1) trebuie sa asigure efectuarea cu celeritate a actelor si operatiunilor prevazute de prezenta lege, precum si realizarea in conditiile legii a drepturilor si obligatiilor celorlalti participanti la aceste acte si operatiuni.

Sectiunea 1 - Instantele judecatoresti


Art. 6
Toate procedurile prevazute de prezenta lege, cu exceptia recursului prevazut la art.8, sunt de competenta tribunalului in a carui raza teritoriala isi are sediul debitorul, astfel cum figureaza acesta in registrul comertului, respectiv in registrul societatilor agricole sau in registrul asociatiilor si fundatiilor, si sunt exercitate de un judecator-sindic.*
--------------
*Conform OG 1/2010:

"Sectiile de insolventa prevazute la art. 6 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificarile si completarile ulterioare, se vor infiinta in termen de un an de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante."

Art. 7
(1) Citarea partilor, precum si comunicarea oricaror acte de procedura, a convocarilor si notificarilor se efectueaza prin Buletinul procedurilor de insolventa. Comunicarea citatiilor, a convocarilor si notificarilor fata de participantii la proces al caror sediu, domiciliu sau resedinta se afla in strainatate este supusa dispozitiilor Codului de procedura civila, cu modificarile si completarile ulterioare. Buletinul procedurilor de insolventa va fi realizat si in forma electronica.
(2) In procedurile contencioase reglementate de prezenta lege, vor fi citate in calitate de parti numai persoanele ale caror drepturi sau interese sunt supuse spre solutionare judecatorului-sindic, in conditii de contradictorialitate. In toate celelalte cazuri se aplica dispozitiile din Codul de procedura civila referitoare la procedura necontencioasa, in masura in care nu contravin unor dispozitii exprese prevazute de prezenta lege.
(3) Prin exceptie de la prevederile alin.(1) se va realiza, conform Codului de procedura civila, comunicarea actelor de procedura anterioare deschiderii procedurii si notificarea deschiderii procedurii. Pentru creditorii care nu au putut fi identificati in lista prevazuta la art.28 alin.(1) lit.c), procedura notificarii prevazute la art.61 va fi considerata indeplinita daca a fost efectuata prin Buletinul procedurilor de insolventa.
(3^1) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), prima comunicare a actelor de procedura catre persoanele impotriva carora se introduce o actiune, in temeiul dispozitiilor prezentei legi, ulterior deschiderii procedurii insolventei se va realiza conform Codului de procedura civila
(4) In cazul in care debitorul este o societate tranzactionata pe o piata reglementata, judecatorul-sindic va comunica Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare hotararea de deschidere a procedurii.
(5) Formatul si continutul-cadru ale actelor care se publica in Buletinul procedurilor de insolventa si ale dovezii privind indeplinirea procedurii de citare, convocare, notificare si comunicare se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei si sunt utilizate, in mod obligatoriu, de toti participantii la procedura.
(6) Notificarile, cu exceptia cazului in care sarcina notificarii apartine altor organe care aplica procedura, si convocarile prevazute de prezenta lege cad in sarcina administratorului judiciar sau a lichidatorului, dupa caz.
(7) Creditorii care au inregistrat cereri de admitere a creantelor sunt prezumati ca au in cunostinta termenele prevazute la art.62 sau la art.107, 108 sau 109, dupa caz, si nu vor mai fi citati.
(8) In vederea publicarii citatiilor, convocarilor si notificarilor actelor de procedura efectuate de instantele judecatoresti, dupa deschiderea procedurii prevazute de prezenta lege, se editeaza Buletinul procedurilor de insolventa, publicatie editata de catre Oficiul National al Registrului Comertului.
(9) Publicarea actelor de procedura sau, dupa caz, a hotararilor judecatoresti in Buletinul procedurilor de insolventa inlocuieste, de la data publicarii acestuia, citarea, convocarea si notificarea actelor de procedura efectuate individual fata de participantii la proces, acestea fiind prezumate a fi indeplinite la data publicarii.

Art. 8
(1) Curtea de apel va fi instanta de recurs pentru hotararile pronuntate de judecatorul-sindic in temeiul art.11.
(2) Termenul de recurs este de 10 zile de la comunicarea hotararii, daca legea nu prevede altfel.
(3) Recursul va fi judecat de completuri specializate, in termen de 30 de zile de la inregistrarea dosarului la curtea de apel. Citarea partilor in recurs se face potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila.
In vederea solutionarii recursului, se trimit la curtea de apel, in copie certificata de grefierul-sef al tribunalului, numai actele care intereseaza solutionarea caii de atac, selectate de judecatorul-sindic. In cazul in care instanta de recurs considera necesare si alte acte din dosarul de fond, va pune in vedere partilor interesate sa le depuna in copie certificata.
(4) Prin derogare de la prevederile art.300 alin.(2) si (3) din Codul de procedura civila, cu modificarile si completarile ulterioare, hotararile judecatorului-sindic nu vor putea fi suspendate de instanta de recurs.
(5) Prevederile alin.(4) nu se aplica in cazul judecarii recursului impotriva urmatoarelor hotarari ale judecatorului-sindic:
a) sentinta de respingere a contestatiei debitorului, introdusa in temeiul art.33 alin.(4);
b) sentinta prin care se decide intrarea in procedura simplificata;
c) sentinta prin care se decide intrarea in faliment, pronuntata in conditiile art.107;
d) sentinta de solutionare a contestatiei la planul de distribuire a fondurilor obtinute din lichidare si din incasarea de creante, introdusa in temeiul art.122 alin.(3).
(6) Pentru toate cererile de recurs formulate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorul-sindic in cadrul procedurii se constituie un singur dosar.
(7) Prin derogare de la art. 29 alin. (5) de la Legea 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, judecatorul sindic va putea sa nu dispuna suspendarea cauzei, in situatia in care dispozitiile a caror neconstitutionalitate se invoca au facut obiectul cel putin al unei decizii pronuntate de Curtea Constitutionala.

Sectiunea 2 - Judecatorul-sindic


Art. 9
Repartizarea cauzelor avand ca obiect procedura prevazuta de prezenta lege judecatorilor desemnati ca judecatori-sindici se realizeaza potrivit art.53 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, in mod aleatoriu, in sistem informatizat.

Art. 10
La propunerea administratorului judiciar sau lichidatorului, judecatorul sindic va putea desemna, prin incheiere, persoane de specialitate, stabilindu-le si remuneratia. Plata remuneratiei se va face din averea debitorului sau, in lipsa disponibilitatilor banesti in contul acestuia, din fondul prevazut la art. 4 alin. (4).

Art. 11
(1) Principalele atributii ale judecatorului-sindic, in cadrul prezentei legi, sunt:
a) pronuntarea motivata a hotararii de deschidere a procedurii si, dupa caz, de intrare in faliment atat prin procedura generala, cat si prin procedura simplificata;
b) judecarea contestatiei debitorului impotriva cererii introductive a creditorilor pentru inceperea procedurii; judecarea opozitiei creditorilor la deschiderea procedurii;
c) desemnarea motivata, prin sentinta de deschidere a procedurii, dintre practicienii in insolventa care au depus oferta de servicii in acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, dupa caz, a lichidatorului care va administra procedura pana la confirmarea ori, dupa caz, inlocuirea sa de catre adunarea creditorilor sau creditorul care detine cel putin 50% din valoarea creantelor, fixarea remuneratiei in conformitate cu criteriile stabilite de legea de organizare a activitatii practicienilor in insolventa, precum si a atributiilor acestuia pentru aceasta perioada. In vederea desemnarii administratorului judiciar provizoriu sau a lichidatorului provizoriu, judecatorul va avea in vedere cererea depusa in acest sens de creditorul care a solicitat deschiderea procedurii sau de debitor, daca cererea introductiva ii apartine. In situatia in care cel care a introdus cererea de deschidere a procedurii nu solicita numirea unui administrator judiciar sau lichidator, numirea se va face de catre judecatorul sindic din randul practicienilor care au depus oferte in dosarul cauzei;
d) confirmarea, prin incheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor sau de creditorul care detine cel putin 50% din valoarea creantelor, confirmarea onorariului negociat. Daca nu exista contestatii impotriva hotararii adunarii creditorilor sau a deciziei creditorului care detine cel putin 50% din valoarea creantelor, confirmarea se va face in camera de consiliu, fara citarea partilor, dupa depunerea procesului-verbal al adunarii creditorilor;".
e) inlocuirea, pentru motive temeinice, prin incheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului;
f) judecarea cererilor de a i se ridica debitorului dreptul de a-si mai conduce activitatea;
g) judecarea cererilor de atragere a raspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului in insolventa, potrivit art.138, sesizarea organelor de cercetare penala in legatura cu savarsirea infractiunilor prevazute la art.143-147;
h) judecarea actiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor acte frauduloase si a unor constituiri sau transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii;
i) judecarea contestatiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricarei persoane interesate impotriva masurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator;
j) admiterea si confirmarea planului de reorganizare sau, dupa caz, de lichidare, dupa votarea lui de catre creditori;
k) solutionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de intrerupere a procedurii de reorganizare judiciara si de intrare in faliment;
l) solutionarea contestatiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau ale lichidatorului;
m) judecarea actiunii in anularea hotararii adunarii creditorilor;
n) pronuntarea hotararii de inchidere a procedurii.
(2) Atributiile judecatorului-sindic sunt limitate la controlul judecatoresc al activitatii administratorului judiciar si/sau al lichidatorului si la procesele si cererile de natura judiciara aferente procedurii insolventei. Atributiile manageriale apartin administratorului judiciar sau lichidatorului sau, in mod exceptional, debitorului, daca acestuia nu i s-a ridicat dreptul de a-si administra averea. Deciziile manageriale pot fi controlate sub aspectul oportunitatii de catre creditori, prin organele acestora.

