Plîngere colectivă privind închiderea grupelor cu program prelungit
Ministerului Educației și Cercetării
Consiliului Național pentru Protecția Drepturilor Copilului
Prim-ministrului Dorin Recean
Parlamentului RM
Președintelui RM dnei M.Sandu
Procuratura Generală
Avocatului poporului pentru drepturile copilului dlui Vasile Coroi
Primarului mun. Chișinău, dlui Ion Ceban
Comisia pentru Situații Excepționale a mun. Chișinău Procuratura Generală
PLÎNGERE COLECTIVĂ
La originea plîngerii se află încălcarea drepturilor copiilor la educație generală, secundară, la activitățile educative specifice, la securitatea copiilor, atitudinea discriminatorie, ilegalitatea Deciziei nr. 10 din 23.01.2024 al Comisiei pentru situații excepționale a mun. Chișinău cu privire la finanțarea activității grupelor cu program prelungit din contul părinților și Deciziei Primăriei mun. Chișinău nr. 01/16-6/4 din 03.01.2024 privind sistarea activității grupelor cu program prelungit.
Deciziile respective reprezintă un profund impact negativ asupra familiilor cu copii și mai ales asupra elevilor din clasele primare, fiind încălcate interesele cetățenilor, în special, a celor mai vulnerabile grupuri.
Noi, părinții, care au semnat prezenta petiție nu suntem deacord cu funcționarea claselor/grupelor cu program prelungit în instituțiile de învățămînt primar și secundar contra plată, considerăm că deciziile menționate sunt absolut ilegale, luînd în considerație interesul superior al copilului, avînd în vedere faptul, că Convenția Internațională cu privire la Drepturile Copilului, prin prisma raportului copil – instituții publice, stipulează că: În toate deciziile care îi privesc pe copii, fie că sunt luate de instituții publice sau private de ocrotire socială, de către tribunale, autorități administrative sau de organe legislative, interesele superioare ale copilului trebuie să fie luate în considerare cu prioritate.
Considerăm că Decizia nr. 10 din 23.01.2024 al Comisiei pentru situații excepționale a mun. Chișinău este un abuz de putere, deoarece conform Regulamentului Comisiei pentru Situații Excepționale a RM, aprobat prin Hotarîrea Guvernului nr. 1340/2001, aceasta nu este competentă de a emite dispoziții ce țin de procesul educațional.
Este oribil faptul că copii de 7-10 ani, părinții cărora nu achită pentru aflarea copilului la grupa cu program prelungit, sunt practic alungați din școli și așteaptă afară sau în cel mai bun caz lîngă paznic pînă cînd nu vor fi luați de un părinte care lucrează și deseori nu poate veni după copil fix la ora cînd se finalizează lecțiile, sau așteaptă cîteva lecții pe frate/sora mai mare, care poate să-l ducă acasă. Cine răspunde pentru viața și sănătatea copilului pînă la sosirea părinților sau a altui membru de familie care vine să-l ia? Deciziile respective generează un șir de consecințe negative și riscuri, inclusiv pentru sănătatea și viața copiilor:
1.Aflarea copiilor cu vîrsta de 7-10 ani timp îndelungat (pînă la 6-7 ore pe zi) fără supraveghere, fapt care va duce la creșterea numărului accidentelor de diverse tipuri (casnice, rutiere, etc).
2. În lipsa activităților educaționale zilnice gratise în cadrul școlii, cee ace va determina creșterea riscurilor expunerii copiilor la vicii și comunicare cu personae dubioase/influențe necorespunzătoare.
3. Copii vor fi lipsiți de suportul și ghidarea cadrului didactic la pregătirea temelor pentru acasă, fapt care va duce la scăderea reușitei școlare.
