Parlamentari, NU încuviințați PRELUNGIREA STĂRII DE URGENȚĂ!

Contactați autorul petiției

Informații despre petiția online intitulată „BOICOTEZ RECENSĂMÂNTUL populației și locuințelor, reglementat prin OUG NECONSTITUȚIONALĂ!”

2022-03-21 12:18:43

🔴 IMPORTANT ŞI URGENT❗

https://facebook.com/story.php?story_fbid=2515333168600440&id=388922984574813

🔴 Am publicat petiția online intitulată „BOICOTEZ RECENSĂMÂNTUL populației și locuințelor, reglementat prin OUG NECONSTITUȚIONALĂ!”:  

www.petitieonline.com/boicotez_recensamantul_populatiei_si_locuintelor_reglementat_prin_oug_neconstitutionala

✍️ Cine dorește, poate să semneze petiția online, poate să distribuie informațiile despre boicotarea recensământului neconstitutional şi poate să trimită petiții Avocatului Poporului la e-mailul petitii@avp.ro, în scopul sesizării CCR.

📢 Informațiile juridice din petiția online pot fi folosite la instanțele judecătorești, în scopul sesizării Curții Constituționale (CCR).

📢 În petiția online privind B0lC0TAREA RECENSĂMÂNTULUI, ce este reglementat neconstituțional prin OUG 19/2020, am scris câteva explicații cu privire la acest demers.

   ● Am explicat că RECENSĂMÂNTUL populației și locuințelor, programat pentru perioada martie-mai 2022 - conform actelor normative ulterioare adoptării OUG 19/2020 - este doar un PRETEXT pentru COLECTAREA DATELOR PERSONALE ale cetățenilor români şi informațiile vor fi folosite pentru VIITOAREA MONITORIZARE ELECTRONICĂ a fiecărui român, așa cum v-am tot atenționat, începând din luna iulie 2020, când am publicat petiția online intitulată ” OPRIȚI DIVULGAREA DATELOR PERSONALE ALE PACIENȚILOR!”.

   ● Guvernanții şi parlamentarii au refuzat şi REFUZĂ SĂ RESPECTE PREVEDERILE CONSTITUȚIONALE, deci, ROMÂNII TREBUIE SĂ REFUZE SĂ RESPECTE ACTELE NORMATIVE NECONSTITUȚIONALE.

   ● Noile informații, ce au legătură cu această petiție online, le voi publica pe pagina mea de Facebook (https://facebook.com/MonaPetrut/) şi în secțiunea cu „Anunțuri” la petiție, pe care o găsiți la acest linkhttps://www.petitieonline.com/a/359112?u=187139 (cine va semna petiția online, ar fi util să bifeze că dorește să primească notificări pe e-mailul cu care îşi înregistrează semnătura).

⚠ Deocamdată, am publicat doar MOTIVELE DE NECONSTITUȚIONALITATE EXTRINSECĂ A OUG 19/2020, iar pentru a descoperi alte motive de neconstituționalitate extrinsecă și pentru motive de neconstituționalitate intrinsecă, va trebui să studiez amănunțit atât OUG 19/2020, cât și Legea 178/2020 și parcursul legislativ al acestei legi.

⚠ SCOPUL PUBLICĂRII PETIȚIEI ONLINE ESTE ACELA CA INFORMAȚIA SĂ AJUNGĂ LA CÂT MAI MULȚI ROMÂNI, ÎN TIMP UTIL, CHIAR DACĂ MOTIVELE PE CARE LE-AM PUBLICAT ACUM SUNT INCOMPLETE, DAR SUNT SUFICIENTE PENTRU A FI ÎNȚELEASĂ NECESITATEA BOICOTĂRII RECENSĂMÂNTULUI POPULAȚIEI ȘI LOCUINȚELOR, CE E ORGANIZAT IN PERIOADA MARTIE-MAI 2022.