Art. 12
(1) Hotararile judecatorului-sindic sunt definitive si executorii. Ele pot fi atacate separat cu recurs.
(2) Dispozitiile art.20 alin.(1) din Codul de procedura civila privind incompatibilitatea nu sunt aplicabile judecatorului-sindic care pronunta succesiv hotarari in acelasi dosar, cu exceptia situatiei rejudecarii, dupa casarea hotararii in recurs.

Sectiunea 3 - Adunarea creditorilor. Comitetul creditorilor


Art. 13
(1) Adunarea creditorilor va fi convocata si prezidata de catre administratorul judiciar sau, dupa caz, de catre lichidator, daca legea sau judecatorul-sindic nu dispune altfel; secretariatul sedintelor adunarilor creditorilor este in sarcina administratorului judiciar sau, dupa caz, a lichidatorului.
(2) Creditorii cunoscuti vor fi convocati de administratorul judiciar sau de lichidator in cazurile prevazute expres de lege si ori de cate ori este necesar.
(3) Adunarea creditorilor va putea fi convocata si de catre comitetul creditorilor sau la cererea creditorilor detinand creante in valoare de cel putin 30% din valoarea totala a acestora.

Art. 14
(1) Convocarea creditorilor va trebui sa cuprinda ordinea de zi a sedintei.
(2) Orice deliberare asupra unei chestiuni necuprinse in convocare este nula, cu exceptia cazului in care la sedinta participa titularii tuturor creantelor.
(3) Creditorii pot fi reprezentati in adunare prin imputerniciti cu procura speciala autentica sau, in cazul creditorilor bugetari si al celorlalte persoane juridice, cu delegatie semnata de conducatorul unitatii.
(4) Daca legea nu interzice in mod expres, creditorii vor putea vota si prin corespondenta. Scrisoarea prin care isi exprima votul, semnata de creditor, semnatura fiind legalizata de notarul public ori certificata si atestata de catre un avocat, sau inscris in format electronic, caruia i s-a incorporat, atasat ori asociat semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat valabil, poate fi comunicata prin orice mijloace, pana in ziua fixata pentru exprimarea votului, administratorului judiciar sau lichidatorului.
(5) La sedintele adunarilor creditorilor, salariatii debitorului vor putea fi reprezentati de un delegat din randul acestora, care va vota pentru intreaga valoare a creantelor reprezentand salariile si alte drepturi banesti.
(6) Deliberarile si hotararile adunarii creditorilor vor fi cuprinse intr-un proces-verbal, care va fi semnat de presedintele sedintei, membrii comitetului creditorilor, precum si de administratorul judiciar sau de lichidator, dupa caz. Procesul-verbal va fi depus, prin grija administratorului judiciar/lichidatorului, la dosarul cauzei, in termen de 2 zile lucratoare de la data adunarii creditorilor.
(7) Hotararea adunarii creditorilor poate fi desfiintata de judecatorul-sindic pentru nelegalitate, la cererea creditorilor care au votat impotriva luarii hotararii respective si au facut sa se consemneze aceasta in procesul-verbal al adunarii, precum si la cererea creditorilor indreptatiti sa participe la procedura insolventei, care au lipsit motivat de la sedinta adunarii creditorilor.
(8) Cererea prevazuta la alin. (7) va fi depusa la dosarul cauzei in termen de 5 zile de la data adunarii creditorilor si va fi solutionata in camera de consiliu, cu citarea celui care a introdus cererea, a administratorului judiciar sau, dupa caz, a lichidatorului si a creditorilor. In cazul in care a fost constituit comitetul creditorilor, va fi citat si presedintele acestuia.

Art. 15
(1) Cu exceptia cazurilor in care legea cere o majoritate speciala, sedintele adunarii creditorilor vor avea loc in prezenta titularilor de creante insumand cel putin 30% din valoarea totala a creantelor impotriva averii debitorului si un numar de membri ai comitetului creditorilor care reprezinta majoritatea simpla a acestora, iar deciziile adunarii creditorilor se adopta cu votul titularilor unei majoritati, prin valoare, a creantelor prezente.
(2) Calculul valorii totale a creantelor prevazute la alin.(1) impotriva averii debitorului se va determina prin raportare la urmatoarele criterii:
a) ulterior afisarii tabelului preliminar si pana la afisarea tabelului definitiv, valoarea creantelor verificate si acceptate de administratorul judiciar, asa cum reiese din cuprinsul tabelului preliminar;
b) ulterior afisarii tabelului definitiv si pana la confirmarea unui plan de reorganizare, astfel cum reiese din cuprinsul tabelului definitiv;
c) ulterior confirmarii planului de reorganizare si pana la afisarea tabelului definitiv consolidat, astfel cum reiese din planul de reorganizare confirmat;
d) ulterior afisarii tabelului definitiv consolidat, astfel cum reiese din cuprinsul acestuia.
(3) Planul de reorganizare va fi supus votului adunarii creditorilor, in conditiile prevazute la art.101.

Art. 16
(1) Judecatorul-sindic poate desemna, in raport cu numarul creditorilor, un comitet format din 3–5 creditori dintre cei cu creante garantate, bugetare si chirografare cele mai mari, prin valoare. Daca din cauza numarului mic de creditori judecatorul-sindic nu considera necesara constituirea unui comitet al creditorilor, atributiile comitetului prevazute la art. 17 alin. (1) lit. b) si f) vor fi exercitate de adunarea creditorilor.
(2) Desemnarea se va face, prin incheiere, dupa intocmirea tabelului preliminar de creante.
(3) Pentru necesitatile procedurii, judecatorul-sindic va desemna, pe baza propunerii creditorilor, un presedinte al comitetului creditorilor. Comitetul creditorilor va fi citat in persoana presedintelui astfel desemnat, iar in lipsa, prin oricare dintre membrii comitetului creditorilor.
(4) In cadrul primei sedinte a adunarii creditorilor, acestia vor putea alege un comitet format din 3 sau 5 creditori dintre cei cu creante garantate si cei chirografari, dintre primii 20 de creditori in ordinea valorii, care se ofera voluntar; comitetul astfel desemnat va inlocui comitetul desemnat anterior de judecatorul-sindic.
(5) Daca nu se va obtine majoritatea necesara, se va mentine comitetul desemnat anterior de judecatorul-sindic. La propunerea administratorului judiciar sau a celorlalti membri ai comitetului, judecatorul-sindic va consemna, prin incheiere, modificarea componentei acestuia, astfel incat criteriile prevazute la alin.(4) sa fie respectate in toate fazele procedurii.
(6) In cursul derularii procedurii, judecatorul-sindic va putea cere asistenta comitetului creditorilor sau a unui delegat al acestuia.

Art. 17
(1) Comitetul creditorilor are urmatoarele atributii:
a) sa analizeze situatia debitorului si sa faca recomandari adunarii creditorilor cu privire la continuarea activitatii debitorului si la planurile de reorganizare propuse;
b) sa negocieze cu administratorul judiciar sau cu lichidatorul care doreste sa fie desemnat de catre creditori in dosar conditiile numirii si sa recomande adunarii creditorilor astfel de numiri;
c) sa ia la cunostinta rapoartele intocmite de administratorul judiciar sau de lichidator, sa le analizeze si, daca este cazul, sa faca contestatii la acestea;
d) sa intocmeasca rapoarte, pe care sa le prezinte adunarii creditorilor, privind masurile luate de administratorul judiciar sau de lichidator si efectele acestora si sa propuna, motivat, si alte masuri;
e) sa solicite, in temeiul art.47 alin.(5), ridicarea dreptului de administrare al debitorului;
f) sa introduca actiuni pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, facute de debitor in dauna creditorilor, atunci cand astfel de actiuni nu au fost introduse de administratorul judiciar sau de lichidator.
(2) Comitetul creditorilor se intruneste lunar si, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, dupa caz, ori a cel putin doi dintre membrii sai, ori de cate ori este necesar.
(3) Deliberarile comitetului creditorilor vor avea loc in prezenta administratorului judiciar/lichidatorului si vor fi consemnate intr-un proces-verbal, care va retine pe scurt continutul deliberarilor, precum si hotararile luate.
(4) Deciziile comitetului creditorilor se iau cu majoritatea simpla din totalul numarului de membri ai acestuia.
(5) Daca un membru al comitetului creditorilor se afla, datorita interesului propriu, in conflict de interese cu interesul concursual al creditorilor participanti la procedura, se va abtine de la vot.
(6) Impotriva actiunilor, masurilor si deciziilor luate de comitetul creditorilor orice creditor poate formula contestatie la adunarea creditorilor, in termen de 5 zile de la luarea acestora.

