Redeschiderea Bisericii din Vale a Manastirii Frasinei

Preafericirea Voastră Părinte Patriarh,

Ne adresăm Preafericirii Voastre deopotrivă ca unui Patriarh, părinte şi tată, in legătură cu recentul eveniment din 10 ianuarie 2023 legat de mănăstirea Frăsinei, în urma căruia Inaltpreasfintitul Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei și membrii Consiliului Duhovnicesc al Mănăstirii Frăsinei au dispus, cu legătură de blestem, închiderea pentru totdeauna a bisericii din vale, cu hramul „Nașterea Maicii Domnului", unde aveau acces şi femeile.

Cu permisiunea Preafericirii Voastre, va vom prezenta, în continuare, foarte pe scurt, documentele, observațiile care au reiesit din analiza acestora și a canoanelor Bisericii ortodoxe romane, realizate de către ieromonahul Grigorie Sanda in articolul prezentat alaturat. Nădăjduim ca cele prezentate să vă convingă pe Preafericirea Voastră de justețea și oportunitatea demersului nostru si sa ne sprijiniți la repunerea lucrurilor pe făgașul normal.

Documente

1.) Legământul Sfântului Ierarh Calinic ( 17. 01. 1867)
2.) Pisania Bisericii cu hramul ” Nașterea Maicii Domnului”
3.) Scurt istoric al noului schit Frăsinei
4.) Document de legământ cu blestem (Arhiepiscopia Râmnicului Sfânta Mănăstire Frăsinei document Nr. 3/ 10.01.2023

Observatii asupra documentelor

1. Din primul document, legământul Sfântului Calinic, reiese ca Sfântul Calinic rânduiește, printr-un blestem, sa fie interzis accesul femeilor, in acestă chinovie. Nu se pune insa o interzicere coborârii monahilor și nici o interdicție ca la acest hotar al blestemului să fie ridicate o biserică sau un schit al Mănăstirii Frăsinei.

2. Din pisania bisericii din vale reiese că patriarhul Iustinian Marina, vâlcean de origine, „închinoviat la intrarea în monahism în mănăstirea Frăsinei” este ctitor al acestei biserici.

3. În Document de legământ cu blestem, din 10 Ianuarie 2023, în paragraful 4 se spune că „acest loc” este „ aflat sub blestemul Sfântului Calinic”, iar din legământul Sfântului Ierarh Calinic reiese că nu este blestemat niciun loc, ci doar femeile care vor urca mai sus la manastire.

4. Totodată, în același paragraf se interzice orice activitate religioasă în acest sfânt locaș până la sfârșitul veacurilor. Au fost închise multe biserici în vremea comunismului, dar fără blestem și nu pentru totdeauna, prezentul caz fiind fără precedent în istoria Bisericii Ortodoxe Române.

5. În paragraful al cincilea, autorii documentului proclamă caterisirea pentru clerici, inclusiv arhierei si patriarhi care ar îndrazni să încalce cele hotărâte de ei, atitudine care nu face dovada smereniei și a ascultării față de Întâistători.

6. Documentul nu este statutar deoarece din totalitatea Consiliului Duhovnicesc al Mănăstirii Frăsinei de opt membri, doar patru semnături sunt valabile: starețul Protosinghel Onisifor Petrescu, Arhimandrit Ioachim Popa, Ieromonahul Iachint Muresan si Ieromonah Hristofor Vîntu. Dintre ceilalți patru membri ai Consiliului, unul a lipsit, Ieromonahul Ghervasie Bunea, Arhimandritul Ioanichie Popescu a semnat fără voință, iar doi parinți au refuzat să semneze: Ieromonahii Victorin Șerban și Ilarion Dulcă. Conform statutului, Consiliul ia decizii cu majoritate nu cu egalitatea numărului de voturi.