📢 Un cetățean poate contesta o OUG numai dacă o încalcă şi dacă e sancționat❗
https://www.facebook.com/388922984574813/posts/2515488771918213/

👉 INFORMAȚIILE NOI le public pe pagina cu denumirea "MONA PETRUȚ - despre justiție şi injustiție" (https://facebook.com/MonaPetrut/), apoi le menționez în postarea pe care am fixat-o în partea de sus a paginii, la acest link:https://www.facebook.com/388922984574813/posts/2512710468862710/

📢 VOM REUŞI SĂ ÎI ÎNVINGEM PE NEMERNICII ĂŞTIA DE POLITICIENI INCOMPETENȚI ŞI IRESPONSABILI, numai dacă ne mobilizăm, ca să acționăm cât mai mulți în aceeaşi direcție şi cu acelaşi scop❗

👉 Pentru lNJEÇTARE, aveau nevoie de CONSIMȚĂMÂNTUL VOSTRU.
👉 Pentru RECENZARE, au nevoie de CONSIMȚĂMÂNTUL VOSTRU.
⚠️ NU vă mai dați CONSIMȚĂMÂNTUL pentru a fi abuzați prin încălcarea drepturilor şi libertăților cetățeneşti❗

👉 Amintiți-vă că AVEȚI DREPTUL LA TĂCERE, deci, aveți şi dreptul să NU spuneți că REFUZAȚI ceva anume, adică, SĂ-I IGNORAȚI PE ABUZATORI ŞI PE REPREZENTANȚII LOR❗

👉 Deci, nu vă obosiți nici măcar să le spuneți că refuzați recenzarea, iar la exprimarea vreunui refuz în scris, nici să nu vă gândiți❗

➡️ Detalii despre DREPTUL LA TĂCERE găsiți în postarea pe care am publicat-o la acest link:https://facebook.com/MonaPetrut/photos/a.398103933656718/2359792697487822/
~~~~~~~~~
➡️ Detalii despre LEGISLAȚIA PRIVIND PROTECȚIA DATELOR CU CARACTER PERSONAL, găsiți în postarea pe care am republicat-o la acest link:https://www.facebook.com/388922984574813/posts/2515724108561346/
~~~~~~~~~

📢 FIȚI CURAJOŞI, VIGILENȚI ŞI PERSEVERENȚI❗

~~~~~~~~~
#MonaPetruț
~~~~~~~~~

FB_IMG_16478653549943.jpg

 


NICOLETA-MONICA PETRUȚ

Decizia CCR nr.152 din 06.05.2020, referitoare la OUG 1/1999 și OUG 34/2020

2020-05-14 15:26:39

Ieri, 13.05.2020, A FOST PUBLICATĂ Decizia CCR nr.152/06.05.2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.9, art.14 lit.c1)-f) și ale art.28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență și a ordonanței de urgență, în ansamblul său, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.34/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, în ansamblul său.

Parag.75 din Decizia CCR nr.152/06.05.2020: La dosarul cauzei au fost depuse două memorii din partea (...) și din partea doamnei Monica-Nicoleta Petruț, formulate în calitate de amicus curiae, prin care se susțin criticile de neconstituţionalitate formulate de Avocatul Poporului.
 
 
 
Selecții din COMUNICATUL CCR/6 mai 2020: 
 
III. De asemenea, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituţia României şi al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere: (...) 
B. Excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.9, art.14 lit.c1 )-f) și art.28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.34/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, în ansamblul său.
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a decis:
1. A respins excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.14 lit.c1 ) - f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, precum și ordonanța de urgență, în ansamblul său, sunt constituționale în raport de criticile formulate.
2. A admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență sunt neconstituționale. 
3. A admis excepția de neconstituționalitate şi a constatat că Ordonanța de urgență a Guvernului nr.34/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență este neconstituțională, în ansamblul său.
 
