DOCUMENT DE POZIȚIE de Ziua Internațională a Voluntariatului

Mai multe organizații neguvernamentale și voluntari/cetățeni activi semnează această adresare cu ocazia zilei de 5 decembrie, declarată de ONU drept Ziua Internațională a Voluntariatului și în contextul planificării strategice de acordare a asistenței UE pentru Parteneriatul Estic (2021 – 2027).

ONU, din care fac parte și statele UE, declară în diferite moduri că ,,incluziunea este o caracteristică definitorie a voluntariatului.” Corpul Păcii al SUA, dar și un număr impresionant de instituții publice și non-profit reiterează în documente publice și prin exemplul lor că este extrem de importantă consolidarea rolului voluntariatului și promovarea unei recunoașteri mai bune și mai sistematice a voluntariatului.

În domeniul educație voluntariatul este recunoscut drept unul dintre cele mai eficiente instrumente pentru a dezvolta deprinderi și abilități practice. Prin voluntariat sunt formate și abilități pentru o mai bună implicare în viața comunității, voluntariatul fiind o modalitate excelentă pentru a asigura experiența și vechimea de muncă necesară pentru angajare. Voluntariatul este esențial ca instrument de contact și comunicare între oameni, inclusiv între toți cetățenii din UE și regiunile învecinate. Voluntariatul înseamnă mobilitate și interacțiune cu alte culturi.

Cetățenia activă și implicarea civică se manifestă în mod voluntar, dar implicarea comunităților va întârzia, în continuare, fără promovarea unei culturi a voluntariatului în toate țările Parteneriatul Estic (la fel ca și în țările UE) și în regiunea Mării Negre.

Organizațiile non-profit din UE și din Parteneriatul Estic promovează, de un deceniu, mesajul că instituțiile UE ar trebui să ofere, în documente strategice, importanța necesară voluntariatului – drept un excelent instrument de implicare, aplicabil pentru toate vârstele și categoriile sociale.

Este foarte demotivant pentru voluntarii și cetățenii din Parteneriatul Estic să vadă, după un deceniu de pledoarie, că documentele strategice ale UE - care ar trebui să aibă la bază experiența statelor UE și responsabilitatea pentru impozitele plătite de cetățenii UE – ignoră în continuare importanța voluntariatului pentru toate vârstele și în multiple domenii de activitate. Strategia UE pentru Parteneriatul Estic, pentru următorii 7 ani transmite mesajul că “investirea în oameni” presupune doar “investirea în tineri” și în acest caz pare îndoielnic conceptul “împreună pentru societăți rezistente, corecte și incluzive”. Cetățenii de toate vârstele și organizațiile comunitare atrag atenția, la toate evenimentele cu prezența instituțiilor UE, că este greșit conceptul prin care voluntariatul este recunoscut ca o activitate preponderentă pentru tineri, pentru că de fapt voluntariatul este la fel de valoros și atunci când este oferit de persoane care au peste 30 de ani.

Comunitățile au mare nevoie de voluntari de toate vârstele, dacă se așteaptă să avem modele de cetățenie activă – nu este corect să neglijăm valoarea pe care o pot aduce persoanele peste 30 de ani (având studii superioare / masterate / doctorate finalizate, experiență de viață și mai multe cunoștințe privind participarea la formarea bugetelor locale, anumite idei pentru comunități etc.). Foarte mulți oameni după 30 de ani fac voluntariat, inclusiv mulți profesioniști, iar acesta este un voluntariat foarte prețios, pentru că anume cu implicarea acestor persoane – în dezvoltarea / promovarea politicilor de voluntariat, nediscriminare, sănătate etc. – au fost făcute contribuții foarte utile pentru comunitățile noastre.

Acum ca niciodată este necesară implicarea persoanelor vârstnice, în contextul în care cea mai mare parte a populației din regiune îmbătrânește (inclusiv în UE), iar statele trebuie să identifice căi de implicare pentru toate categoriile de vârstă din rândul persoanelor defavorizate, a femeilor, a persoanelor în etate, a oamenilor cu mobilitate redusă etc.

