Pentru a întregi o normă legală, medicii au, conform OMS 870/2004, obligația de a efectua un număr de 20 de ore de gardă lunar, ore plătite la nivelul salariului de încadrare și incluse în acesta.

Efectuarea acestor gărzi suplimentare nu a avut un suport legal corespunzător de-a lungul timpului, ele fiind reglementate defectuos prin același OMS 870/2004, ca nefiind timp de lucru, nici cumul de funcții, nici ore suplimentare, și nu reprezentau vechime în muncă și în specialitate.

În luna iunie 2016 a fost promulgată O.U.G. 20/09.06.2016, care la articolul 3 alin. (6) prevede următoarele: ” Gărzile efectuate de personalul sanitar cu pregătire superioară, în afara normei legale de muncă şi a programului normal de lucru de la funcţia de bază, se desfăşoară în baza unui contract de muncă cu timp parţial pentru activitatea prestată în linia de gardă şi personalul va beneficia numai de drepturile aferente activităţii prestate în linia de gardă.”

Contractul individual de muncă cu timp parțial ce are ca obiect gărzile suplimentare ale medicilor din România este reglementat așadar prin Ordonanța de Urgență nr.20/2016 pentru modificarea și completarea OUG nr.57/2015, la alineatul (6) al articolului 3^2 nou introdus.

În raport de dispozițiile OUG nr.20/2016, gărzile suplimentare fac obiectul unui contract de muncă cu timp parțial ce stabilește un raport juridic identic cu cel avut în baza contractului de muncă pentru norma de bază, medicii prestând exact aceeași muncă și în aceleași condiții. Cele două contracte conțin în mare parte aceleași elemente și dau naștere la drepturi și obligații identice, sub reglementarea expresă a Codului muncii la art.106: ”drepturile salariale ale salariatului încadrat cu contract de muncă cu timp parțial se acordă proporțional cu timpul efectiv lucrat, raportat la drepturile stabilite pentru programul normal de lucru”, iar ”salariatul comparabil este salariatul cu normă întreagă din aceeași unitate”( art.104 alin.(3) Codul muncii).

Pentru acest motiv, munca efectuată de același angajat al unității spitalicești, dar în baza a două contracte de muncă diferite, cum este cazul medicilor, trebuie să fie plătită în mod identic, la nivelul salariului de încadrare, conform dispozițiilor cuprinse în Anexa II la art.3 al.(1) din Legea 153/2017 :

”Personalul sanitar cu pregătire superioară care efectuează gărzi pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale în afara normei legale de muncă şi a programului normal de lucru de la funcţia de bază se salarizează cu tariful orar aferent salariului de bază. ”

Acest lucru nu s-a întâmplat în majoritatea spitalelor publice din România, tariful orar al gărzilor efectuate și în prezent raportându-se nelegal la salariul de încadrare avut anterior lunii ianuarie 2018.

 

Menționăm că salariile medicilor s-au majorat în luna ianuarie 2018 cu 25%, iar în martie au suferit noi majorări conform Legii 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Chiar dacă această lege cuprinde dispoziții interpretabile în ceea ce privește modul de plată a gărzilor ce depășesc norma de bază, managerii spitalelor au nesocotit dispozițiile art.38 al.3 litera h din Legea 153/2017 care prevăd următoarele:

„începând cu luna martie 2018, până la 31 decembrie 2018, drepturile salariale aferente activității prestate în linia de gardă, sporul pentru activitatea prestată în ture, sporul acordat pentru munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările legale în vigoare nu se lucrează, sporul pentru munca prestată în timpul nopții vor fi determinate conform prevederilor legale aplicabile pentru luna ianuarie 2018”. Suntem, așadar, în situația a două dispoziții contradictorii ale aceleaiași legi, care stabilesc diferit modul de calcul al gărzilor medicilor:

 dispozițiile art. 3 al.1 din Anexa II a Legii 154/2017 care precizează foarte clar cum vor fi retribuiți medicii pentru gărzile suplimentare efectuate pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale în afara normei legale de muncă şi a programului normal de lucru de la funcţia de bază ”, apreciind că se salarizează cu tariful orar aferent salariului de bază și

 dispozițiile art.38 al.3 lit.h din aceeași lege, referindu-se la ”drepturile salariale aferente activitatii prestate în linia de gardă”, apreciază că pentru intervalul martie-decembrie 2018 vor fi determinate conform prevederilor legale aplicabile lunii ianuarie 2018 și în mod logic, din luna ianuarie 2019 nu ar mai exista nici o reglementare care să contravină art.3 al.1 din Anexa II a Legii 154/2017.

