pitesteni trezitiva din somn ca plecati in somaj cu ce atarna .

cartof si dumitru este adevarat ce se aude ?

http://www.realitatea.net/jocuri-de-putere

DEZVĂLUIRI incendiare, la Realitatea TV, despre dosarele care au zguduit România. Ce urmează?

Oltchim, CFR Marfă, Autoritatea pentru Supraveghere Financiară sau Microsoft. Sunt doar câteva din subiectele dezbătute, de-a lungul timpului, în emisiunea "Jocuri de Putere". În repetate rânduri au fost făcute dezvăluiri chiar înainte să izbucnească scandaluri legate de aceste companii sau să înceapă arestări. Şi în această seară, într-o ediţie specială "Jocuri de Putere", se vor dezbate toate aspectele mega-scandalului Microsoft.

În vara anului 2013, Realitatea TV a dezvăluit, în exclusivitate, că CFR Marfă pregătea disponibilizarea a 2.500 de salariaţi. Angajaţii şi-au exprimat atunci nemulţumirea legată de privatizarea cu scandal a companiei CFR Marfă care, ulterior, a eşuat.

"Nu am avut niciun fel de comunicare cu reprezentanţii Ministerului Transporturilor în această direcţie, dimpotrivă. Această societate nici pe departe nu a fost privatizată. Ea doar a fost vândută. A fost o dorinţă uluitoare a Ministerului Transporturilor de a scăpa de ea. CFR Marfă a făcut obiectul unei tranzacţii ca la târg", a spus secretarul gen. Fed. Mişcare-Comercial CFR, Viorel Istrate.

"Asta a fost marea problemă, a implicării politicului în actul managerial al societăţilor. Dacă aceşti oameni aveau în contractul lor de management o clauză din care să reiasă că timp de o perioadă sau după o perioadă după ce pleacă din acea unitate nu pot să dezvăluie secretele pe care le cunosc, CFR Marfă nu avea problemele pe care le are acum", a spus prim-vicepreşedintele Fed. Mişcare-Comercial CFR, Grigore Mare.

Specialiştii spun că de vină pentru situaţia de la CFR Marfă sunt politicienii.

"Acest acord cu FMI care a fost, de fapt de asta am făcut-o, şi în vară, Oltchim a fost privatizat în ultimele câteva zile pentru a trece tranşa din septembrie. Când faci lucrurile din disperare şi le faci doar pentru a bifa ceva, nu ies bine niciodată", a spus economistul Florin Câţu.

"Unii dintre aceşti oameni, inclusiv acest Gruia Stoica, sunt protejaţi politic. E un sistem clientelar care nu ar putea să funcţioneze dacă nu ar avea o protecţie politică foarte sus", a spus analistul politic Dan Pavel. 

Fostul ministru Lucian Isar a prezentat una din situaţiile care au dus la situaţia dezastruoasă de la CFR Marfă.

"S-a făcut un parteneriat în care a intrat o bancă. Şi, printr-un joc de lumini şi umbre, unii au cedat nişte vagoane, cică de calitate îndoielnică, care trebuiau să fie reparate de alţii. CFR Marfă s-a împrumutat. Vagoanele respective nu erau cele mai proaste, ci parte dintre ele erau cele mai bune ale CFR Marfă, s-au recondiţionat, au trecut în operare şi banca respectivă a ieşit din acţionariat, şi aşa am avut un prim capitalist român. Această privatizare mie mi s-a părut o golănie, este exact ca şi la Oltchim, numai că la Oltchim auzeam nişte muzică în fundal", a spus Isar.

În toamna anului 2013, situaţia de la Oltchim a fost dezbătută într-o ediţie specială "Jocuri de Putere", cu angajaţii şi sindicaliştii societăţii.

"În momentul în care PCC era acţionar minoritar la Oltchim, de la nivelul Guvernului era foarte curtat de această firmă atât ministrul Economiei la acea dată - Chiţoiu, cât şi consilierii", a spus liderul Sindicatului Victoria Oltchim, Corneliu Cernev.

Alte dezvăluiri au vizat Autoritatea de Supraveghere Financiară.

"Acolo este un Rai al fiicelor, soţiilor, tot acolo este angajată soţia lui Valeriu Zgonea. E un Rai al amantelor, soţiilor, fostelor soţii, fiicelor şi fiilor", a spus jurnalistul Rareş Bogdan. 

Rareş Bogdan promite noi dezvăluiri legate de cel mai recent scandal, cu licenţele Microsoft, alături de invitaţii săi, într-o ediţie specială "Jocuri de Putere".

#26444: - Re: CUM ESTE PIPEREA,....???? GARANTAT PIPEREA....!!!!! 