Observații privind Canoanele Bisericești

1. Hotărârea Mitropolitului Irineu și a părinților de a interzice cu desăvârșire și pentru totdeauna orice formă de manifestare religioasă în acest lăcaș cade sub incidența Canonului 13 Sin. VII Ec

2. Mitropolitul încalcă teritoriul canonic al altei diaceze. Fiind Arhiepiscop al Craiovei, hotărăște asupra unei mănăstiri din Arhiepiscopia Râmnicului care îl are ca Întâistătător pe Arhiepiscopul Varsanufie. Aceasta intra în contradicție cu Canonul Apostolic 34. (În conformitate și cu Canonul 2, Sin. II Ec. În conglăsuire cu canoanele Sin. I, 6, 7; Sin. III, 8 ; Sin. IV, 28; Sin. VI, 20, 30, 39; Antiohia, 9; Sardica 3, 11, 12.) Acest lucru este întărit si de Regulamentul de funcționare al BOR (Art. 74 și 75 ) prin care desființările de manastiri se fac cu acceptul Sinodului Mitropolitan din care fac parte toți episcopii și arhiepiscopii mitropoliei, iar cele ale schiturilor și metocurilor ce țin de alte mănăstiri de către Arhiepiscopul locului.

*****

În baza tuturor argumentelor prezentate mai sus, vă adresăm rugămintea (toţi semnatarii acestei scrisori) de a pune lucrurile în bună rânduială şi de a încuviinţa cel puţin oficierea tainei Sfintei Spovedanii în biserica sus menţionată.

De-a lungul timpului Bunul Dumnezeu, prin lucrarea părinţilor cu bogată experienţă duhovnicească şi întăriţi în lupta împotriva celui rău, a întors la credinţă zeci de mii sau poate sute de mii de suflete chiar acolo, la bisericuţa din vale ce se doreşte acum a fi închisă şi dată uitării. Părinţi a căror viaţă curată nu poate fi contestată, fiind închinată întru totul lui Dumnezeu, precum părintele Lavrentie, părintele Neoniil au coborât şi ei la biserica din vale, oficiind Sfinte Liturghii, Sfinte Masluri, slujbe de dezlegări şi, totodată, Taina Sfintei Spovedanii. Cu atât mai mult, având exemplul lor, credem că recenta decizie a semnatarilor documentului nu este o decizie care să ducă la salvarea de suflete, acesta fiind rolul bisericii, aşa cum l-am înţeles noi până astăzi.

Prea Fericirea Voastră, vă rugăm cu toţii să permiteţi cel puţin părinţilor octogenari din Frăsinei să săvârşească la biserica din vale Taina Sfintei Spovedanii zilnic, aşa cum s-a obişnuit de zeci de ani spre ridicarea, zidirea şi folosul sutelor de mii de fii duhovniceşti ai acestora! Biserica, Trup al lui Hristos fiind, este întărită de biserica luptătoare, adică de fiecare creştin care înţelege să îşi ridice crucea şi să se alipească bisericii.

Noi, cei care semnăm această scrisoare, suntem cei care mergem la biserică şi care o ajutăm, fiecare după puterea şi putinţa noastră. Cu atât mai dureroasă şi de neînţeles este o măsură luată parcă tocmai împotriva noastră, turma mică ce încă stă alipită bisericii, credinţei şi Preafericirii Voastre.

Nu ne propunem un demers agresiv şi nicidecum unul care să dea prilej neprietenilor Bisericii să mai arunce o nouă piatră, noi ne dorim numai posibilitatea de a ne mărturisi părinţilor care ne-au schimbat viaţa prin sfaturile şi rugăciunile lor, de a ne ţine strâns de trupul bisericii mai ales acum, în aceste vremuri tulburate şi tulburătoare. Ne dorim mântuirea nouă şi tuturor oamenilor şi simţim că prin mărturisirea în faţa părinţilor cu experienţă din Frăsinei acest lucru este mai aproape. Plecăm de acolo liniştiţi şi împăcaţi. Cu noi, cu ceilalţi, cu Dumnezeu.