1. Din analiza cadrului normativ constituțional și legal, Curtea a constatat că, în domeniul instituirii stării de urgență, autoritățile statului exercită competențe partajate: Parlamentul are competența de legiferare, prin lege organică, a regimului stării de urgență, în vreme ce Președintele are atribuția constituțională de a institui starea de urgență și de a pune în executare dispozițiile legale ale regimului stării de urgență, astfel cum acestea au fost stabilite de legiuitor. Legea organică, transpunând art.93 din Constituție, dă în competența Președintelui instituirea, prin decret prezidențial, a stării de urgență, care presupune inclusiv stabilirea măsurilor concrete de primă urgenţă care urmează a fi luate și identificarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale al căror exerciţiu va fi restrâns. Decretul Președintelui nu este decât un act administrativ normativ, deci un act de reglementare secundară, care pune în executare un act de reglementare primară. Restrângerea exercițiului unor drepturi nu se realizează prin decretul Președintelui, dispozițiile art.14 lit.d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999 constituind norma prin care legiuitorul primar abilitează autoritatea administrativă (Președintele României) să dispună executarea legii, respectiv a dispozițiilor art.4 din același act normativ care prevăd expres posibilitatea restrângerii exercițiului drepturilor fundamentale. În speță, Președintele, acționând în limitele competențelor sale legale, a identificat drepturile și libertățile al căror exercițiu urma să fie restrâns. În schimb, măsurile pe care Președintele le-a apreciat drept ”de primă urgenţă cu aplicabilitate directă” (achiziționarea directă de bunuri de către autorităţile publice, suspendarea din funcţiile de conducere a unor funcționari publici, neînceperea cursului prescripţiilor şi termenelor de decădere, suspendarea prescripţiilor şi termenelor de decădere, suspendarea de plin drept a cauzelor civile și penale, întreruperea termenele de exercitare a căilor de atac etc.) constituie, în mod expres sau implicit, derogări de la legislația în vigoare la momentul instituirii stării de urgență. Președintele a dispus, pe de o parte, suspendarea sau neaplicarea unor dispoziții legale, sau, pe de altă parte, modificarea și completarea unor legi, dispozițiile sale având impact asupra unor drepturi și libertăți fundamentale (dreptul la muncă, libertatea economică, accesul liber la justiție etc.). Curtea a observat că modul în care Președintele și-a exercitat atribuția legală, cu depășirea cadrului legal, nu este consecința vreunui viciu de neconstituționalitate a actului normativ de reglementare primară în virtutea și în limitele căruia autoritatea publică era abilitată să acționeze. Așa fiind, întrucât nicio dispoziție a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/1999 nu îl îndrituiește pe Președinte să acționeze dincolo de competențele sale constituționale, instanța constituțională nu poate sancționa, în cadrul controlului de constituționalitate pe care îl efectuează în procedura instituită de art.146 lit.d) din Constituție referitoare la soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate, normele legale criticate de autorul excepției. Având în vedere, însă, natura juridică a decretului Președintelui de act administrativ normativ supus încuviințării Parlamentului, Curtea a constatat că forul legiuitor avea obligația de a-l supune controlului parlamentar, iar prin hotărârea adoptată să sancționeze exercitarea ultra vires a competențelor legale de către Președintele României, doar o atare hotărâre fiind susceptibilă de contestare la Curtea Constituțională, în baza art.146 lit.l) din Constituție.
 
