VREM SPITALE NU CATEDRALE


Musafir

/ #631

2015-11-02 07:46

Mă doare inima,
Nu întreba de ce plâng.
Cum să trăiești ca părinte,
Cu copilul doar în gând?
Atât de mulți copii
Ce n-o să își revină curând,
Zeci de ambulanțe
Venind și plecând.
N-am fost acolo,
Dar nu m-am putut abține.
Dupa câte-am auzit
Mă bucur că mai am zile.
Copii ca mine, ca tine, s-au dus.
Nu acasă la parinți,
S-au dus acolo sus.
Și voi căutați vinovatul, lucru inutil.
Luați voi durerea
De-a duce la groapă un copil.
Este greu,
Agitație prea mare,
Oamenii alergau
Arși din cap până-n picioare.
Urlete sfâșietoare,
Victime cu grămada.
Ambulanțe prea puține,
Sanșe la viață: "Nada!".
Unii-au murit în Iad,
Alții-au trăit să-l povestească.
Mare păcat.
Dumnezeu să-i odihnească!