Anexe

CANONUL 13 Sin. VII ec.
(LĂCAŞURILE BISERICEŞTI SĂ NU SE FACĂ SĂLAŞE DE RÂND)

De vreme ce din pricina necazului care, pentru păcatele noastre, s-a abătut asupra bisericilor, au fost răpite de către oarecare bărbaţi unele sfinte locaşuri(biserici şi aşezăminte) şi episcopii şi mănăstiri şi s-au prefăcut în sălaşe de rând(adăposturi obşteşti, case de rând). Dacă, aşadar, cei ce le stăpânesc pe acestea voiesc(se hotărăsc) să le dea înapoi (restituie), ca să fie aşezate din nou (restabilite) după vechea stare, bine şi frumos este; iar de nu, poruncim să se caterisească aceştia dacă sunt din catalogul (cinul) stării preoţeşti, iar dacă sunt monahi sau laici, să se afurisească, ca fiind osândiţi de către Tatăl şi de către Fiul şi de către Sfântul Duh, şi să fie aşezaţi unde viermele nu se sfârşeşte (nu moare) şi focul nu se stinge (Mc. 9, 44, 46), fiindcă se împotrivesc glasului Lui Dumnezeu, care zice: „Nu faceţi casa Tatălui meu casă de negustorie” (In. 2, 16). Sursa

CANONUL 34 apostolic (AUTOCEFALIA ŞI AUTONOMIA)

Se cade ca episcopii fiecărui neam să cunoască pe cel dintâi dintre dânşii şi să-1 socotească pe el drept căpetenie şi nimic mai de seamă (însemnat) să nu facă fără încuviinţarea acestuia; şi fiecare să facă numai acelea care privesc (se referă la) parohia (eparhia) sa şi satele de sub stăpânirea ei. Dar nici acela (cel dintâi) să nu facă ceva fără încuviinţarea tuturor, căci numai astfel va fi înţelegere şi se va mări Dumnezeu prin Domnul în Duhul Sfânt: Tatăl şi Fiul şi Sfântul Duh.
Sursa

STATUTUL din 16 ianuarie 2008 (*republicat*)
pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române

EMITENT GUVERNUL ROMÂNIEI
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 97 din 10 februarie 2020

Articolul 74

(4) Mănăstirea depinde direct de chiriarhul locului, care este conducătorul ei canonic, în condițiile art. 78 alin. (1) din prezentul statut.

Articolul 75

(1) Înființarea, desființarea și transformarea mănăstirilor de călugări în mănăstiri de călugărițe sau a mănăstirilor de călugărițe în mănăstiri de călugări, precum și ridicarea schiturilor la rang de mănăstiri se aprobă de către Sinodul mitropolitan la propunerea motivată a chiriarhilor eparhiilor sufragane, după o atentă și riguroasă evaluare a motivelor, a existenței bazei materiale și a personalului monahal necesar, precum și a condițiilor misionare locale.

(2) Înființarea, desființarea și transformarea schiturilor și a metocurilor de călugări în schituri și metocuri de călugărițe sau a schiturilor și a metocurilor de călugărițe în schituri și metocuri de călugări se aprobă de către chiriarh, aducându-se la cunoștința Consiliului eparhial. Articolul 111 (1) Mitropolitul, împreună cu arhiepiscopii, episcopii, precum și episcopii-vicari și arhiereii-vicari de la eparhiile sufragane alcătuiesc Sinodul mitropolitan.
Sursa

Referințe

Ieromonah Grigorie Sanda: Lămuriri cu privire la ‘documentul cu blestem’ elaborat de IPS Irineu al Olteniei - Ortodox info - 14 ianuarie 2023

În atenţia Sinodului BOR! Desfiinţarea Bisericii de jos a Mănăstirii Frăsinei se dovedeşte public nestatutară, anti canonică şi chiar ilegală! Blestemul se întoarce împotriva Mitropolitului Irineu. - Săptămâna în Oltenia - 16 ianuarie 2023

Grupul celor care vin cu regularitate si au duhovnici la Mănăstirea Frăsinei, reprezentat de Cristian Nat    Contactați autorul petiției