Stop vanzarii de animale bolnave in pet-shopuri

Luni, 31 octombrie, am primit cadou un pisoi mic, adorabil și extrem de torcăitor. L-am botezat Oscar del Purr și l-am iubit din prima clipă în care l-am văzut. L-am dus acasă și l-am transformat, așa cum este normal în cazul oricărui torcăitor, în șeful absolut al apartamentului în care locuiesc. L-am hrănit, l-am iubit, l-am mângâiat și mi-am făcut planuri despre toate minunățiile pe care le vom trăi împreună.

petshop mall Băneasa

Oscar, un pisoi British Shorthair cu o culoare neobișnuită, a ajuns la mine cu un carnet de sănătate care garanta că pisoiul meu este într-o formă perfectă, cu un vaccin și o deparazitare făcute. Ah… și o regulă pe care nu am înțeles-o la acel moment: timp de 15 zile de la cumpărare, pisoiul trebuia dus exclusiv la veterinarul de la petshop-ul de la care fusese cumpărat. Altfel, pierzi garanția. Pisoiul meu era tratat ca un obiect. Am înghițit în sec.

Marți, 1 noiembrie, pisoiul meu părea că nu este în formă maximă. Observasem încă din ziua precedentă că încearcă să scuipe ceva, dar m-am gândit că e un ghem de blană. Văzând că a doua zi face la fel, paranoică din fire, am sunat niște prieteni și am fost la clinica veterinară Mobilevet.

Mi-au controlat pisoiul și mi-au spus că este răcit. Apoi au început să mă întrebe despre proveniență. Când au auzit de unde a fost cumpărat pisoiul, s-au schimbat la față. Mi-au explicat că au deja experiențe cu animale cumpărate de acolo și că, de obicei, vin bolnavi. Am stabilit că revin la clinică a doua zi și am plecat acasă cu cele 630 de grame de fericire pisicească.

Am ajuns acasă și ne-am jucat puțin. Apoi pisoiul a decis că nu mai lucrează nimeni în casa aceea și și-a găsit culcuș într-un loc călduț, unde a torcăit pentru câteva zeci de minute.

petshop mall Băneasa

Trei ore mai târziu, pisoiul meu era în aceeași stare: părea că încearcă să scuipe ceva și nu reușea. M-am panicat și am sunat veterinara de la petshop. Mi-a spus că exagerez și că, mic fiind, e normal să nu îi iasă din prima eliminarea ghemului de blană din burtică. I-am spus că vin să-l controleze pe pisoi, mi-a spus să aștept până a doua zi. Am insistat să vin și am întrebat-o dacă nu cumva există șansa ca pisoiul meu să fie răcit. A spus că este, pentru că în petshop este curent.

La petshop, veterinara i-a luat temperatura, i-a dat câteva pastile și apoi mi-a dat și mie o pungă plină de pastile. Am plecat cu inima strânsă, pentru că diagnosticul era că sunt eu paranoică și că pisoiul e ok. Pisoiul meu nu era ok.

Cinci minute mai târziu, pisoiul a făcut în mașină. Diaree. M-am panicat și mai tare. Așa că m-am dus din nou la clinica Mobilevet, recomandată de prietenii mei. Cinci injecții mai târziu și o probă de caca, am aflat că pisoiul meu are Giardia, că face caca cu sânge și că are o răceală foarte puternică.

Am plecat acasă cu inima strânsă și din ziua aceea nu am mai dormit. Nu mai voia cu noi în pat, așa că i-am făcut culcuș călduros și am continuat tratamentul și acasă, cu cele recomandate de veterinarii de la Mobilevet.

petshop mall Băneasa

Miercuri, 2 noiembrie. După o noapte nedormită, în care am păzit pisoiul, starea lui era la fel. Mânca mâncărică specială pentru a trata Giardia, dar torcăitul se oprise. După 2 zile în care a tors chiar și în somn, pisoiul meu nu mai zicea decât câte un miau izolat.