Mai ales în perioada de COVID-19, când în virtutea vârstei anume persoanele 50 ani + trebuie să stea mai mult izolate - anume acum ar trebui să se pună accent pe conceptul de îmbătrânire activă, pe dezvoltarea oportunităților de voluntariat la distanță și să fie identificate noi modalități de comunicare și mobilitate, păstrând securitatea sănătății și a vieților tuturor voluntarilor. De aceea, mobilitatea tuturor grupurilor de vârstă trebuie asigurată prin programe de schimb pentru voluntari și / sau experți, pentru a împărtăși cunoștințe, experiență și expertiză, pentru învățare continuă pe parcursul vieții și dezvoltare culturală.

Semnatarii documentului se arată foarte îngrijorați că UE și autoritățile publice naționale nu sesizează încă faptul că munca voluntară este un factor important al compensării insuficienței acțiunilor guvernamentale sau a lipsei de funcționalitate a piețelor de servicii. Munca voluntară compensează, de asemenea, deficitul bugetar, reduce cheltuielile statului, contribuie la descentralizarea şi debirocratizarea procesului de prestare a serviciilor, produce efecte pozitive vizibile asupra mediului economic şi al mediului infracţional, voluntariatul fiind de fapt un element de securitate socială al statului.

Oamenii care s-au alăturat demersului sesizează că entitățile UE și cele naționale nu recunosc și nu susțin îndeajuns rolul voluntarilor în perioada de pandemie, când autoritățile publice locale și centrale din UE, Parteneriatul Estic și Regiunea Mării Negre s-au confruntat cu o mare provocare în a acoperi necesitățile de servicii medicale și sociale, respectiv aceste entități au așteptat și așteaptă implicarea voluntarilor – fără ca să fie suficiente de sensibile la problemele cu care se confruntă voluntarii și organizațiile non-profit care prestează servicii sociale.

Pentru a promova voluntariatul la nivel național și regional, următoarele recomandări au fost identificate, de către reprezentanții societății civile, pentru instituțiile UE:

• să promoveze o cultură a voluntariatului în Parteneriatul Estic (la fel ca și în țările din UE) și în Regiunea Mării Negre;
• să sublinieze importanța recunoașterii voluntariatului și consolidarea rolului voluntariatului, în special în gestionarea crizei situațiilor de urgență (pandemii inclusiv), pentru a susține autoritățile publice să sprijine instituțiile de stat ca să-și fortifice capacitatea de a dezvolta politici, servicii de voluntariat și servicii sociale;
• să sprijine includerea voluntariatului în documentele de politici naționale ca o prioritate, ca un element de securitate socială al statului;
• să sprijine crearea infrastructurii de voluntariat (constituită din sisteme, mecanisme și instrumente necesare pentru a asigura un mediu în care voluntariatul poate contribui la dezvoltarea tuturor domeniilor, pentru a construi o societate coezivă și incluzivă bazată pe solidaritate, cetățenie activă și pentru a crește nivelul de capital social) pentru țările din UE, Parteneriatul Estic și din Regiunea Mării Negre: prin crearea de programe și instrumente de sprijin, punând accentul pe dezvoltarea tuturor tipurilor de voluntariat (nu numai pe voluntariatul tinerilor), sensibilizând societatea civilă locală cu privire la astfel de programe și rezultatele lor, efectuând o evaluare continuă a eficacității muncii lor;
• să creeze condiții pentru deEzvoltarea de proiecte naționale și internaționale în domeniul voluntariatului - cu participarea și între țările din UE, Parteneriatul Estic și Regiunea Mării Negre - pentru a consolida și extinde învățarea reciprocă, a împărtăși cunoștințe, experiență și a oferi expertiză.

Persoanele și organizațiile care doresc ca să semneze documentul o pot face la adresa de e-mail secretariat@cucap.md și pe site-ul Petiții Online.

Platforma pentru Cetățenie Activă și Parteneriat pentru Drepturile Omului (CAP)    Contactați autorul petiției