Sectiunea 4 - Administratorul special


Art. 18
(1) Dupa deschiderea procedurii, adunarea generala a actionarilor/asociatilor debitorului, persoana juridica, va desemna, pe cheltuiala acestora, un reprezentant, persoana fizica sau juridica, administrator special, care sa reprezinte interesele societatii si ale acestora si sa participe la procedura, pe seama debitorului. Dupa ridicarea dreptului de administrare, debitorul este reprezentat de administratorul judiciar/lichidator care ii conduce si activitatea comerciala, iar mandatul administratorului special va fi redus la a reprezenta interesele actionarilor/asociatilor.
(2) Administratorul special are urmatoarele atributii:
a) exprima intentia debitorului de a propune un plan, potrivit art.28 alin.(1) lit.h), coroborat cu art.33 alin.(2);
b) participa, in calitate de reprezentant al debitorului, la judecarea actiunilor prevazute la art.79 si 80;
c) formuleaza contestatii in cadrul procedurii reglementate de prezenta lege;
d) propune un plan de reorganizare;
e) administreaza activitatea debitorului, sub supravegherea administratorului judiciar, dupa confirmarea planului;
f) dupa intrarea in faliment, participa la inventar, semnand actul, primeste raportul final si bilantul de inchidere si participa la sedinta convocata pentru solutionarea obiectiunilor si aprobarea raportului;
g) primeste notificarea inchiderii procedurii.

Sectiunea 5 - Administratorul judiciar


Art. 19
(1) Practicienii in insolventa interesati vor depune la dosar o oferta de preluare a pozitiei de administrator judiciar in dosarul respectiv, la care vor anexa dovada calitatii de practician in insolventa si o copie dupa polita de asigurare profesionala. In oferta, practicianul in insolventa interesat va putea arata si disponibilitatea de timp si de resurse umane precum si experienta generala sau specifica necesare preluarii dosarului si bunei administrari a cazului. In cazul in care nu exista nici o astfel de oferta, judecatorul-sindic va desemna provizoriu, pana la prima adunare a creditorilor, un practician in insolventa ales in mod aleatoriu din Tabloul U.N.P.I.R.
(2) La recomandarea comitetului creditorilor, in cadrul primei sedinte a adunarii creditorilor sau ulterior, creditorii care detin cel putin 50% din valoarea totala a creantelor pot decide desemnarea unui administrator judiciar/lichidator, stabilindu-i si remuneratia. In cazul in care remuneratia se va achita din fondul constituit conform prevederilor art. 4, aceasta va fi stabilita de catre judecatorul-sindic, pe baza criteriilor stabilite prin legea privind profesia de practician in insolventa . Creditorii pot decide sa confirme administratorul judiciar sau lichidatorul desemnat provizoriu de catre judecatorul-sindic.
(2^1) Creditorul care detine cel putin 50% din valoarea totala a creantelor poate sa decida, fara consultarea adunarii creditorilor, desemnarea unui administrator judiciar sau lichidator in locul administratorului judiciar sau lichidatorului provizoriu ori sa confirme administratorul judiciar provizoriu sau, dupa caz, lichidatorul provizoriu si sa ii stabileasca remuneratia
(3) Creditorii pot contesta la judecatorul-sindic, pentru motive de nelegalitate, decizia prevazuta la alin. (2) si (21), in termen de 3 zile de la data publicarii acesteia in Buletinul procedurilor de insolventa. Judecatorul va solutiona, de urgenta si deodata, toate contestatiile printr-o incheiere prin care va numi administratorul judiciar/lichidatorul desemnat sau, dupa caz, va solicita adunarii creditorilor/creditorului desemnarea unui alt administrator judiciar/lichidator.
(4) Daca in termenul stabilit la alin. (3) decizia adunarii creditorilor sau a creditorului ce detine cel putin 50% din valoarea creantelor nu este contestata, judecatorul-sindic, prin incheiere, va numi administratorul judiciar propus de creditori sau de creditorul ce detine cel putin 50% din valoarea creantelor, dispunand totodata incetarea atributiilor administratorului judiciar provizoriu pe care l-a desemnat prin sentinta de deschidere a procedurii.”
(5) Administratorul judiciar, persoana fizica sau persoana juridica, inclusiv reprezentantul acesteia, trebuie sa aiba calitatea de practician in insolventa, potrivit legii.
(6) abrogat, OUG nr. 86/2006
(7) abrogat, OUG nr. 86/2006
(8) Inainte de desemnarea sa, administratorul judiciar trebuie sa faca dovada ca este asigurat pentru raspundere profesionala, prin subscrierea unei polite de asigurare valabile, care sa acopere eventualele prejudicii cauzate in indeplinirea atributiilor sale. Riscul asigurat trebuie sa reprezinte consecinta activitatii administratorului judiciar pe perioada exercitarii calitatii sale.
(9) Este interzis administratorului judiciar, sub sanctiunea revocarii din functie si a repararii eventualelor prejudicii cauzate, sa diminueze, in mod direct sau indirect, valoarea sumei asigurate prin contractul de asigurare.

Art. 20
(1) Principalele atributii ale administratorului judiciar, in cadrul prezentei legi, sunt:
a) examinarea situatiei economice a debitorului si a documentelor depuse conform prevederilor art.28 si 35 si intocmirea unui raport prin care sa propuna fie intrarea in procedura simplificata, fie continuarea perioadei de observatie in cadrul procedurii generale si supunerea acelui raport judecatorului-sindic, intr-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depasi 30 de zile de la desemnarea administratorului judiciar;
b) examinarea activitatii debitorului si intocmirea unui raport amanuntit asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la aparitia starii de insolventa, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila, si asupra existentei premiselor angajarii raspunderii acestora, in conditiile art.138, precum si asupra posibilitatii reale de reorganizare efectiva a activitatii debitorului ori a motivelor care nu permit reorganizarea si supunerea acelui raport judecatorului-sindic, intr-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depasi 60 de zile de la desemnarea administratorului judiciar;
c) intocmirea actelor prevazute la art.28 alin.(1), in cazul in care debitorul nu si-a indeplinit obligatia respectiva inauntrul termenelor legale, precum si verificarea, corectarea si completarea informatiilor cuprinse in actele respective, cand acestea au fost prezentate de debitor;
d) elaborarea planului de reorganizare a activitatii debitorului, in functie de cuprinsul raportului prevazut la lit.a) si in conditiile si termenele prevazute la art.94;
e) supravegherea operatiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului;
f) conducerea integrala, respectiv in parte, a activitatii debitorului, in acest ultim caz cu respectarea precizarilor exprese ale judecatorului-sindic cu privire la atributiile sale si la conditiile de efectuare a platilor din contul averii debitorului;
g) convocarea, prezidarea si asigurarea secretariatului sedintelor adunarii creditorilor sau ale actionarilor, asociatilor ori membrilor debitorului persoana juridica;
h) introducerea de actiuni pentru anularea actelor frauduloase incheiate de debitor in dauna drepturilor creditorilor, precum si a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operatiuni comerciale incheiate de debitor si a constituirii unor garantii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;
i) sesizarea de urgenta a judecatorului-sindic in cazul in care constata ca nu exista bunuri in averea debitorului ori ca acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative;
j) mentinerea sau denuntarea unor contracte incheiate de debitor;
k) verificarea creantelor si, atunci cand este cazul, formularea de obiectiuni la acestea, precum si intocmirea tabelelor creantelor;
l) incasarea creantelor; urmarirea incasarii creantelor referitoare la bunurile din averea debitorului sau la sumele de bani transferate de catre debitor inainte de deschiderea procedurii; formularea si sustinerea actiunilor in pretentii pentru incasarea creantelor debitorului, pentru aceasta putand angaja avocati;
m) cu conditia confirmarii de catre judecatorul-sindic, incheierea de tranzactii, descarcarea de datorii, descarcarea fidejusorilor, renuntarea la garantii reale;
n) sesizarea judecatorului-sindic in legatura cu orice problema care ar cere o solutionare de catre acesta.
(2) Judecatorul-sindic poate stabili administratorului judiciar, prin incheiere, orice alte atributii in afara celor stabilite la alin.(1), cu exceptia celor prevazute de lege in competenta exclusiva a acestuia.

Art. 21
(1) La fiecare termen de continuare a procedurii, administratorul judiciar va prezenta judecatorului-sindic un raport cuprinzand descrierea modului in care si-a indeplinit atributiile, precum si o justificare a cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii sau a altor cheltuieli efectuate din fondurile existente in averea debitorului. Baza de raportare este luna intreaga, raportul putand cuprinde mai multe luni.
(1^1) In raportul prevazut la alin. (1) se va mentiona si remuneratia administratorului judiciar sau a lichidatorului, cu mentionarea modalitatii de calcul a acesteia.
(2) Debitorul persoana fizica, administratorul special al debitorului persoana juridica, oricare dintre creditori, precum si orice alta persoana interesata pot face contestatie impotriva masurilor luate de administratorul judiciar.
(3) Contestatia trebuie sa fie inregistrata in termen de 5 zile de la depunerea raportului prevazut la alin.(1).
(4) Judecatorul-sindic va solutiona contestatia, in termen de 10 zile de la inregistrarea ei, in camera de consiliu, cu citarea contestatorului, a administratorului judiciar si a comitetului creditorilor, putand, la cererea contestatorului, sa suspende executarea masurii contestate.