Managerii spitalelor din țară au continuat, în mod abuziv, să utilizeze un tarif orar pentru gărzile suplimentare inferior tarifului orar pentru garda ce întregește norma de bază, calculată la salariul de încadrare, invocând ca temei legal dispozițiile Ordonanței de Urgență 114/2018.

În realitate, gărzile efectuate de medici în asigurarea continuității asistenței medicale nu reprezintă sporuri, indemnizații, compensații, prime sau alte elemente ale sistemului de salarizare. Salariul cuvenit medicilor pentru activitatea de gardă suplimentară este unul distinct, independent de salariul aferent functiei de bază, datorat de angajator în baza unui alt raport juridic. Activitatea de gardă formează obiectul unui nou contract de muncă – dar cu timp partial, ce nu va putea depăși norma de bază conform reglementărilor din Codul Muncii. Așadar, începând cu luna ianuarie 2019 (în afara intervalului de limitare prevăzut la art.38 din legea-cadru), tariful orar pentru gărzile suplimentare nu poate fi altul decât cel raportat la salariul de încadrare, ultima încadrare salarială fiind aceea din martie 2018, în baza Legii 153/2017.

Pentru motivele arătate mai sus, Sindicatul Medicilor Promedica a transmis, la sesizarea membrilor săi, către managerii de spitale, solicitarea de a recalcula drepturile salariale în ceea ce privește gărzile acestora, începând cu ianuarie 2019. Răspunsurile au întârziat să apară până astăzi, în cea mare parte a solicitărilor noastre. Am continuat cu aceeași argumentație transmiterea petițiilor către Ministerul Sănătății și ITM Dolj .

Totodată, am inițiat o serie de acțiuni în instanță solicitând obligarea angajatorilor la plata diferențelor bănești acordate pentru gărzile efectuate în lunile ianuarie-mai 2019, corespunzător salariului de încadrare avut în aceste perioade de către medicii membri de sindicat.

În scopul soluționării dosarului nr.6280/63/2019, Curtea de Apel Craiova a formulat sesizare către Înalta Curte de casație și Justiție – completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, pentru a stabili natura drepturilor salariale cuvenite medicilor în baza contractelor individuale de muncă cu timp parțial. Sesizarea a fost admisă la data de 28 septembrie 2020, instanța supremă stabilind următoarele:

”Drepturile salariale aferente activităţii prestate de medici în linia de gardă, în afara normei legale de muncă şi a programului normal de lucru de la funcţia de bază, în baza unui contract individual de muncă cu timp parţial sunt incluse în categoria elementelor sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, astfel încât, în temeiul art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul acestora se menţine cel mult la nivelul celui acordat pentru luna decembrie 2018, conform prevederilor legale aplicabile pentru luna ianuarie 2018, în temeiul art. 38 alin. (3) lit. h) din Legea-cadru nr. 153/2017, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.” Prin urmare, salariul medicilor obținut din contractele de gărzi reprezintă un element al salariului brut lunar provenit din contractual individual de muncă pentru norma de bază. Dar ce se întâmplă atunci când medicii nu au un contract individual de muncă, nu au norma de bază în spitalul cu care au încheiat doar un contract individual cu timp parțial pentru gărzi? La care salariu brut se vor raporta angajatorii atunci când vor plăti gărzile acestora? Sau ce se va întâmpla în continuare în spitalele COVID și spitalele suport COVID din România, unde medicii lucrează doar în ture denumite gărzi, programul normei de bază fiind unul ”flexibil”, raportat la nevoile angajatorilor?

Hotărârea ICCJ este una obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, astfel că instanța de apel va pronunța la data de 28.10.2020, o soluție în sensul că medicii primesc pentru gărzile efectuate un salariu la nivelul celui din decembrie 2018!

Apare evident faptul că această situație „atipică” privind felul muncii și retribuția medicilor din spitalele publice este una dictată de interese economice, financiare ale decidenților, Sindicatul medicilor PROMEDICA continuând demersurile către toate forurile naționale și comunitare, în speranța obținerii drepturilor pentru medicii grav afectați de această nedreptate.

 

IMPORTANT!

 

Datele transmise sunt folosite doar în vederea susținerii acestei petiții si ne bazam pe consimtamantul dvs. pentru colectarea acestora. Pentru detalii referitoare la datele cu caracter personal puteti accesa https://www.petitieonline.com/contact.php. Datele cu caracter personal colectate sunt stocate pe servere localizate in UE.