2. Curtea a reținut că dreptul contravenţional, asemenea dreptului penal, are un caracter subsidiar, intervenind doar acolo unde alte mijloace juridice nu sunt suficiente pentru protejarea anumitor valori sociale. În aceste condiţii, actele normative cu putere de lege și actele administrative cu caracter normativ prin care se stabilesc și se sancţionează contravenţii trebuie să întrunească toate condițiile de calitate ale normei: accesibilitate, claritate, precizie și previzibilitate. Or, Curtea constată că dispozițiile art.28 alin.(1) prin sintagma ”nerespectarea prevederilor art.9 constituie contravenţie” califică drept contravenție încălcarea obligaţiei generale de a respecta și de a aplica toate măsurile stabilite în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999, în actele normative conexe, precum şi în ordonanţele militare sau în ordine, specifice stării instituite, fără a distinge expres actele, faptele sau omisiunile care pot atrage răspunderea contravenţională. În mod implicit, stabilirea faptelor a căror săvârşire constituie contravenţii este lăsată, în mod arbitrar, la libera apreciere a agentului constatator, fără ca legiuitorul să fi stabilit criteriile şi condiţiile necesare operaţiunii de constatare şi sancţionare a contravenţiilor. Totodată, în lipsa unei reprezentări clare a elementelor care constituie contravenţia, judecătorul însuşi nu dispune de reperele necesare în aplicarea şi interpretarea legii, cu prilejul soluţionării plângerii îndreptate asupra procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei. Mai mult, prevederile art.28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999 stabilesc în mod nediferențiat pentru toate aceste fapte, independent de natura sau gravitatea lor, aceeași sancțiune contravențională principală. În ceea ce privește sancţiunile contravenţionale complementare, deși legea prevede ca acestea se aplică în funcţie de natura şi gravitatea faptei, atâta vreme cât fapta nu este circumscrisă, evident că nu se poate determina nici natura sau gravitatea sa pentru a stabili în mod just sancțiunea complementară aplicabilă. 
În concluzie, Curtea a constatat că prevederile art.28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999, caracterizate printr-o tehnică legislativă deficitară, nu întrunesc exigenţele de claritate, precizie şi previzibilitate şi sunt astfel incompatibile cu principiul fundamental privind respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, prevăzut de art.1 alin.(5) din Constituţie, precum și principiul restrângerii proporționale a exercițiului drepturilor și libertăților fundamentale, prevăzut de art.53 alin.(2) din Constituție.
 
3. Actul normativ care reglementează regimul juridic al stării de asediu și al stării de urgență are ca scop crearea cadrului legal al măsurilor excepționale impuse de gestionarea situației de criză, măsuri care, prin ele însele, afectează drepturi și libertăți ale cetățenilor. Cu alte cuvinte, rațiunea legii este tocmai aceea de a constitui temeiul legal al restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale, în acord cu imperativul constituțional stabilit în art.53 alin.(1), precum și temeiul legal al măsurilor excepționale care pot viza inclusiv atribuții ale instituțiilor fundamentale ale statului. Reținând că actul normativ care restrânge/afectează drepturi și libertăți fundamentale ale cetățenilor sau instituții fundamentale ale statului cade în sfera interdicției prevăzute de art.115 alin.(6) din Constituție, Curtea a constatat că, în actualul cadru constituțional, un atare act nu poate fi decât o lege, ca act formal al Parlamentului, adoptată cu respectarea dispozițiilor art.73 alin.(3) lit.g) din Constituție, în regim de lege organică. Având în vedere că Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999 a fost adoptată în temeiul art.114 alin.(4) din Constituția României din 1991, deci anterior revizuirii Constituției prin Legea nr.429/2003 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.758 din 29 octombrie 2003) care a introdus dispozițiile art.115 alin.(6), Curtea a reținut că Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999 a fost adoptată cu respectarea cadrului constituțional în vigoare la acea dată, care nu limita prerogativa legislativă a Guvernului în sensul neafectării regimului instituţiilor fundamentale ale statului sau a drepturilor și libertăţilor fundamentale. În schimb, în ceea ce privește Ordonanța de urgență a Guvernului nr.34/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/1999, Curtea constată că aceasta a fost adoptată cu încălcarea art.115 alin.(6) din Constituție, întrucât prin conținutul său normativ a vizat restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți fundamentale (dreptul de proprietate, dreptul la muncă și protecție socială, dreptul la informare, libertatea economică).
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului.

NICOLETA-MONICA PETRUȚ

AMICUS CURIAE în dosarul CCR nr.522D/2020 cu termen de judecată astăzi, 06.05.2020

2020-05-06 05:55:48

Am trimis un AMICUS CURIAE în dosarul CCR nr.522D/2020 cu termen de judecată astăzi, 06.05.2020.
Dacă mai dorește cineva să trimită un amicus curiae asemănător la CCR, poate copia textul de mai jos și textele de la linkurile indicate în text.
#MonaPetruț

CĂTRE CURTEA CONSTITUŢIONALĂ A ROMÂNIEI (CCR)
Domnului Preşedinte al Curţii Constituţionale a României, Valer Dorneanu
Doamnelor şi domnilor judecători ai Curţii Constituţionale a României
ccr@ccr.ro