4. Copii care nu pot beneficia gratis de program prelungit sunt discriminați și lipsiți de dreptul de a beneficia de învățămînt extrașcolar adică de a frecventa activitățile educative specifice, care se desfășoară gratis după orele 14 și 15, deoarece nu pot să rămînă în clasă, să facă lecții și pe urmă să bucure de aceste activități, de exemplu ritmica, muzica, pictura etc în incinta instituției de învățămînt.
5. Va crește considerabil nivelul de discriminare a femeilor, care au copii de vîrsta școlară mica, și care nu vor avea posibilitatea de a se angaja cu program deplin, respectiv vor scădea veniturile familiilor cu copii.
6. Vor rămîne fără loc de muncă profesorii, care activează la grupele cu program prelungit, iar celor care cumulează, li se vor micșora substanțial salariile, multe grupe cu program prelungit vor fi închise deoarece nu vor avea minim 25 de copii pentru deschiderea grupei.
Cheltuielile suportate de către instituțiile de învățămînt primar și secundar pentru activitatea claselor/grupelor cu program prelungit nu pot fi puse pe umerii părinților, care sunt printre cele mai vulnerabile grupuri ale societății și nu au posibilități financiare pentru a achita și pentru grupa cu program prelungit. Copii nu sunt de vină că cineva a provocat situația în care în bugetul municipal Chișinău lipsesc surse financiare pentru anul bugetar 2024.
Considerăm că bugetul de municipal dispune de suficiente resurse și nu există premise de a trece activitatea grupelor cu program prelungit contra plată, iar motivul invocat a lipsei mijloacelor bănești este unul fals și nu corespunde situației reale.
Reieșind din cele expuse dar și din importanța problemei abordate SOLICITĂM:
1. Restabilirea drepturilor copiilor noștri la frecventarea gratuită a grupelor cu program prelungit și a activităților extrașcolare - activități educative specifice, care se desfășoară gratis după orele 14 și 15, (ritmica, muzica, pictura etc) în incinta instituției de învățămînt.
2. Includerea în bugetul municipal pentru anul 2024 (și pentru următoarele perioade) a cheltuielilor necesare pentru funcționarea grupelor cu program prelungit.
3. Anularea Deciziei Primăriei mun. Chișinău nr. 01/16-6/4 din 03.01.2024 (și a altor decizii similare) privind sistarea activității grupelor cu program prelungit.
4. Atragerea la răspundere conform legislației în vigoare a persoanelor vinovate de comiterea abuzului în serviciu prin sistarea activității grupelor cu program prelungit, fapt care a provocat un impact negativ major asupra a peste 30000 copii din mun.Chișinău.
Referințe legale:
Conform art. 35 din Constituția RM, alin. (1) Dreptul la învăţătură este asigurat prin învăţămîntul general obligatoriu, prin învăţămîntul liceal şi prin cel profesional, prin învăţămîntul superior, precum şi prin alte forme de instruire şi de perfecţionare; (4) îvăţămîntul de stat este gratuit; (5) Instituţiile de învăţămînt, inclusiv cele nestatale, se înfiinţează şi îşi desfăşoară activitatea în condiţiile legii.
Potrivit prevederilor art. 3 al Codului Educației al Republicii Moldova nr. 152 din 17.07.2014, program prelungit este program în afara orarului de bază, realizat în conformitate cu regulamentul aprobat de Ministerul Educației și Cercetării şi organizat în instituţiile de învăţămînt, la solicitarea părinţilor, pentru elevii din clasele I-IV.