Art. 22
(1) In cazul in care un practician in insolventa desemnat refuza numirea, acesta are obligatia de a notifica instanta, in termen de 5 zile de la comunicarea sentintei de numire. Judecatorul-sindic va sanctiona cu amenda judiciara de la 500 lei la 1.000 lei necomunicarea in termen a refuzului, fara motive temeinice. In acest caz, sunt aplicabile dispozitiile art. 19. Prevederile prezentului articol sunt aplicabile si in situatia prevazuta de art. 34.
(2) In orice stadiu al procedurii, judecatorul-sindic, din oficiu sau la cererea comitetului creditorilor, il poate inlocui pe administratorul judiciar, prin incheiere motivata, pentru motive temeinice. Incheierea de inlocuire se pronunta in camera de consiliu, de urgenta, cu citarea administratorului judiciar si a comitetului creditorilor.
(3) Judecatorul-sindic va sanctiona administratorul judiciar cu amenda judiciara de la 1.000 lei la 5.000 lei in cazul in care acesta, din culpa sau cu rea-credinta, nu isi indeplineste sau indeplineste cu intarziere atributiile prevazute de lege sau stabilite de judecatorul-sindic.
(4) Daca prin fapta prevazuta la alin.(3) administratorul judiciar a cauzat un prejudiciu, judecatorul-sindic va putea, la cererea oricarei parti interesate, sa-l oblige pe administratorul judiciar la acoperirea prejudiciului produs.
(5) In cazul amenzilor si al despagubirii prevazute la alin.(1), (3) si, respectiv la alin.(4), urmeaza a se aplica in mod corespunzator dispozitiile art.1084 si 1085 din Codul de procedura civila.

Art. 23
In vederea indeplinirii atributiilor sale, administratorul judiciar va putea desemna persoane de specialitate. Numirea si nivelul remuneratiilor acestor persoane vor fi supuse aprobarii comitetului creditorilor, cu exceptia cazurilor in care va fi stabilit ca acestea vor fi achitate din fondul constituit conform art.4 din prezenta lege.

Sectiunea 6 - Lichidatorul


Art. 24
(1) In cazul in care dispune trecerea la faliment, judecatorul-sindic va desemna un lichidator, aplicandu-se, in mod corespunzator, dispozitiile art.19, 21, 22, 23 si ale art.102 alin.(5).
(2) Atributiile administratorului judiciar inceteaza la momentul stabilirii atributiilor lichidatorului de catre judecatorul-sindic.
(3) Poate fi desemnat lichidator si administratorul judiciar desemnat anterior.

Art. 25
Principalele atributii ale lichidatorului, in cadrul prezentei legi, sunt:
a) examinarea activitatii debitorului asupra caruia se initiaza procedura simplificata in raport cu situatia de fapt si intocmirea unui raport amanuntit asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la insolventa, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila si a existentei premiselor angajarii raspunderii acestora in conditiile art.138, si supunerea acelui raport judecatorului-sindic intr-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depasi 60 de zile de la desemnarea lichidatorului, daca un raport cu acest obiect nu fusese intocmit anterior de administratorul judiciar;
b) conducerea activitatii debitorului;
c) introducerea de actiuni pentru anularea actelor frauduloase incheiate de debitor in dauna drepturilor creditorilor, precum si a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operatiuni comerciale incheiate de debitor si a constituirii unor garantii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;
d) aplicarea sigiliilor, inventarierea bunurilor si luarea masurilor corespunzatoare pentru conservarea lor;
e) mentinerea sau denuntarea unor contracte incheiate de debitor;
f) verificarea creantelor si, atunci cand este cazul, formularea de obiectiuni la acestea, precum si intocmirea tabelelor creantelor;
g) urmarirea incasarii creantelor din averea debitorului, rezultate din transferul de bunuri sau de sume de bani efectuat de acesta inaintea deschiderii procedurii, incasarea creantelor; formularea si sustinerea actiunilor in pretentii pentru incasarea creantelor debitorului, pentru aceasta putand angaja avocati;
h) primirea platilor pe seama debitorului si consemnarea lor in contul averii debitorului;
i) vanzarea bunurilor din averea debitorului, in conformitate cu prevederile prezentei legi;
j) incheierea de tranzactii, descarcarea de datorii, descarcarea fidejusorilor, renuntarea la garantii reale sub conditia confirmarii de catre judecatorul-sindic;
k) sesizarea judecatorului-sindic cu orice problema care ar cere o solutionare de catre acesta;
l) orice alte atributii stabilite prin incheiere de catre judecatorul-sindic.


Capitolul III - Procedura


Sectiunea 1 - Cererile introductive


Art. 26
(1) Procedura va incepe pe baza unei cereri introduse la tribunal de catre debitor sau de catre creditori, precum si de orice alte persoane sau institutii prevazute expres de lege.
(2) Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare introduce cerere impotriva entitatilor reglementate si supravegheate de aceasta care, potrivit datelor de care dispune, indeplinesc criteriile prevazute de dispozitiile legale speciale pentru initierea procedurii prevazute de prezenta lege.

§.1. Cererea debitorului

Art. 27
(1) Debitorul aflat in stare de insolventa este obligat sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor prezentei legi, in termen de maximum 30 de zile de la aparitia starii de insolventa.
(2) Va putea sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor prezentei legi si debitorul in cazul caruia aparitia starii de insolventa este iminenta.
(3) Cererile persoanelor juridice vor fi semnate de persoanele care, potrivit actelor constitutive sau statutelor, au calitatea de a le reprezenta.
(4) Introducerea prematura, cu rea-credinta, de catre debitor a unei cereri de deschidere a procedurii atrage raspunderea patrimoniala a debitorului persoana fizica sau juridica, pentru prejudiciile pricinuite.

Art. 28
(1) Cererea debitorului trebuie sa fie insotita de urmatoarele acte:
a) bilantul certificat de catre administrator si cenzor/auditor, balanta de verificare pentru luna precedenta datei inregistrarii cererii de deschidere a procedurii;
b) o lista completa a tuturor bunurilor debitorului, incluzand toate conturile si bancile prin care debitorul isi ruleaza fondurile; pentru bunurile grevate se vor mentiona datele din registrele de publicitate;
c) o lista a numelor si a adreselor creditorilor, oricum ar fi creantele acestora: certe sau sub conditie, lichide sau nelichide, scadente sau nescadente, necontestate sau contestate, aratandu-se suma, cauza si drepturile de preferinta;
d) o lista cuprinzand platile si transferurile patrimoniale efectuate de debitor in cele 120 de zile anterioare inregistrarii cererii introductive;
e) o lista a activitatilor curente pe care intentioneaza sa le desfasoare in perioada de observatie;
f) contul de profit si pierderi pe anul anterior depunerii cererii;
g) o lista a membrilor grupului de interes economic sau, dupa caz, a asociatilor cu raspundere nelimitata, pentru societatile in nume colectiv si cele in comandita;
h) o declaratie prin care debitorul isi arata intentia de intrare in procedura simplificata sau de reorganizare, conform unui plan, prin restructurarea activitatii sau prin lichidarea, in tot sau in parte, a averii, in vederea stingerii datoriilor sale; daca aceasta declaratie nu va fi depusa pana la expirarea termenului stabilit la alin.(2), se prezuma ca debitorul este de acord cu initierea procedurii simplificate;
i) o descriere sumara a modalitatilor pe care le are in vedere pentru reorganizarea activitatii;
j) o declaratie pe propria raspundere, autentificata la notar sau certificata de un avocat, sau un certificat de la registrul societatilor agricole ori, dupa caz, oficiul registrului comertului in a carui raza teritoriala se afla domiciliul profesional/sediul social, din care sa rezulte daca a mai fost supus procedurii prevazute de prezenta lege intr-un interval de 5 ani anterior formularii cererii introductive;
k) o declaratie pe proprie raspundere autentificata de notar sau certificata de avocat, din care sa rezulte ca nu a fost condamnat definitiv pentru fals sau pentru infractiuni prevazute in Legea concurentei nr.21/1996 si ca administratorii, directorii si/sau asociatii nu au fost condamnati definitiv pentru bancruta frauduloasa, gestiune frauduloasa, abuz de incredere, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, infractiuni de fals ori infractiuni prevazute in Legea concurentei nr.21/1996, in ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii;
l) un certificat de admitere la tranzactionare pe o piata reglementata a valorilor mobiliare sau a altor instrumente financiare emise.
(2) Daca debitorul nu dispune, la momentul inregistrarii cererii, de vreuna dintre informatiile prevazute la alin.(1) lit.a)-f) si h), va putea inregistra acea informatie la tribunal, in termen de 10 zile; daca nu o va face, cererea sa va fi considerata o recunoastere a starii de insolventa a patrimoniului sau, caz in care judecatorul-sindic va pronunta o sentinta de intrare in procedura simplificata, conform art.1 alin.(2) lit.c) sau d).

Art. 29
(1) In cazul unei cereri introduse de o societate in nume colectiv sau in comandita, acea cerere nu va fi considerata ca fiind facuta si de asociatii cu raspundere nelimitata sau, in conditiile art.31- 33, si impotriva lor.
(2) O cerere introdusa de un asociat cu raspundere nelimitata sau impotriva acestuia pentru datoriile sale va fi fara efecte juridice cu privire la societatea in nume colectiv sau in comandita din care face parte.
(3) Prevederile alin.(1) si (2) se aplica, in mod corespunzator, in privinta cererilor introduse de grupurile de interes economic sau de membrii acestora.

Art. 30
Nu pot formula o cerere de reorganizare judiciara debitorii, persoane juridice, care in ultimii 5 ani, precedenti hotararii de deschidere a procedurii, au mai fost supusi unei astfel de proceduri.

