Salvati OLTCHIM si ARPECHIM!

creanţe în procedura insolvenţei, sume de bani pe care debitorul supus procedurii insolvenţei le datorează creditorilor săi. C.p.i. pot fi de mai multe feluri:

creanţe salariate, creanţele ce izvorăsc din raporturi de muncă între debitor şi angajaţii acestuia. Aceste creanţe sunt înregistrate din oficiu în tabelul de creanţe de către administratorul judiciar/lichidator.

i) creanţe chirografare - creanţele persoanelor care nu beneficiază de o garanţie reală asupra bunurilor din patrimoniul debitorului; aceste creanţe pot fi curente la data deschiderii procedurii, dar şi creanţe noi, aferente activităţilor curente în perioada de observaţie; ii) creanţe garantate - creanţele persoanelor care beneficiază de o garanţie reală asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent dacă acesta este debitor principal sau terţ garantat faţă de persoanele beneficiare ale garanţiilor reale; iii) creanţe salariate — creanţele ce izvorăsc din raporturi de muncă între debitor şi angajaţii acestuia. Aceste creanţe sunt înregistrate din oficiu în tabelul de creanţe de către administratorul judiciar/lichidator; iv) creanţe bugetare - creanţele constând în impozite, taxe, contribuţii, amenzi şi alte venituri bugetare, precum şi accesoriile acestora. Pentru a putea fi introdusă cererea creditorului, creanţa acestuia trebuie să atingă o valoare — prag (unanumit cuantum minim). Acesta este de 45.000 lei, iar pentru salariaţi, de 6 salarii medii brute pe economie/pe salariat. Categoria de creanţe defavorizate este prezumată a fi categoria de creanţe pentru care planul de reorganizare prevede cel puţin una dintre modificările următoare pentru oricare dintre creanţele categoriei respective: i) o reducere a cuantumului creanţei; ii) o reducere a garanţiilor sau a altor accesorii, cum ar fi reeşalonarea plăţilor în defavoarea creditorului; iii) valoarea actualizată cu dobânda de referinţă a B.N.R., dacă nu este stabilit altfel prin contractul privind creanţa respectivă sau prin legi speciale, este mai mică decât valoarea la care a fost înscrisă în tabelul definitiv de creanţe; I. Cerere de admitere a creanţelor în procedura insolvenţei. Cu excepţia salariaţilor, ale căror creanţe vor fi înregistrate de administratorul judiciar conform evidenţelor contabile, toţi ceilalţi creditori, ale căror creanţe sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creanţelor în termenul fixat în sentinţa de deschidere a procedurii; cererile de creanţe vor fi înregistrate într-un registru, care se va păstra la grefa tribunalului. Cererea de admitere a creanţelor trebuie făcută chiar dacă acestea nu sunt stabilite printr-un titlu. Cererea va cuprinde: numele/denumirea creditorului, domiciliul/sediul, suma datorată, temeiul creanţei, precum şi menţiuni cu privire la eventualele drepturi de preferinţă sau garanţii. La cerere vor fi anexate documentele justificative ale creanţei şi ale actelor de constituire de garanţii. Posesorii de titluri de valoare la ordin sau la purtător pot solicita administratorului judiciar restituirea titlurilor originale şi păstrarea la dosar a unor copii certificate de acesta. Administratorul judiciar va face menţiunea pe original despre prezentarea acestora. Originalele vor fi prezentate din nou la orice repartiţie de sume între creditori, precum şi la exercitarea votului în adunarea generală a creditorilor.