Alte 5 injecții la Mobilevet, alte controale, alte probe de copro. Încă o noapte nedormită de păzit pisoiul.

Joi, 3 noiembrie. Starea pisoiului era aceeași la nivel de tuse, dar vizibil îmbunătățită la nivel de burtică. Nu mai făcea caca moale, mânca mai cu poftă. Ne-am dus la Mobilevet pentru a continua tratamentul și le-am spus că mi-e teamă ca pisoiul meu să nu pățească ceva.

Eu ce fac dacă pisoiul meu se sufocă?! Îl văd că se chinuie să respire!
Medicii m-au liniștit spunând că se face tot posibilul, dar depinde de mititel în cât timp reacționează la tratament. Observând însă disperarea de mămică de pisoi, i-au făcut Interferon, o injecție cu anticorpi, pentru a-l ajuta să se vindece.

Am plecat acasă cu inima frântă, tresărind la orice mișcare pe care o făcea mititelul.

Vineri, 4 noiembrie. Pisoiul meu tușea din ce în ce mai urât. Nu a mâncat nimic, nu a băut apă. M-am panicat. L-am luat în brațe și, pentru prima oară, a stat cu lăbuțele în jurul gâtului meu, ca într-o îmbrățișare. L-am lăsat pe pat, pentru a-i pregăti coșulețul să-l duc la veterinar. Eram îngrozită de ce s-ar putea întâmpla.

Două minute mai târziu, pisoiul meu era în litieră, cu boticul în nisip. Tăticul lui l-a luat să-i curețe boticul. Pisoiul meu l-a mușcat de deget și s-a lăsat pe o parte. Nu mai mișca.

Am simțit că mă sufoc de groază.
L-am luat repede și am plecat spre veterinar. În scara blocului, pisoiul meu a mișcat pentru ultima dată.

La veterinar, au încercat 15 minute să-l readucă la viață. Fără succes. Mi-au adus cele 630 de grame de fericire pisicească într-o cutiuță. Răceala pisoiului meu incubase 15-20 de zile și ajunsese deja la plămâni. A fost prea mic și prea fragil să supraviețuiască, deși a primit tot tratamentul posibil. I-au găsit un plămân plin.

Am rămas cu inima frântă și am plâns cu lacrimi, pentru prima oară în ani. Eu, tăticul lui și cei doi prieteni care mi-au luat pisoiul cadou. Patru oameni distruși, agățați de o cutie în care se afla puiuțul nostru iubit.

Prietenul care mi-a cumpărat pisoiul, a sunat la veterinara de la petshop.

– Pisoiul a murit acum 30 de minute.

– A… Și acum vreți banii înapoi, presupun.

– Poftim?!

– Sau îl înlocuim, dar trebuie să vorbesc cu șefii.
Petshop-ul în cauză este BabysBoutique din Mall Băneasa, iar veterinara se numește Mariana Mone. Pe vremuri se numea My Favorite Pet Shop, așa cum am aflat de la persoane care au trăit o experiență asemănătoare cu a mea. Și-apoi am mai citit aici, și aici, și mai jos.

petshop mall baneasa

Puiuțul meu a murit din cauza monștrilor care îi comercializează ca pe obiecte și îi țin în condiții inimaginabile. Unde este justiția aici? Legea? Dreptatea? Sau poate… dacă nu votează, nimănui nu-i pasă.

Am primit, desigur, o grămadă de critici de la oameni deștepți și cu suflet, despre cum ne-o meritam pentru că am cumpărat din petshop.

Pisoiul a fost un cadou. Ce era să fac?! Să spun că nu-l vreau, pentru că dacă nu e găsit în tomberon, nu merită iubire?!?
Noi am rămas cu un gol în suflet, în stomac și în viață. Cu amintiri, cu poze și cu lacrimi. Și cu speranța că poate putem opri cumva cruzimea. Dacă ne ajutați și voi.

Giovanni Francesco    Contactați autorul petiției