§.2. Cererile creditorilor

Art. 31
(1) Orice creditor indreptatit sa solicite deschiderea procedurii prevazute de prezenta lege impotriva unui debitor prezumat in insolventa poate introduce o cerere introductiva, in care va preciza:
a) cuantumul si temeiul creantei;
b) existenta unei garantii reale, constituite de catre debitor sau instituite potrivit legii;
c) existenta unor masuri asiguratorii asupra bunurilor debitorului;
d) declaratia privind eventuala intentie de a participa la reorganizarea debitorului, caz in care va trebui sa precizeze, cel putin la nivel de principiu, modalitatea in care intelege sa participe la reorganizare.
(2) Creditorul va anexa documentele justificative ale creantei si ale actelor de constituire de garantii.
(3) Daca intre momentul inregistrarii cererii de catre un creditor si cel al judecarii acestei cereri sunt formulate cereri de catre alti creditori impotriva aceluiasi debitor, tribunalul va verifica, din oficiu, la data inregistrarii, existenta dosarului pe rol, va dispune conexarea acestora si va stabili indeplinirea conditiilor prevazute la alin.(1) referitoare la cuantumul minim al creantelor, in raport cu valoarea insumata a creantelor tuturor creditorilor care au formulat cereri si cu respectarea valorii prag prevazuta de prezenta lege.
(4) Daca exista o cerere de deschidere a procedurii insolventei formulata de catre debitor si una sau mai multe cereri formulate de creditori, nesolutionate inca, toate cererile de deschidere a procedurii se conexeaza la cererea formulata de debitor.
(5) Daca s-a deschis o procedura intr-un dosar, celelalte eventuale dosare aflate pe rol, cu acelasi obiect, vor fi conexate la acelasi dosar.

Sectiunea 2 - Deschiderea procedurii si efectele deschiderii procedurii


Art. 32
(1) Daca cererea debitorului corespunde conditiilor prevazute la art.27, judecatorul-sindic va pronunta o incheiere de deschidere a procedurii generale, iar, daca prin declaratia facuta conform art. 28 alin. (1) lit. h) debitorul isi arata intentia de a intra in procedura simplificata sau nu depune documentele prevazute la art.28 alin.(1) lit.a)-f) si h) la termenele prevazute la art.28 alin.(2) sau se incadreaza intr-una dintre categoriile prevazute la art.1 alin.(2), judecatorul va pronunta o incheiere de deschidere a procedurii simplificate.
(2) Prin incheierea de deschidere a procedurii judecatorul va dispune administratorului judiciar sau, dupa caz, lichidatorului sa efectueze notificarile prevazute la art. 61. In cazul in care, in termen de 15 zile de la notificare, creditorii se opun deschiderii procedurii, judecatorul-sindic va tine, in termen de 10 zile, o sedinta la care vor fi citati administratorul judiciar, debitorul si creditorii care se opun deschiderii procedurii, in urma careia va solutiona, deodata, printr-o sentinta, toate opozitiile. Admitand opozitia, judecatorul-sindic va putea pastra deschisa procedura insolventei, cu consecinta calificarii cererii debitorului de deschidere a procedurii ca fiind prematura, sau va putea revoca incheierea de deschidere a procedurii. Deschiderea ulterioara a procedurii, la cererea debitorului sau a creditorilor, nu va putea modifica data aparitiei starii de insolventa. Reaua-credinta a debitorului trebuie dovedita de creditorul care se opune la deschiderea procedurii insolventei.

Art. 33
(1) In termen de 48 de ore de la inregistrarea cererii creditorului indreptatit sa solicite deschiderea procedurii insolventei, judecatorul-sindic va comunica cererea, in copie, debitorului.
(2) In termen de 10 zile de la primirea copiei, debitorul trebuie fie sa conteste, fie sa recunoasca existenta starii de insolventa. Daca debitorul contesta starea de insolventa iar contestatia sa este ulterior respinsa, el nu va mai avea dreptul sa solicite reorganizarea judiciara.
(3) La cererea debitorului, judecatorul-sindic ii poate obliga pe creditorii care au introdus cererea sa consemneze, in termen de 15 zile, la o banca, o cautiune de cel mult 10% din valoarea creantelor. Cautiunea va fi restituita creditorilor, daca cererea lor va fi admisa. Daca cererea va fi respinsa, cautiunea va fi folosita pentru a acoperi pagubele suferite de debitori. Daca nu este consemnata in termen cautiunea, cererea introductiva va fi respinsa.
(4) Daca judecatorul-sindic stabileste ca debitorul este in stare de insolventa, ii va respinge contestatia si va deschide, printr-o sentinta, procedura generala, situatie in care un plan de reorganizare poate fi formulat numai de catre administratorul judiciar sau de catre creditorii detinand impreuna sau separat minimum 20% din valoarea masei credale si numai daca acestia isi exprima intentia de a depune un plan in termenul prevazut la art.59 alin.(1), respectiv art.60 alin.(2).
(5) Daca judecatorul-sindic stabileste ca debitorul nu este in stare de insolventa, respinge cererea creditorilor, care va fi considerata ca lipsita de orice efect chiar de la inregistrarea ei.
(6) Daca debitorul nu contesta, in termenul prevazut la alin.(2), ca ar fi in stare de insolventa si isi exprima intentia de a-si reorganiza activitatea, judecatorul-sindic va da o sentinta de deschidere a procedurii generale. In cazul in care, din declaratia debitorului, facuta pana la data pronuntarii sentintei, rezulta ca acesta se incadreaza intr-una dintre categoriile prevazute la art.1 alin.(2) sau a mai beneficiat de reorganizare in ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii, judecatorul-sindic va pronunta o sentinta de deschidere a procedurii simplificate.
(7) Prin sentinta de deschidere a procedurii, judecatorul-sindic va dispune administratorului judiciar sau lichidatorului, dupa caz, sa efectueze notificarile prevazute la art.61.

Art. 34
Prin sentinta de deschidere a procedurii generale, judecatorul-sindic va desemna un administrator judiciar, iar in cazul deschiderii procedurii simplificate va desemna un lichidator provizoriu. Desemnarea se va face in conformitate cu prevederile art.11 alin.(1) lit.c), coroborat cu cele ale art.19 alin.(1).

Art. 35
In termen de 10 zile de la deschiderea procedurii, potrivit prevederilor art.33 alin.(4) sau (6), debitorul este obligat sa depuna la dosarul cauzei actele si informatiile prevazute la art.28 alin.(1).

Art. 36
De la data deschiderii procedurii se suspenda de drept toate actiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale.

Art. 37
In vederea aplicarii prevederilor art.36, prin sentinta de deschidere a procedurii judecatorul-sindic va dispune comunicarea acesteia catre instantele judecatoresti in a caror jurisdictie se afla sediul debitorului declarat la Registrul comertului si tuturor bancilor unde debit

Musafir

#20757 Re: Legea 85/2006 privind procedura insolventei, consolidata 2010

2014-05-13 22:50

#20756: - Legea 85/2006 privind procedura insolventei, consolidata 2010

"

Art. 105
(1) Daca debitorul nu se conformeaza planului sau desfasurarea activitatii aduce pierderi averii sale, administratorul judiciar, comitetul creditorilor sau oricare dintre creditori, precum si administratorul special poate solicita oricand judecatorului-sindic sa aprobe intrarea in faliment, in conditiile art.107 si urmatoarele.
(2) Inregistrarea cererii mentionate la alin.(1) nu suspenda continuarea activitatii debitorului pana cand judecatorul-sindic nu hotaraste asupra ei, prin incheiere.

Art. 106
(1) Debitorul, prin administratorul special, sau, dupa caz, administratorul judiciar va trebui sa prezinte, trimestrial, rapoarte comitetului creditorilor asupra situatiei financiare a averii debitorului.
Ulterior aprobarii de catre comitetul creditorilor, rapoartele vor fi inregistrate la grefa tribunalului, iar debitorul sau, dupa caz, administratorul judiciar va notifica aceasta tuturor creditorilor, in vederea consultarii rapoartelor.
(2) De asemenea, administratorul judiciar va prezenta si situatia cheltuielilor efectuate pentru bunul mers al activitatii, in vederea recuperarii acestora, potrivit art.102 alin.(4), care va fi avizata de catre comitetul creditorilor.
(3) In termen de 5 zile de la sedinta comitetului creditorilor mentionata la alin.(1), comitetul creditorilor va putea convoca adunarea creditorilor pentru a prezenta masurile luate de debitor si/sau administratorul judiciar, precum si efectele acestora si sa propuna motivat si alte masuri.

Sectiunea 7 - Falimentul "


Musafir

#20758 Re: Re: Oltchim Societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective

2014-05-13 23:01


Musafir

#20759 Re: Re: Re: SA VEDEM CE INSEAMNA OLTCHIMUL IN INSOLVENTA ... OLTCHIMUL LUI PIPEREA!

2014-05-13 23:02

#20576: - Re: Re: SA VEDEM CE INSEAMNA OLTCHIMUL IN INSOLVENTA ... OLTCHIMUL LUI PIPEREA!

#20392 SA VEDEM CE INSEAMNA OLTCHIMUL IN INSOLVENTA ... OLTCHIMUL LUI PIPEREA!

2014-05-05 21:05

#20390: - SA VEDEM CE INSEAMNA OLTCHIMUL IN INSOLVENTA ... OLTCHIMUL LUI PIPEREA!

JAF LA OLTCHIM:
- DATORII DE 220 MILIOANE DE EURO ACUMULATE IN PRIMUL AN DE LA REVOLUTIA USL DIN OLTCHIM (inceputa si pastorita in primele luni de M. BALAN & CLANUL COCLETILOR, CLANUL SPIRESTILOR & CLANUL CERNEVISTILOR);
- salarii restante de 3 luni si jumatate (sapte chenzine);
- cca. 1.000 de salariati ilegal DISPONIBILIZATI (pe liste initiate si intocmite de clanul CERNEVISTILOR & clanul SPIRESTILOR si clanul ADMININISTRATORILOR JUDICIARI);

- salarii compensatorii + avansul lunii ianuarie 2013 + CO / 2013 - neplatite disponibilizatiilor.