 Plan de Reorganizare S.C. OLTCHIM S.A. Ramnicu Valcea...????

https://www.youtube.com/  MIN. 1,26  " Eu fac promisiuni pe care eu mi le respect, nu promisiuni doar asa ca sa ma aflu in treaba, pentru ca nu sunt politician..., VA POT GARANTA CA LA SFARSITUL LUNII AUGUST AVEM UN PLAN DE REORGANIZARE LA OLTCHIM... " => PIPEREA&CO 18 iun. 2014

http://www.rominsolv.ro/

plecam cu 5 salarii ca noii angajati .Traiasca Dumitru ! 

#26698: - Re: Sentinta nr. 617 din 30.01.2013  

 AICI TREBUIE SA INTRATI CU DOSARELE DISPONIBILIZATI SI ANGAJATI IN CONFLICTE DE MUNCA SI LITIGII CU OLTCHIM IN INSOLVENTA:

Societate in insolventa,
in insolvency,
en procedure collective

Sentinta nr. 617 din 30.01.2013 pronuntata de Tribunalul Valcea in dosarul 887/90/2013

http://portal.just.ro/

Portal  > Tribunalul VÂLCEA  > Informaţii dosar

Informaţii generale

#20024: GAGA - Disponibilizari suplimentare la Oltchim sa le multumim lui Cernev Dumitru si Directorul multinational

 Daca vom ramane 600 sa ii pupam in cur pe Dumitru, Cernev, Piperea, Balan si mai ales directorului multinational Celentano o capacitate in domeniu.

Sa te vedem Pirvule cand vei pleca acasa cine dracu te mai angajeaza la ce stii sa faci.

Dar am uitat ca la averea acumulata din inoxurile manglite din Petrochimie nu mai ai nevoie de nimic vreo 2 generatii si tu si Dumitru.
Ati fost arma perfecta si tu si Dumitru + Cernev sa duceti la faliment acest combinat.
SUNTETI BUNI !!!
FELICITARI !!!!!!

#26882: - Re: Re: Sentinta nr. 617 din 30.01.2013  

 DISPONIBILIZATII SUNT SI AICI!

#26884: - Re: Re: Re: Sentinta nr. 617 din 30.01.2013  

 NU SUNT, APAR OBLIGATORIU NUMAI DACA DOMNUL PIPEREA OBLIGAT PRIN LEGE VINE CU TABELUL FINAL DE PLATI CREDITORI, OBLIGATIE A LEGII 85/2006 SI INCLUSI LA PLATA SALARIATII PRIORITARI INAINTEA TUTUROR SI INSCRISI DE ADMINISTRATORUL JUDICIAR/LICHIDATOR, DISPONIBILIZATI SI ANGAJATI, CEEA CE NU O FACE NICI PANA AZI, PUTEA SA AIBE PE DATA DE 18.06.2014 TABELUL DE PLATI INCLUS IN PLANUL DE REORGANIZARE, CONFORM DECLARATIEI LUI NICULAE BALAN DE LA BDO,

contactat telefonic, Niculae Bălan, reprezentantul BDO Business Restructuring SPRL, a declarat pentru Curierul Naţional"În planul de reorganizare vor fi menţionate sumele care trebuie distribuite creditorilor, inclusiv salariile compensatorii ale salariaţilor disponibilizaţi, salariaţii fiind consideraţi salariaţi privilegiaţi", a declarat administratorul judiciar."  [Anul 19. Luni, 12 Mai 2014]

http://www.curierulnational.ro/

https://www.youtube.com/  MIN. 1,26  " Eu fac promisiuni pe care eu mi le respect, nu promisiuni doar asa ca sa ma aflu in treaba, pentru ca nu sunt politician..., VA POT GARANTA CA LA SFARSITUL LUNII AUGUST AVEM UN PLAN DE REORGANIZARE LA OLTCHIM... " => PIPEREA&CO 18 iun. 2014

PIPEREA REPREZENTANT OLTCHIM LA JUDECATORUL-SINDIC PE ACEST DOSAR SE JUDECA CU TOT IN INSOLVENTA OLTCHIM.

http://portal.just.ro/

Şedinţe

#26885: - Re: Re: Re: Re: Sentinta nr. 617 din 30.01.2013  

 ALTI CREDITORI SI TOTI CREDITORII AU DAT IN JUDECATA PE ACEST DOSAR CARE ESTE CEL PE CARE SE CONDUCE INSOLVENTA  OLTCHIM:

http://portal.just.ro/

#26886: - Re: Re: Re: Re: Re: Sentinta nr. 617 din 30.01.2013  

 ACESTA ESTE DOSARUL DE INSOLVENTA OLTCHIM, AICI TREBUIE APROBAT PLANUL DE REORGANIZARE INCLUS CU TABELUL FINAL DE CREANTE PLATI PENTRU ACHITARE:

http://portal.just.ro/90/SitePages/

Societate in insolventa,
in insolvency,
en procedure collective

Sentinta nr. 617 din 30.01.2013 pronuntata de Tribunalul Valcea in dosarul 887/90/2013