Conform art. 8 alin. (2) al Codului Educației, Ministerul Educației și Cercetării proiectează şi aplică strategiile naţionale de dezvoltare a sistemului educaţional cu consultarea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi a partenerilor sociali. Iar, potrivit art. 14 alin. (1) al Codului Educației, procesul de învăţămînt se desfăşoară în baza standardelor educaţionale de stat, aprobate de Ministerul Educației și Cercetării, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare a instituţiei de învăţămînt. În conformitate cu prevederile art. 20 alin. (1) lit. b), alin. (2), învăţămîntul general cuprinde: învăţămîntul primar: clasele I-IV; învăţămîntul special, învăţămîntul extraşcolar, alternativele educaţionale. Potrivit art. 27 alin. (6) al Codului Educației, în învăţămîntul primar se pot organiza grupe sau clase cu program prelungit, finanţate din surse bugetare şi din alte surse legale, în modul stabilit de Ministerul Educației și Cercetării. Conform art. 36 alin. (1) al Codului Educației, învăţămîntul extraşcolar se realizează în afara programului şi activităţii şcolare prin activităţi complementare procesului educaţional desfăşurat în instituţiile de învăţămînt şi are menirea să dezvolte potenţialul cognitiv, afectiv şi acţional al copiilor şi tinerilor, să răspundă intereselor şi opţiunilor acestora pentru timpul liber.
Potrivit articolul 37 alin. (1), (3), (4) al Codului Educației, învăţămîntul extraşcolar este benevol şi se organizează, în funcţie de interesele şi opţiunile copiilor şi tinerilor, în instituţiile de învăţămînt general; (3) În funcţie de specificul activităţii, fiecare instituţie de învăţămînt extraşcolar îşi elaborează propriul regulament de funcţionare, coordonat cu organul local de specialitate în domeniul învăţămîntului. În regulamentul de funcţionare al instituţiilor de învăţămînt extraşcolar se va specifica în mod explicit nomenclatorul serviciilor educaţionale oferite gratuit beneficiarilor; (4) Accesul la activităţile oferite de instituţiile de învăţămînt extraşcolar publice, conform Nomenclatorului de servicii educaţionale gratuite aprobat de Guvern, este liber pentru toţi solicitanţii cu vîrsta cuprinsă între 5 şi 21 de ani, cu respectarea principiului nediscriminării, (5) Instituţiile de învăţămînt extraşcolar publice pot presta servicii educaţionale contra plată doar suplimentar la cele prevăzute în planul de învăţămînt şi curriculum, conform legislaţiei în vigoare. Astfel, copii în lipsa programului prelungit gratuit, sunt discriminați și lipsiți de posibilitatea de a frecventa activitățile extrașcolare, care se desfășoară gratis după orele 14 și 15, deoarece copiii nu au unde să aștepte în siguran în clasă, să facă lecții și pe urmă să bucure de aceste activități, de exemplu ritmica, muzica, pictura etc. în incinta instituției de învățămînt.
Potrivit art. 140 al Codului educației, Ministerul Educației și Cercetării are următoarele atribuţii: a) elaborează şi promovează politicile de stat în domeniul educaţiei şi cercetării din învăţămîntul superior; b) elaborează proiecte de acte legislative şi alte acte normative în domeniul educaţiei şi cercetării în învăţămîntul superior şi exercită controlul de stat asupra respectării acestora; g) gestionează programele şi proiectele naţionale şi organizează achiziţii publice de bunuri, lucrări şi servicii pentru sectorul educaţional în cadrul programelor naţionale; i) elaborează şi propune Guvernului pentru aprobare pachetul standard de servicii educaţionale în învăţămîntul obligatoriu; j) elaborează și publică strategia sectorială de cheltuieli pe termen mediu pentru sistemul naţional de educaţie și participă la elaborarea strategiei sectoriale de cheltuieli pentru domeniul cercetare în învățămîntul superior, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale; j1) asigură repartizarea limitei sectoriale de cheltuieli în domeniul educației pe bugetele componente ale bugetului public național și pe autorități publice centrale, inclusiv estimează volumul transferurilor cu destinație specială de la bugetul de stat la bugetele locale; k) elaborează propuneri la proiectul bugetului de stat, fundamentate pe programe pentru instituțiile de învățămînt și de cercetare subordonate, prezintă rapoarte privind executarea bugetului, inclusiv privind performanța în cadrul programelor de cheltuieli din domeniul de competență, și participă la argumentarea și promovarea acestora; 1) elaborează, prin coordonare cu autorităţile interesate, şi aprobă normele de personal, de muncă şi de finanţare în sistemul naţional de educaţie;m) coordonează şi monitorizează activitatea financiară a instituţiilor de învăţămînt publice subordonate; q1) monitorizează modul în care organele locale de specialitate în domeniul învățământului respectă prevederile legislației în scopul asigurării condițiilor optime pentru desfășurarea procesului educațional în învățământul general; etc