Hai sa lamurim si problema datoriilor Oltchim. Si cel mai bine este sa vorbim cu situatiile (este vorba despre acte oficiale publicate pe site-ul Oltchim) pe "masa".

Se vede in mod clar ca datoriile Oltchim sunt urmatoarele:
- la 30.09.2012 - 2.656.632.919 lei (adica - 603.780.209 EURO - la un curs EURO / lei = 4,40 lei) - datorie acumulata in 23 de ani de cand la conducerea Oltchim s-a instalat Domnul Constantin Roibu;
- la 30.09.2013 - 3.621.887.288 lei (adica - 823.156.202 EURO - la un curs EURO / lei = 4,40 lei).

Daca facem un mic calcul, vedem ca intr-un an de zile (de management Balan, Talpasanu, Spiru & co., management sustinut si promovat de Cernev), de la 30.09.2012 la 30.09.2013, s-au acumulat datorii de 219.375.993 euro (adica, 220 MILIOANE DE EURO).

http://i.imgur.com/j9lCoT4.png?1?8843...

http://i.imgur.com/4zfnoqY.png?1?5751...

http://i.imgur.com/4zfnoqY.png?1?5751...


Musafir

#20760 Re: Re: Re: SA VEDEM CE INSEAMNA OLTCHIMUL IN INSOLVENTA ... OLTCHIMUL LUI PIPEREA!

2014-05-13 23:03

#20577: - Re: Re: SA VEDEM CE INSEAMNA OLTCHIMUL IN INSOLVENTA ... OLTCHIMUL LUI PIPEREA!

 

ATENTIE! CE SPUNE PKF FINCOTA - AUDITORUL INDEPENDENT ANGAJAT DE PIPEREA:
- "La data aprobării situaţiilor financiare consolidate, SC Oltchim SA nu avea un plan de reorganizare care să indice măsuri de redresare"
- adica, Piperea nu are pana acum, la un an si patru luni de la intrarea OLTCHIM in insolventa si preluarea acestuia in "administrare judiciara" de catre ROMINSOLV & BDO, un PLAN DE REORGANIZARE A OLTCHIM;

- "Situaţia indică existenţa unei incertitudini semnificative care ar putea pune la îndoială capacitatea SC Oltchim SA de a-şi continua activitatea" - adica, FALIMENT scrie pe OLTCHIM;
-"La data de 31 decembrie 2013, Grupul a inregistrat capitaluri proprii negative în sumă de 2,29 miliarde de lei, o pierdere contabilă aferentă exerciţiului în sumă de 947,6 milioane de lei (cca. 211 MILIOANE de EURO).

Si sa vedem documentele (RAPORTUL transmis catre BURSA DE VALORI BUCURESTI):

http://i.imgur.com/WmhzyaU.png?1?2467...

http://i.imgur.com/6wDf1tr.png?1...

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

http://i.imgur.com/UyDKhmg.png?1?2387...


Musafir

#20761 Oltchim şi-a redus pierderile cu 34%, la 56,2 milioane de lei, după primul trimestru din acest an

2014-05-14 09:22

http://www.economica.net/oltchim-si-a-redus-pierderile-cu-34prc-la-56-2-milioane-de-lei-dupa-primul-trimestru-din-acest-an_79741.html

Combinatul Oltchim Râmnicu Vâlcea şi-a redus pierderile la 56,216 milioane de lei după primul trimestru din acest an, faţă de un rezultat net negativ de aproape 86 milioane de lei în perioada similară a anului trecut, potrivit raportului trimestrial al companiei transmis, miercuri, Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

Reducerea pierderilor s-a reuşit prin eliminarea tuturor cheltuielilor care nu erau strâns legate de activitatea de producţie (s-au redus la minim cheltuieli cu terţii, contractele de prestări servicii, s-au anulat toate contractele de consultanţă) cât şi prin reducerea personalului prin disponibilizarea unui număr de 913 persoane în iunie 2013, precizează compania.

Pe de altă parte, raportul menţionează că rezultatele financiare din primul trimestru al anului 2014 au fost influenţate negativ de faptul că soda caustică, cu o pondere de peste 25% în veniturile societăţii, a înregistrat diminuări de preţ pe pieţele internaţionale faţă de trimestrul 1 al anului 2013 cu peste 37,5% soda lichidă şi cu peste 24% soda solidă.

'Această evoluţie a preţurilor, raportată la cantitatea medie lunară produsă de Oltchim în primul trimestru al anului 2014, afectează negativ veniturile societăţii şi implicit rezultatul brut cu minus 850.000 euro pe lună', se menţionează în documentul citat.

După primele trei luni din acest an, compania a raportat venituri totale de 138,282 milioane de lei şi cheltuieli totale de 194,498 milioane de lei, la o cifră de afaceri în valoare de 136,245 milioane de lei, în creştere faţă de un rulaj de 82,770 milioane de lei în perioada similară din 2013.

Potrivit raportului companiei, creşterea cu 65% a cifrei de afaceri în T1 2014 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2013 a fost determinată de creşterea gradului de utilizare a capacităţilor de producţie, de la 11,17% în trimestrul 1 din 2013 la 23,6% în trimestrul 1 din 2014.

Producţia vândută a totalizat 128,075 milioane de lei, de asemenea în creştere faţă de trimestrul unu al anului trecut, când aceasta s-a cifrat la 73,904 milioane de lei.

Numărul mediu de salariaţi pe trimestrul 1 2014 a fost de 2.297. faţă de 3.272 pe trimestrul 1 2013.

'După intrarea în procedura insolvenţei, activitatea S.C. Oltchim S.A. s-a îmbunătăţit lună de lună, societatea reuşind prin efort propriu să crească gradul de utilizare al capacităţilor de producţie de la 6,02%, în luna februarie 2013, la 24% în prezent şi să reducă pierderile într-un ritm susţinut.

Creşterea producţiei s-a reflectat în majorarea cifrei de afaceri lunare de la 5,4 milioane euro în februarie 2013, la 10 milioane euro în prezent, respectiv o creştere de două ori a acesteia', se precizează în raportul transmis de companie BVB.

În primele luni ale anului 2014, Oltchim a valorificat peste 60% din producţie la export, a resimţit efectele negative determinate de perioada de vacanţă de pe pieţele externe de la începutul anului, cu o cerere mai scăzută şi preţuri reduse.

Oltchim Râmnicu Vâlcea se află în insolvenţă din ianuarie 2013.

Musafir

#20762 Disponibilizaţii Oltchim – greva foamei la euroalegeri

2014-05-14 09:35

http://www.indiscret.ro/articol-disponibilizatii-oltchim-greva-foamei-la-euroalegeri

Protestele disponibilizaţilor Combinatului Oltchim Râmnicu Vâlcea, începute săptămâna trecută, se înteţesc. Aceştia au anunţat că, începând de miercuri, 14 mai, se pregătesc să intre în greva foamei dacă nu îşi primesc salariile compensatorii şi susţin că vor prelungi această acţiune şi în ziua alegerilor europarlamentare, de pe 25 mai a.c. Anul trecut, 969 de angajaţi ai combinatului aflat în insolvenţă au fost disponibilizaţi colectiv, ei având dreptul să primească, potrivit contractului colectiv de muncă, 12, 18 sau 24 de salarii compensatorii, în funcţie de vechime. În replică, autorităţile judeţului Vâlcea spun că nu se pot implica implica în această chestiune, întrucât şi-ar depăşi competenţele, şi că disponibilizaţii vor primi banii după privatizarea companiei.
de Marielena Popa

Zilele trecute, circa 80 de salariaţi ai Oltchim au protestat în faţa prefecturii Vâlcea şi a Consiliului Judeţean Vâlcea, cerând aceste salarii compensatorii, care însumează circa 10 milioane de euro. Oamenii sunt nemulţumiţi că Guvernul a emis o ordonanţă care obligă instituţia ce face disponibilizări să acorde salariile compensatorii şi nu statul, ca până acum. Compania Oltchim nu are bani pentru aceste drepturi, ca atare a anunţat că salariile compensatorii se vor acorda după privatizare, a cărei derulare a fost amânată de două ori de la începutul anului, pe 6 iunie a.c. Protestatarii au cerut ca aceste drepturi (între 20.000 şi 50.000 lei de persoană) să fie acordate de stat, care să îşi recupereze banii după privatizare.



Prefectul „Nu suntem responsabili de un contract încheiat între două părţi”

Prefectul judeţului Vâlcea, Dumitru Cornoiu, a declarat că prefectura nu îşi poate asuma responsabilitatea să rezolve această problemă: „Conducerea Oltchim are obligaţia să întreţină un dialog continuu cu oamenii şi, până la urmă, are obligaţia să le achite acele plăţi compensatorii, în baza contractului colectiv de muncă. Nu noi, instituţia prefectului, Guvernul României, suntem responsabili de un contract bine definit, care s-a încheiat între două părţi. Preocuparea nostră este scoaterea la licitaţie şi revitalizarea combinatului. Se fac eforturi deosebite pentru a încerca să menţinem cel puţin personalul care se află acum la Oltchim, să garantăm forţa de muncă existentă. Oltchim lucrează cu 20% din capacitate, cu 2.000 de oameni. Produsele sunt exportate sub preţul de producţie, sunt multe probleme. O să ne implicăm în măsura în care legal ne putem implica”, susţine prefectul.