#26887: - Re: Re: Re: Re: Re: Re: Sentinta nr. 617 din 30.01.2013  

https://www.youtube.com/  MIN. 1,26  " Eu fac promisiuni pe care eu mi le respect, nu promisiuni doar asa ca sa ma aflu in treaba, pentru ca nu sunt politician..., VA POT GARANTA CA LA SFARSITUL LUNII AUGUST AVEM UN PLAN DE REORGANIZARE LA OLTCHIM... " => PIPEREA&CO 18 iun. 2014

http://portal.just.ro/90/SitePages/

Informaţii generale

Părţi

de unde sa ramana 600 ? lipitorile si draci sa-l pupe de dumitru.Dumitru a reprezentat propriile lui conturi si buzunare.  Va aduceti aminte cum a procedat in toamna anului 2009 ?  la plecare o sa incapa sa planga ca a facut totul pentru noi dar nu a-a putut face nimic .

   BA CE DRACU SANTETI ASA INGRAMADITI DE NU IL INTREBATI NIMIC ?

    PLECAREA ESTE  PESTRE 3-4 LUNI NU VA GANDITI LA VIITOR ?

CARE SUNT LIDERII DE SINDICAT DIN SECTII DE LA PITESTI ?

#26891: PACALIT DE 2 ORI -  

http://www.realitatea.net/jocurideputere.html

Cu Rareș Bogdan, în fiecare seară, de luni pînă joi, de la 22.15.

Așteptăm părerile și întrebările voastre la [email protected]

REALITATEA TV LIVE

http://webtv.realitatea.net/live

continuare aici:  http://www.impactreal.ro/

Concedierile colective, unul dintre scenariile posibile la Oltchim

Armand Spiru Ciobescu, director de operaţiuni la Oltchim SA afirmă că, „financiar vorbind, Oltchim are probleme de mult timp, din anul 2006. S-a acumulat un număr mare de datorii. În 2013 firma a intrat în insolvenţă, cu datorii de 793 de milioane de euro. În iunie s-au restructurat posturile a 963 de angajaţi, dar Oltchimul a continuat să funcţioneze. De la FMI am fost întrebat de cineva dacă acest combinat poate trece testul privatizării. Însă, dacă se va închide, tot statul va plăti. Bugetul salariilor este acum de 2,2 milioane de euro lunar, din care 1,2 milioane reprezintă banii de salarii, iar un milion taxe la stat. Din banii salariaţilor, 24% se întorc la stat sub formă de TVA – la servicii, alimente, etc. Ori încercăm să concediem, şi pierdem 300.000 de euro, plus 2000 de oameni disperaţi, ori încercăm să ducem combinatul pe plus. Băncile nu ne bagă în seamă, statul nu poate face nimic, fiindcă s-ar considera ajutor de stat, piedici sunt peste tot. Cu toate acestea, pe lângă secţia deschisă în septembrie anul trecut, mai vrem să deschidem o alta, în scurt timp. Vom trece pe un mic profit operaţional. Datoriile din urmă reprezintă treaba administratorului judiciar şi a creditorilor. Fiind în insolvenţă, n-avem voie să angajăm. Toţi oamenii noştri de vânzare au avut doar salariu fix, fără comisioane sau bonusuri. Deci, mai există specialişti care, în loc să lucreze pe 10.000 de euro, stau pe 260 de euro. Aşteptăm investitori, numai că Europa nu are bani. În schimb, ne întreabă de ce vrem să vindem la chinezi. Dacă am putea să producem dublu, am vinde tot, pentru că avem unde, numai că acest lucru deranjează. Avem nevoie de sânge proaspăt. Îl putem obţine, cred eu, doar atunci când combinatul va fi privatizat, dacă nu s-ar mai implica politicul şi dacă, pe partea de infrastructură, trenul nu ar mai face de la Timişoara la Vâlcea patru zile. Mi-aş dori să avem în continuare ajutorul partenerilor precum CET Govora, fiindcă, dacă nu erau ei, de mult am fi fost închişi. Un lucru este cert: pentru ca lucrurile să revină la normal trebuie restructurări şi refinanţări. Dacă prima parte am rezolvat-o, cu a doua nu putem s-o scoatem la capăt decât cu privaţii”.