Subsemnații semnatari ai petiției on-line intitulată ”Parlamentari, NU încuviințați PRELUNGIREA STĂRII DE URGENȚĂ!”, publicată în data de 10.04.2020 la acest link
https://www.petitieonline.com/parlamentari_nu_incuviintati_prelungirea_starii_de_urgenta , în calitate de amicus curiae, formulăm un

MEMORIU
prin care susținem obiecțiile de neconstituționalitate depuse în dosarul nr.522D/2020 cu termen de judecată la data de 06.05.2020, privind EXCEPȚIA DE NECONSTITUȚIONALITATE pe care Avocatul Poporului a formulat-o cu referire la prevederile art.9, art.14 lit. c^1) – f) și art.28 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ A GUVERNULUI nr.1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, cu modificările și completările ulterioare, precum și referitor la ORDONANȚA DE URGENȚĂ A GUVERNULUI nr.34/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, în ansamblul său.
În temeiul dispozițiilor art.146 lit.d) din Consituţia României şi ale art.15 alin.(1) lit.i) din Legea nr.35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituției Avocatul Poporului, Curtea Constituţională a României (CCR) a fost învestită să judece EXCEPȚIA DE NECONSTITUȚIONALITATE pe care Avocatul Poporului a formulat-o și care a fost înregistrată în dosarul nr.522D/2020 al Curții Constituționale.
EXCEPȚIA DE NECONSTITUȚIONALITATE A FOST PUBLICATĂ PE SITE-UL INSTITUȚIEI AVOCATULUI POPORULUI la acest link: http://www.avp.ro/exceptii2020/exceptia7_2020.pdf


   Subsemnații semnatari ai acestui memoriu cunoaștem reglementările legale ce sunt în vigoare şi ştim că cetăţenii români nu au posibilitatea de sesizare directă a Curţii Constituţionale a României cu privire la controlul constituţionalităţii ordonanțelor de urgență, dacă acea sesizare nu se realizează în cadrul unui proces aflat pe rolul instanțelor judecătorești, deci, din punct de vedere procedural, nu avem calitatea de intervenienți (părți) în acest dosar de contencios constituțional, dar ştim că judecătorii Curţii Constituţionale pot să examineze, cu caracter prealabil, părerile scrise ale cetăţenilor şi să le ia în considerare dacă vor aprecia că aspectele invocate în cuprinsul acestora au relevanţă pentru decizia pe care urmează să o adopte.
În jurisprudența Curții Constituționale, memoriile formulate în calitate de amicus curiae au fost primite, ele fiind examinate alături de cererile părților cauzei.
Prin urmare, depunem prezentul amicus curiae, instituție juridică distinctă de cea a intervenției și care este recunoscută ca atare de instanțele din sistemele de drept de tip common law, inclusiv de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Prin amicus curiae se permite persoanelor să participe la procedură, observațiile fiind de natură să sprijine soluționarea cauzei.
Având în vedere faptul că Avocatul Poporului a învestit Curtea Constituțională a României (CCR) cu excepția de neconstituționalitate din dosarul ce a fost inregistrat cu nr.522D/2020, ce are ca obiect neconstituţionalitatea prevederilor art.9, art.14 lit. c^1) – f) și art.28 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ A GUVERNULUI nr.1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale ORDONANȚEI DE URGENȚĂ A GUVERNULUI nr.34/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, în ansamblul său, vă trimitem argumentele noastre cu privire la motivele de neconstituţionalitate pe care le-a invocat Avocatul Poporului, doamna Renate Weber, şi vă rugăm să fie încuviințată depunerea lor la dosarul Curții Constituționale nr.522D/2020.
ARGUMENTELE PE CARE LE PREZENTĂM ÎN SUSȚINEREA MOTIVELOR DE NECONSTITUȚIONALITATE PE CARE LE-A INVOCAT AVOCATUL POPORULUI, au fost publicate în petiția on-line ”Parlamentari, NU încuviințați PRELUNGIREA STĂRII DE URGENȚĂ!”, (https://www.petitieonline.com/parlamentari_nu_incuviintati_prelungirea_starii_de_urgenta), precum și în petiția din 06.04.2020, pe care am trimis-o Avocatului Poporului, în care am solicitat Avocatului Poporului SĂ SESIZEZE CURTEA CONSTITUȚIONALĂ cu privire la REGLEMENTĂRILE PROFUND NECONSTITUȚIONALE PE CARE LE CONȚIN OUG NR.34/2020 și OUG NR.1/1999.
Avocatul Poporului mi-a comunicat că, ”în urma unei analize riguroase atât a aspectelor prezentate în petițiile adresate instituției Avocatul Poporului asupra OUG nr.1/1999 și OUG nr.34/2020, dar și a jurisprudenței Curții Constituționale, Avocatul Poporului (...) A DECIS FORMULAREA UNEI EXCEPȚII DE NECONSTITUȚIONALITATE (...)” (Anexa 2).