Conform art 143 alin. (1) al Codului educației, sursa prioritară de finanţare a sistemului de învăţămînt public o constituie: a) transferurile cu destinaţie specială de la bugetul de stat la bugetele locale, pentru instituţiile de educaţie preşcolară, de învăţămînt primar, gimnazial, liceal şi extraşcolar; c) alte alocaţii de la stat şi de la unităţile administrativ-teritoriale, destinate educaţiei. Potrivit art. 144 alin. (1), (2) Codul educației, instituţiile de învăţămînt general sînt finanţate prin transferuri cu destinaţie specială de la bugetul de stat; (2) autorităţile administraţiei publice locale şi ale UTA Găgăuzia asigură finanţarea instituţiilor publice de învăţămînt general în baza costului standard per copil sau elev, în volum ce asigură respectarea standardelor educaţionale de stat, în modul stabilit Guvern; (3) autorităţile administraţiei publice locale şi ale UTA Găgăuzia au dreptul să suplimenteze fondurile alocate de la bugetul de stat din mijloace proprii; (4) Bugetul instituţiei de învăţămînt şi raportul de executare a acestuia se publică pe pagina web oficială a instituţiei şi/sau a organului local de specialitate în domeniul învăţămîntului. Astfel, grupe sau clase cu program prelungit sunt o activitatea necesară pentru elevii claselor primare, iar sistarea activității acestora, ca urmare a deciziilor primite de către Primăria mun. Chișinău și Comisiei Situației Excepționale a mun.Chișinău sunt în afara competențelor lor, fiind emise cu încălcarea flagrantă a legislației naționale precum și internaționale și sunt în defavoarea interesului copilului.
Potrivit art. 4 din Legea privind drepturile copilului nr. 370 din 30.11.2023, respectarea şi garantarea drepturilor copilului se realizează conform următoarelor principii: a) respectarea şi promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului; b) egalitatea de şanse şi nediscriminarea; e) asistenţa individualizată a fiecărui copil; f) respectarea demnităţii copilului; i) celeritate în luarea oricărei decizii cu privire la copil; j) asigurarea protecţiei împotriva abuzului, neglijării, exploatării şi oricărei forme de violenţă asupra copilului. Conform prevederilor art. 5 din Legea nr. 370/30.11.2023, alin. (1) Statul garantează fiecărui copil dreptul la un nivel de viaţă adecvat dezvoltării sale fizice, intelectuale, spirituale şi sociale.(2) Statul asigură dreptul copiilor la un mediu curat şi sănătos, prin integrarea acestuia în toate deciziile referitoare la copii, inclusiv în politicile legate de educaţie, petrecerea timpului liber, joc, accesul la spaţii verzi, protecţia copilului, sănătatea şi migraţia copiilor.(3) Statul are obligaţia de a preveni şi a remedia impactul factorilor de mediu asupra calităţii vieţii şi drepturilor copiilor, chiar şi atunci când astfel de pericole sunt în afara controlului uman.(4) Statul are obligaţia de a aloca resurse financiare, umane, tehnologice, instituţionale şi informaţionale pentru realizarea drepturilor copiilor în raport cu mediul înconjurător.(5) Statul susţine reprezentanţii legali/responsabilii legali ai copiilor în vederea asigurării creşterii, educaţiei şi dezvoltării armonioase a copiilor.(6) Statul asigură protecţia copilului şi garantează respectarea tuturor drepturilor acestuia prin intermediul instituţiilor sale şi al autorităţilor publice cu atribuţii în acest domeniu.(7) Statul este responsabil de elaborarea şi implementarea cadrului normativ naţional privind protecţia drepturilor copilului în conformitate cu Convenţia Naţiunilor Unite cu privire la drepturile copilului şi cu prezenta lege. Autorităţile statului, în limita competenţelor lor, realizează politica de stat privind protecţia drepturilor copilului şi promovează un mediu adecvat dezvoltării acestuia.