Vicepreşedintele CJ Vâlcea: „Banii, după privatizare”

Dumitru Persu, vicepreşedintele CJ Vâlcea, a declarat că problema salariilor compensatorii va fi rezolvată după privatizarea Oltchim: „Compania nu este a Consiliului Judeţean, este a Ministerului Economiei şi are subordonare de caracter naţional. Prolemele trebuie rezolvate la nivelul companiei, potrivit legii, şi, evident, cu sprijinul unor ministere de resort. Aceşti disponibilizaţi şi-au primit toate drepturile până în prezent, în afară de plăţile compensatorii, care urmează să fie achitate la încheierea privatizării. Am intervenit în scris la Ministerul Muncii, la Minsiterul Economiei, pentru a vedea în ce măsură se pot rezolva problemele, aşa cum solicită dânşii. Adică acum, nu după 6 iunie, când a fost stabilită privatizarea. Dar am bănuiala că printre ei au fost unii care vor să facă politică, au fost cinci-şase organizatori, cărora li s-a spsu textual: «Mergeţi şi faceţi presiuni ca ăştia să nu stea liniştiţi». Păi, nu aşa se lucrează ! (....) Le-am promis că fac aceste intervenţii şi au spus că miercuri (n.r. - 14 mai) sunt înapoi peste noi. Eu îi primesc din nou, dar mai mult decât le-am spus nu pot să le spun. Cred că este o etapă bine gândită în campanie electorală. Unii au interesul să denigreze instituţia Consiliului Judeţean, instituţia Prefecturii”, a conchis Dumitru Persu.



„Electoral, nu îi mai interesăm”

Ion Ţoanţă, unul dintre protestatari, consideră „lamentabilă” prestaţia autorităţilor judeţului în această situaţie. „Comportamentul lor este lamentabil. Nu au putere la Bucureşti şi atunci băjbâie. Noi intrăm în greva foamei, pe termen nelimitat, dacă nu ne dau banii. Nu ne manipulează nimeni, nu trebuie fii manipulat sau să faci politică pentru a vedea că nu ai bani şi că eşti dus cu vorba. Adevărul este că acum nu îi mai intresăm, deoarece şi-au dat seama că orice acţiune electorală va fi sortită eşecului. Nu au ce să mai promită. Au promis la alegerile din 2012 şi la multe alte alegeri şi s-a ales praful. Mă refer şi la cei de acum şi la cei de dinainte, nici aceia nu sunt îngeraşi.”


Musafir

#20763 BREAKING NEWS: Vadim Tudor a discutat cu disponibilizaţii de la Oltchim (FOTO)

2014-05-14 09:37

http://www.voceavalcii.ro/2014051421376/BREAKING-NEWS-Vadim-Tudor-a-discutat-cu-disponibilizatii-de-la-Oltchim-FOTO.html

http://www.voceavalcii.ro/media/k2/items/cache/ee1d2dc2974177e86ef8c87a6d484f77_...

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Aflat în campanie electorală, în trecere prin judeţul Vâlcea, Corneliu Vadim Tudor s-a oprit în faţa Prefecturii pentru a sta de vorbă cu disponibilizaţii de la Oltchim care protestau pentru că nu şi-au primit salariile compensatorii promise.

„Ce faceţi aici, oameni buni?" – i-a întrebat fostul lider peremist şi candidat independent la alegerile europarlamentare din 25 mai a.c. Foştii salariaţi de la Oltchim i s-au plâns lui Vadim că autorităţile îşi bat joc de ei şi nu vor să le plătească salariile compensatorii. „Unde este prefectul de Vâlcea? Aţi discutat cu el? Dacă aveţi o listă de revendicări, vă rog să mi-o daţi. O să o public eu în ziarele mele. Aveţi toată încrederea în mine. Nu o să vă dezamăgesc" – le-a spus Vadim protestatarilor.

După 15 minute de discuţii, Corneliu Vadim Tudor s-a urcat în dubiţa sa electorală şi şi-a văzut de drum, lăsându-i pe disponibilizaţi în faţa Prefecturii şi cu aceleaşi probleme.

 

http://www.voceavalcii.ro/images/POLITICIENI/vadim_prefectura_valcea_1.jpg...


Musafir

#20764 PROTESTE la Oltchim. Zeci de foşti angajaţi solicită plăţile compensatorii VIDEO

2014-05-14 09:51

http://www.romaniatv.net/proteste-la-oltchim-zeci-de-fosti-angajati-solicita-platile-compensatorii-video_144890.html

Aproximativ 60 de foşti angajaţi ai Combinatului Oltchim au început un nou protest miercuri dimineaţă în faţa sediului Prefecturii Vâlcea solicitând plăţile compensatorii promise în momentul concedierii din 2013.

Foştii salariaţi sunt nemulţumiţi pentru că au fost ignoraţi de autorităţi şi au scandat lozinci împotriva guvernului, împotriva prefecturii, a Consiliului Local şi a conducerii combinatului, scrie Agerpres. Totodată, au declarat că dacă nu li se acordă sumele restante vor intra în greva foamei.

Prefectul Dumitru Cornoiu a încercat să dialogheze cu protestatarii invitând 15 reprezentanţi din rândul acestora la discuţii, însă oamenii au refuzat spunând că vor să participe cu toţii la negocieri.

Atât prefectul cât şi vicepreşedintele CJ Vâlcea i-au informat pe protestatari că Guvernul nu are prevăzut în buget plăţile compensatorii pentru disponibilizaţi şi că în mod cert după privatizarea combinatului aceşti bani vor fi acordaţi.

În iunie 2013, un număr de 900 de salariaţi de la Oltchim au fost concediaţi, iar salariile compensatorii cuvenite acestora au fost trecute la masa credală întrucât combinatul se afla în insolvenţă din ianuarie 2013.

Oltchim este un agent economic cu capital majoritar de stat şi a fost scos la privatizare începând cu luna ianuarie 2014, termenele decalându-se lunar din lipsă de potenţiali investitori, ultimul termen oficial anunţat fiind 6 iunie. În prezent acest combinat funcţionează la o capacitate de aproximativ 25%.

Oltchim şi-a redus pierderile la 56,2 milioane de lei după primul trimestru din acest an

Combinatul Oltchim Râmnicu Vâlcea şi-a redus pierderile la 56,216 milioane de lei după primul trimestru din acest an, faţă de un rezultat net negativ de aproape 86 milioane de lei în perioada similară a anului trecut, potrivit raportului trimestrial al companiei transmis, miercuri, Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

Reducerea pierderilor s-a reuşit prin eliminarea tuturor cheltuielilor care nu erau strâns legate de activitatea de producţie (s-au redus la minim cheltuieli cu terţii, contractele de prestări servicii, s-au anulat toate contractele de consultanţă) cât şi prin reducerea personalului prin disponibilizarea unui număr de 913 persoane în iunie 2013, precizează compania.

Pe de altă parte, raportul menţionează că rezultatele financiare din primul trimestru al anului 2014 au fost influenţate negativ de faptul că soda caustică, cu o pondere de peste 25% în veniturile societăţii, a înregistrat diminuări de preţ pe pieţele internaţionale faţă de trimestrul 1 al anului 2013 cu peste 37,5% soda lichidă şi cu peste 24% soda solidă.

"Această evoluţie a preţurilor, raportată la cantitatea medie lunară produsă de Oltchim în primul trimestru al anului 2014, afectează negativ veniturile societăţii şi implicit rezultatul brut cu minus 850.000 euro pe lună", se menţionează în documentul citat.

După primele trei luni din acest an, compania a raportat venituri totale de 138,282 milioane de lei şi cheltuieli totale de 194,498 milioane de lei, la o cifră de afaceri în valoare de 136,245 milioane de lei, în creştere faţă de un rulaj de 82,770 milioane de lei în perioada similară din 2013.

Potrivit raportului companiei, creşterea cu 65% a cifrei de afaceri în T1 2014 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2013 a fost determinată de creşterea gradului de utilizare a capacităţilor de producţie, de la 11,17% în trimestrul 1 din 2013 la 23,6% în trimestrul 1 din 2014.

Producţia vândută a totalizat 128,075 milioane de lei, de asemenea în creştere faţă de trimestrul unu al anului trecut, când aceasta s-a cifrat la 73,904 milioane de lei.

Numărul mediu de salariaţi pe trimestrul 1 2014 a fost de 2.297. faţă de 3.272 pe trimestrul 1 2013.

"După intrarea în procedura insolvenţei, activitatea S.C. Oltchim S.A. s-a îmbunătăţit lună de lună, societatea reuşind prin efort propriu să crească gradul de utilizare al capacităţilor de producţie de la 6,02%, în luna februarie 2013, la 24% în prezent şi să reducă pierderile într-un ritm susţinut.

Creşterea producţiei s-a reflectat în majorarea cifrei de afaceri lunare de la 5,4 milioane euro în februarie 2013, la 10 milioane euro în prezent, respectiv o creştere de două ori a acesteia", se precizează în raportul transmis de companie BVB.

În primele luni ale anului 2014, Oltchim a valorificat peste 60% din producţie la export, a resimţit efectele negative determinate de perioada de vacanţă de pe pieţele externe de la începutul anului, cu o cerere mai scăzută şi preţuri reduse.

Oltchim Râmnicu Vâlcea se află în insolvenţă din ianuarie 2013.