1. SELECȚII DIN CUPRINSUL PETIȚIEI ON-LINE,
”Parlamentari, NU încuviințați PRELUNGIREA STĂRII DE URGENȚĂ!”
După data de 19 martie 2020, când Parlamentul României a adoptat Hotărârea prin care a încuviințat instituirea STĂRII DE URGENȚĂ pe teritoriul României, conform Decretului prezidențial nr.195/16.03.2020,
ASUPRA CETĂȚENILOR ROMÂNI SUNT SĂVÂRȘITE ABUZURI GRAVE, atât în baza ordonanțelor militare, cât și în temeiul ordonanțelor de urgență în care SUNT PREVĂZUTE, în mod neconstituțional, REGLEMENTĂRI CE AFECTEAZĂ DREPTURILE FUNDAMENTALE ALE CETĂȚENILOR ROMÂNI.
Chiar dacă în disp. art.93 alin.(1) din Constituția României se prevede că ”Preşedintele României instituie, POTRIVIT LEGII, starea de asediu sau starea de urgenţă”, iar potrivit disp. art.53 alin.(1) din Constituția României ”exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai PRIN LEGE”, observăm că prevederile art.14 lit.c^1 - f prevăd măsuri restrictive de drepturi și libertăți cetățenești fundamentale pe care le stabilește Președintele României prin DECRETUL de instituire a stării de asediu sau a stării de urgență, adică printr-un act administrativ normativ. Aşadar, INSTRUMENTUL JURIDIC PRIN INTERMEDIUL CĂRUIA TREBUIE STABILITE ANUMITE MĂSURI RESTRICTIVE, A FOST GREȘIT ALES în OUG nr.1./1999.
Legea, ca act juridic al Parlamentului, reglementează relații sociale generale, fiind, prin esența și finalitatea ei constituțională, un act cu aplicabilitate generală. Obligativitatea respectării caracterului normativ al legii a fost ridicată la nivel de principiu de către instanța constituțională prin Decizia nr.600/2005.
Cu toate acestea, Curtea Constituțională a evidențiat chiar dreptul incontestabil al legiuitorului de a reglementa anumite domenii particulare într-un mod diferit de cel utilizat în cadrul reglementării cu caracter general sau, altfel spus, de a deroga de la dreptul comun.
Totodată, în ceea ce privește sfera interesului, ca element definitoriu al tipului de act de putere publică, în opinia Curții Constituționale, “legea - act cu aplicabilitate eminamente generală - vizează societatea în general, reglementarea unei sfere cât mai largi de raporturi juridice în cadrul și în interesul societății” (Decizia Curții Constituționale nr.494/2013 cu privire la admiterea obiecției de neconstituționalitate a Legii privind aprobarea Memorandumului de înțelegere încheiat între statul român și The Rompetrol Group N.V., semnat la București la 15 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 21 decembrie 2013).
Așadar, prevederile OUG nr.1/1999 încalcă principiul legalității, consacrat de art.1 alin.(5) din Constituție, ignorând normele speciale aplicabile în mod imperativ.
Legiuitorul constituțional recunoaște și Guvernului României, în calitate de legiuitor delegat, dreptul de a reglementa prin ordonanțe simple și ordonanțe de urgență, însă REGLEMENTĂRILE CE AFECTEAZĂ DREPTURILE FUNDAMENTALE ALE CETĂȚENILOR ROMÂNI, stabilite prin ordonanțe de urgență, reprezintă ÎNCĂLCAREA CONDIȚIILOR OBLIGATORII PENTRU ADOPTAREA UNEI ordonanțe de urgență, prevăzute in art.115 alin.6 din Constituția României.
Există LEGISLATIE pentru SITUATII (NU doar pentru STARE) DE URGENȚĂ, iar detalii privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență gasiti in OUG 21/2004 actualizata, in format pdf la acest link:
https://descarcari.tntsoftware.ro/leg/ordonanta-de-urgenta-nr-21-2004-privind-sistemul-national-de-management-al-situatiilor-de-urgenta.pdf
ARTICOLUL 53 din CONSTITUŢIA ROMÂNIEI:
"Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi
(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns NUMAI PRIN LEGE şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) RESTRÂNGEREA poate fi dispusă numai DACĂ este NECESARĂ ÎNTR-O SOCIETATE DEMOCRATICĂ. MĂSURA trebuie să fie PROPORȚIONALĂ cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi FĂRĂ A ADUCE ATINGERE EXISTENȚEI DREPTULUI SAU A LIBERTĂȚII."
ARTICOLUL 93 din Constitutie:
”Măsuri excepţionale
(1) Preşedintele României INSTITUIE, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului ÎNCUVIINȚAREA măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.”
OUG nr.1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență:
- Articolul 3^2 - ”Pe durata stării de asediu și a stării de urgență sunt INTERZISE:
a) limitarea dreptului la viață, cu excepția cazurilor când decesul este rezultatul unor acte licite de război;
b) tortura și pedepsele ori tratamentele inumane sau degradante;
c) condamnarea pentru infracțiuni neprevăzute ca atare, potrivit dreptului național sau internațional;
d) restrângerea accesului liber la justiție.”
- Articolul 4 - ”Pe durata stării de asediu sau a stării de urgență, exercițiul unor drepturi și libertăți fundamentale POATE FI RESTRÂNS, cu excepția drepturilor omului și libertăților fundamentale prevăzute la art3^2, numai în măsura în care situația o cere și cu respectarea art. 53 din Constituția României, republicată.”
OUG 1/1999, ce e publicata la acest link: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/16739
La adoptarea oricărei OUG trebuie respectate TOATE condițiile şi restricțiile impuse în alin.(4) şi (6) ale art.115 din Legea fundamentală:
Art. 115 - Delegarea legislativă
"(4) Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.
(5) Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizată nu se pronunţă asupra ordonanţei, aceasta este considerată adoptată şi se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedură de urgenţă. Ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1).
(6) Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, NU POT AFECTA regimul instituţiilor fundamentale ale statului, DREPTURILE, LIBERTĂȚILE şi îndatoririle PREVĂZUTE DE CONSTITUȚIE, drepturile electorale şi NU pot viza MĂSURI DE TRECERE SILITĂ A UNOR BUNURI ÎN PROPRIETATE PUBLICĂ.”
De exemplu, DETALII despre NECONSTITUȚIONALITATEA OUG nr.34/2020, am scris în PETIȚIA TRIMISĂ AVOCATULUI POPORULUI, în data de 06.04.2020, pe care am publicat-o pe Facebook la acest link:
https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=1879155838884846&id=388922984574813
După O ZI, în data de 07.04.2020, AVP a publicat câteva informații despre cum poate fi sesizată CCR pentru a constata NECONSTITUȚIONALITATEA PREVEDERILOR din OUG 34/2020, iar detalii în legătură cu aceste informații am publicat pe Facebook la acest link:
https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=1880732558727174&id=388922984574813