Conform prevederilor art. 11 din Legea nr. 370/30.11.2023, alin. (1) Copilul are dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea lui fizică, mentală, spirituală, morală şi socială. (3) Statul acordă, în limita mijloacelor financiare disponibile, sprijin financiar reprezentanţilor legali/responsabililor legali ai copiilor pentru creşterea şi educaţia acestora, de asemenea garantează stabilirea şi achitarea prestaţiilor în cuantumul corespunzător, astfel încât să fie asigurată bunăstarea fiecărui copil.
Potrivit art. 14 din Legea nr. 370/30.11.2023, ali. (1) Fiecare copil are dreptul de a primi o educaţie care să-i permită dezvoltarea în condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi a personalităţii sale;(2) Prin autorităţile şi instituţiile din domeniul educaţiei, statul garantează dreptul copilului la educaţie, inclusiv prin măsuri ce: a) asigură organizarea unei educaţii incluzive eficiente, orientată spre necesităţile individuale ale fiecărui copil, inclusiv prin susţinerea copiilor cu cerinţe educaţionale speciale; b) facilitează accesul de calitate al tuturor copiilor la educaţia preşcolară şi la învăţământul general obligatoriu şi gratuit; c) încurajează diferite forme de învăţământ secundar, atât general cât şi profesional; (4) Statul asigură fiecărui copil dreptul la educaţie într-un mod compatibil cu demnitatea acestuia ca fiinţă umană şi în conformitate cu standardele tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Parlamentul Republicii Moldova a ratificat Convenția cu privire la Drepturile Copilului la 12 decembrie 1990, și acest document internațional este în vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie 1993. Ratificând acest act internațional, Republica Moldova s-a angajat sã protejeze copiii de orice gen de discriminare, să le asigure o bunã securitate socialã și condiții pentru dezvoltare intelectualã și fizicã cît mai complete, inclusive educaţia în şcoală fiind obligatorie şi gratuită (pînă la clasa 9). Normele naționale referitoare la Drepturile Copilului sunt stabilite, în primul rând, de prevederile Legii cu privire la Drepturile Copilului, și de conținutul Strategiei naționale pentru protecția copilului și a familiei, adoptată de Guvern în 2003. În ianuarie 1998, Guvernul a luat decizia privind constituirea unui Consiliu Național pentru Protecția Drepturilor Copilului format din reprezentanții acelor ministere, de competența cărora țin cele mai diverse aspecte ale vieții, sănătății, educației copiilor. Ulterior, în 2003, Guvernul a adoptat Strategia naționalã pentru protecția copilului și a familiei, care asigurã dezvoltarea și realizarea politicilor de protecție socială a copilului și a familiei la nivel național și local.
Potrivit art. 28 din Convenția internațională cu privire la drepturile copilului nr. 52 din 20.11.1989:. Statele părţi recunosc dreptul copilului la educaţie şi, în vederea asigurării exercitării acestui drept în mod progresiv şi pe baza egalităţii de şanse, vor urmări în special: a) să facă învăţământul primar obligatoriu şi gratuit pentru toţi; b) să încurajeze diferite forme de învăţământ secundar, atât general cât şi profesional, să le facă deschise şi accesibile oricărui copil şi să ia măsuri corespunzătoare, cum sunt instituirea gratuităţii învăţământului şi acordarea unui ajutor financiar în caz de nevoie;
Cu respect,
semnatarii petiției
A. Pozneacova Contactați autorul petiției