Citeste mai mult pe RTV.NET: http://www.romaniatv.net/proteste-la-oltchim-zeci-de-fosti-angajati-solicita-platile-compensatorii-video_144890.html#ixzz31g6vUu7d

Musafir

#20765 Re: Re: Legea 85/2006 privind procedura insolventei, consolidata 2010

2014-05-14 10:01

#20757: - Re: Legea 85/2006 privind procedura insolventei, consolidata 2010

Art. 105
(1) Daca debitorul nu se conformeaza planului sau desfasurarea activitatii aduce pierderi averii sale, administratorul judiciar, comitetul creditorilor sau oricare dintre creditori, precum si administratorul special poate solicita oricand judecatorului-sindic sa aprobe intrarea in faliment, in conditiile art.107 si urmatoarele.
(2) Inregistrarea cererii mentionate la alin.(1) nu suspenda continuarea activitatii debitorului pana cand judecatorul-sindic nu hotaraste asupra ei, prin incheiere.

Art. 106
(1) Debitorul, prin administratorul special, sau, dupa caz, administratorul judiciar va trebui sa prezinte, trimestrial, rapoarte comitetului creditorilor asupra situatiei financiare a averii debitorului.
Ulterior aprobarii de catre comitetul creditorilor, rapoartele vor fi inregistrate la grefa tribunalului, iar debitorul sau, dupa caz, administratorul judiciar va notifica aceasta tuturor creditorilor, in vederea consultarii rapoartelor.
(2) De asemenea, administratorul judiciar va prezenta si situatia cheltuielilor efectuate pentru bunul mers al activitatii, in vederea recuperarii acestora, potrivit art.102 alin.(4), care va fi avizata de catre comitetul creditorilor.
(3) In termen de 5 zile de la sedinta comitetului creditorilor mentionata la alin.(1), comitetul creditorilor va putea convoca adunarea creditorilor pentru a prezenta masurile luate de debitor si/sau administratorul judiciar, precum si efectele acestora si sa propuna motivat si alte masuri.

Sectiunea 7 - Falimentul "


Musafir

#20766

2014-05-14 10:14

Oltchim va intra in faliment dar dupa ce se va face SPV

Musafir

#20767 Re:

2014-05-14 10:22

#20766: -

SPV este facut, creat si activ.


Musafir

#20768

2014-05-14 10:37

Disponibilizatii prin judecatorul-sindic, oricand pot declansa procedura de faliment, daca se indreapta in instata la judecatorul-sindic, cerandu-si creanta cuvenita (care nu se alfa la masa credala, platile compensatorii in cazul de fata). Este o procedura de executare, care se manifesta cu dreptul de a face (termen juridic), a pune in aplicare. Pentru evitarea falimentului, administratorii pot sa reduca prejudiciul, astfel ne fiind necesar declansarea falimentului si sa aduca la zero datoriile prin minimizarea societatii pana la achitarea tuturor restantelor.


Musafir

#20769

2014-05-14 10:38

cand se va face si tranferul de personal
modalitatea cea mai buna de recuperare a banilor este falimentul
partea buna a lucrurilor este ca exista vointa judiciarilor de a se da banii
se putea si mai rau cu siguranta

Musafir

#20770

2014-05-14 10:47

Problema creantelor, restantelor, facturilor...etc, nu au treaba cu reorganizarea institutiei. Poate sa ramana un om, sau pot ramane ~ trei mii de oameni, nu conteaza asta. Legea spune clar, reducerea si stingerea datoriilor, creantelor, facturilor...etc. Ceea ce se si intampla, oarecum, dar prioritar si primii pe lista achitarii sunt fostii salariati, legea spune clar, au intaietate de plata, nu intereseaza cum, de unde si pe ce metode, trebuie pusa in aplicare achitarea. Cum s-a mai scris aici pe petitie, e treaba administratorilor de unde vin cu bani, dar cu acordul judecatorului-sindic. Asta este insolventa, altfel nu mai era. Si societatea daca se declara inchisa,  dupa inchidere, firesc se achitau automat toate litigiile prin plata. De la declansarea insolventei, numai ce este la masa credala a inghetat, restul trebuie achitat si pus rapid in executare, prin scaderea si disparitia tuturor datoriilor, de orice fel.


Musafir

#20771

2014-05-14 11:20

http://www.realitatea.net/fostii-angajati-ai-oltchim-vor-primi-salarii-compensatorii-la-sfantu-asteapta_1438857.html

Foştii angajaţi ai Oltchim vor primi salariile compensatorii la Sfântu' Aşteaptă

PUBLICAT
Marţi, 13 Mai 2014 13:53

Angajaţii de la Oltchim sunt bătaia de joc a guvernanţilor. După ce au fost târâţi într-o mascaradă de privatizare în episodul Dan Diaconescu, au urmat concedierile fără milă, iar acum Guvernul nu are prevăzut niciun buget pentru drepturile salariale care li se cuvin celor disponibilizaţi. "Veţi primi banii după privatizare", li se promite acum foştilor angajaţi.

 

http://media.realitatea.ro/multimedia/image/201312/w728/greva_oltchim_33485900.j...

Cazul Oltchim, o piatră grea atârnată de piciorul Guvernului Ponta

'I-am ascultat pe oameni şi luni şi azi (marţi-n.r.). Guvernul nu are în buget prevăzute sumele pe care aceştia le doresc. Ştiu situaţia lor, dar numai conducerea actuală a combinatului poate să rezolve problema alături de ei. Salariile restante sunt la masa credală, deci implicit, după privatizarea combinatului, aceştia vor primi restanţele. Noi am informat guvernul despre problema lor, e o categorie socială cu probleme, mulţi dintre ei au muncit o viaţă într-o anumită specializare, au peste 45 de ani, deci devine dificilă reconversia lor', a declarat marţi, pentru Agerpres, prefectul Dumitru Cornoiu.

La rândul său, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea, Dumitru Persu, spune că nu prin proteste se rezolvă această situaţie.

'Mă duce cu gândul şi la faptul că aceste proteste în faţa Prefecturii şi a CJ nu sunt pur întâmplătoare în timpul campaniei electorale. Oricum, mulţi au interesul ca aceste două instituţii să fie, în această perioadă, denigrate. Oamenii şi-au primit drepturile prevăzute prin lege, urmând ca, după privatizare, să primească şi salariile compensatorii, pe care trebuie să le plătească Oltchimul, nu Guvernul, nu Prefectura', a precizat Persu.

De la începutul anului, o parte din salariaţi disponibilizaţi în anul 2013 au pichetat în repetate rânduri sediul Prefecturii Vâlcea şi al Consiliului Judeţean, solicitând plăţile compensatorii promise în momentul disponibilizării.

Aceste plăţi ar urma să fie onorate în momentul privatizării combinatului vâlcean sumele fiind în prezent trecute la masa credală, Oltchim afându-se în insolvenţă din luna ianuarie 2013.

Oltchim a fost scos la privatizare de mai multe ori de la începutul anului, dar în lipsa investitorilor, acesta s-a amânat, ultimul termen anunţat oficial, fiind cel de 6 iunie.

 


Musafir

#20772

2014-05-14 11:23

eu nu am discutat prin prisma legii neaparat
eu am spus care sunt pasii pe care doresc ei sa ii parcurga
la acest moment prioritar din cate stiu eu in recuperarea datoriilor este statul poate ma insel
tot la acest moment cauzele in instanta sunt suspendate conform legii pentru ca asa e la noi in tara
banii se vor recupera dar abea dupa ce se vor intampla cele de mai sus
sunt oameni in alte situatii care nu si-au recuperat compensatoriile pentru ca legea nuu ii apara,din contra

 

problema capitalului de lucru este in primul rand a adminului special NU judiciar


Musafir

#20773 Re:

2014-05-14 11:40

#20771: -

Acest " vicepreşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea, Dumitru Persu ". este cel mai idiot cu putinta si deplasat om care poate vorbi la momentul asta, cine-l stie, cunoaste foarte bine cele spuse de mine.

 

1. Prioritate este stingerea datoriilor (obligatie de a face)  cu prioritate catre fostii salariati, e scris in lege, chiar sus, nici cei din AGA nu pot interveni aici.

2. Pasii parcursi de imaginatia lor, nu se poate. Legea are pasii bine stabiliti (fara abateri ) si indreptati prin dispozitie clara.

3. Clauzele sunt suspendate si cu recurs, deoarece s-au adresat altei instante dacat cele care trebuia sa se indrepte. Se pot muta dosarele catre JUDECATORUL-SINDIC, care el si numai el are drept de judecata in astfel de litigii.

4. Legea ii apara si-i pune prioritari.

5. Problema de capital de lucru este a celor indreptatiti in administrarea de orice fel a societatii, prioritari si cu raspundere directa sunt administratorul judiciar si special, dupa restul, care trebuie sa aduca societatea pe profit. Din cauza asta este legea insolventei, le da voie sa se desfasoare a redresa situatia si a evita falimentul prin stingerea tuturor problemelor societatii. JUDECATORUL-SINDIC raspunde direct de toate faptele si decizile luate.


Musafir

#20774 Re:

2014-05-14 11:54

#20771: -

AICI ESTE DEZINFORMAT AUTORUL CAT SI AUTORITATILE CARE COMENTEAZA. BANII COMPENSATORILOR NU SUNT LA MASA CREDALA, ESTE DREPT AL CONTRACTULUI COLECTIV DE MUNCA (CCM ) , CARE ITM LA PUS SI EL DIN NOU IN LEGALITATE (la sesizarea disponibilizatilor, facandu-se un control al respectarii legii) LEGII INSOLVENTEI, PRIN DECIZIA SI AMENDA LUATA DE SC OLTCHIM SA, DE A PUNE IN APLICARE URGENT ACHITAREA BANILOR CATRE DISPONIBILIZATI, exista toate actele si decizile.


Musafir

#20775 Se dau banii?

2014-05-14 12:06

Se dau banii astazi?