Răspunsul Avocatului Poporului este publicat la acest link: https://www.facebook.com/MonaPetrut/posts/1900398103427286

2. CONCLUZII
În ceea ce privește dispozițiile art.1 alin.(3), teza întâi din Constituție, care consacră principiul statului de drept, Curtea Constituțională a reținut în jurisprudența sa (a se vedea Decizia nr.70 din 18 aprilie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.334 din 19 iulie 2000) că exigențele acestuia privesc scopurile majore ale activității statale, prefigurate în ceea ce îndeobște este numit ca fiind domnia legii, sintagmă ce implică subordonarea statului față de drept, asigurarea acelor mijloace care să permită dreptului să cenzureze opțiunile politice și, în acest cadru, să pondereze eventualele tendințe abuzive, discreționare, ale structurilor etatice. Statul de drept asigură supremația Constituției, corelarea legilor și tuturor actelor normative cu aceasta, existența regimului de separație a puterilor publice, care trebuie să acționeze în limitele legii și, anume, în limitele unei legi ce exprimă voința generală.
Potrivit parag.24 din DECIZIA CCR nr.777 din 28 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial nr.1011 din 20.12.2017: „24. Curtea, în jurisprudența sa, a reținut că LEGEA, CA ACT JURIDIC AL PARLAMENTULUI, REGLEMENTEAZĂ RELAȚII SOCIALE GENERALE, FIIND, prin esența și finalitatea ei constituțională, UN ACT CU APLICABILITATE GENERALĂ. Prin definiție, legea, ca act juridic de putere, are caracter unilateral, dând expresie exclusiv voinței legiuitorului, ale cărei conținut și formă sunt determinate de nevoia de reglementare a unui anumit domeniu de relații sociale și de specificul acestuia.
Curtea Constituțională a elaborat o vastă jurisprudență în materia adoptării ordonanțelor de urgență, respectiv în privința condițiilor pe care acestea trebuie să le îndeplinească pentru a fi în acord cu exigențele înscrise în art.115 alin.(4) și alin.(6) din Legea fundamentală.
În considerarea argumentelor expuse, vă rugăm să constataţi că sunt fondate motivele de neconstituționalitate pe care Avocatul Poporului le-a invocat în excepția de neconstituționalitate ce formează obiectul dosarului înregistrat la CCR cu nr.522D/2020 și, în consecință, să admiteți solicitările Avocatului Poporului, așa cum au fost formulate.
În speranţa că veţi acorda o maximă atenţie sesizării de neconstituţionalitate din acest dosar şi că veţi analiza cu obiectivitate şi profesionalism prevederile contestate, în scopul apărării drepturilor şi libertăţilor tuturor cetăţenilor români şi pentru respectarea legislaţiei, la fel cum aţi procedat în situaţii asemănătoare, şi în legătură cu alte prevederi legale neconstituţionale, vă asigurăm de încrederea pe care v-o acordăm.

Cu stimă!

Doamnelor şi domnilor judecători ai Curţii Constituţionale a României 

 

Acest anunț l-am publicat pe Facebook la acest link: https://www.facebook.com/MonaPetrut/posts/1908427159291047 

 

P.S.: 

În dosarul CCR nr.522D/2020 judecat astăzi, in sedința din 6 mai 2020, magistratul-asistent i-a comunicat presedintelui CCR că eu am depus la dosar un AMICUS CURIAE si lista cu semnatarii petitiei "Parlamentari, NU încuviințați PRELUNGIREA STĂRII DE URGENȚĂ!". 

Înregistrarea ședinței CCR de astăzi, 6 mai 2020 (despre dosarul CCR nr.522D/2020, de la minutul 3:30): https://www.facebook.com/watch/?v=1324674927723540

 

 


NICOLETA-MONICA PETRUȚ



Distribuiți această petiție

Ajutați această petiție să obțină mai multe semnături.

Cum să promovați o petiție?

  • Partajați petiția pe peretele Facebook și pe grupurile care au legătură cu subiectul petiției.
  • Contactați-vă prietenii
    1. Scrieți un mesaj în care explicați de ce ați semnat această petiție, având în vedere că este mai probabil ca oamenii să o semneze dacă înțeleg importanță subiectului la care face trimitere.
    2. Copiați și lipiți adresa web a petiției în mesajul dumneavoastră.
    3. Trimiteți mesajul folosind e-mail, SMS, Facebook, WhatsApp, Twitter, Skype, Instagram și LinkedIn.



Publicitate plătită

Vom expune reclama pentru această petiție în atenția unui număr de 3000 de persoane.

Aflați mai multe informații...