Ptr.habarnistul si pacaliciul care spunea ca unele societati sunt peste gard.Ba esti un mare prost ,cele de peste gard nu au nici o treaba cu chimia(sau petrochimia) studiaza cazul PETROM-OMW acolo externalizarea serviciilor se numeste metenanta (si vorbim de o societate PUR privata)si sa vezi cat de BOU si MANIPULATOR esti,RAMPLASTUL nu era peste gard ,oare de ce la dat OLTCHIMUL la inchiriat.Esti prea prost ca sa ralizezi minciuna si prostia in care traiesti.

Ma, spiru armand ciobescu ESTE PROST SAU ASA ESTE EL PROST, CE TOT VORBESTE CA SE IMPLICA POLITICUL, OARE EL PE CE FILIERA A VENIT,MARS BA COPIE XEROX, CA NU ESTI IN STARE SA SCRII O FORMULA CHIMICA DECAT CU CARTEA DE CHIMIE IN MANA SI AIA DUPA TREI ZILE.DUTE SI CAUTA TACAMURILE DE AUR ALE FARAONULUI SI LEAGATILE DE GAT. 

În timp ce importurile de gaze ale României reprezintă doar 10% din consum, ţara noastră aduce de peste graniţe aproape 60% din ţiţeiul brut folosit, dar şi o mare parte de carburanţi direct rafinaţi în alte state.

Producţia de ţiţei a României s-a înjumătăţit de la Revoluţie şi până în prezent, reducându-se puternic, de la aproape 8 milioane de tone de petrol extrase în 1990 până la 4 milioane de tone în 2013, „aurul negru“ fiind, în fapt, zona cea mai sensibilă a României în privinţa importurilor energetice, şi nu gazele naturale. În anii ’40, ţiţeiul românesc susţinea uriaşa maşinărie germană de război, în vreme ce forţele aliate bombardau rafinăriile de pe Valea Prahovei. România extrăgea 6,59 de milioane de tone în anul 1938, maximul de producţie fiind atins în anii 1976 şi 1977, când totalul ajungea la 14,7 milioane de tone şi, respectiv, 14,64 milioane de tone, potrivit datelor furnizate pentru „Adevărul“ de către Institutul Naţional de Statistică (INS). De altfel, România a înregistrat constant producţii anuale de peste 13 milioane de tone între perioada 1967-1978. Ulterior, epuizarea zăcămintelor a început să-şi spună cuvântul, iar producţia a început să scadă gradual, anul 1989 prinzând România cu o producţie totală de ţiţei de 9,1 milioane de tone. Primii doi ani de după Revoluţie au dus la scăderi masive, de câte un milion de tone pe an, astfel că în 1992 producţia era de doar 6,6 milioane de tone. De altfel, acest nivel a fost menţinut timp de aproape un deceniu, până în anul 2001.

Din 2004, însă, societatea naţională Petrom a fost privatizată, pachetul majoritar fiind achiziţionat de către grupul austriac OMV, iar statul român a păstrat o cotă de 20,6%. Declinul zăcămintelor a continuat, de la 5,4 milioane de tone de ţiţei exrase în 2004 la 3,86 milioane de tone în anul 2012. Abia anul trecut a fost înregistrată o creştere de producţie, la 3,98 milioane de tone, potrivit datelor transmise de INS. România a importat anul trecut 5,3 milioane de tone de ţiţei Actualele niveluri ale producţiei nu mai asigură nici măcar consumul intern al României. Conform datelor INS, consumul intern de ţiţei a fost anul trecut de 9,1 milioane de tone echivalent petrol (tep), din care importurile s-au ridicat la 5,29 milioane de tone echivalent petrol. Astfel, importurile reprezintă 58% din consum. La aceste cantităţi se adaugă produsele petroliere de import, care au fost de 2,1 milioane tone echivalent petrol. Tot ceea ce se extrage din subsolul ţării abia ajunge pentru necesarul rafinăriei Petrobrazi, deţinută de Petrom, în vreme ce restul companiilor petroliere recurg la importuri, fie de ţiţei, fie direct de carburanţi. Pe lângă Petrom, în domeniul distribuţiei de combustibili mai activează şi Rompetrol, Lukoil, MOL şi nou-intratele SOCAR – compania petrolieră de stat din Azerbaidjan şi Gazprom Neft – braţul petrolier al gigantului Gazprom. Partea bună este că România nu este dependentă de o singură sursă de importuri, aşa cum în domeniul gazelor naturale suntem dependenţi de gigantul rus Gazprom. Războiul redevenţelor Scăderea extracţiei de ţiţei subliniază şi mai mult importanţa negocierilor pe care Guvernul le derulează cu principalele companii petroliere şi de gaze naturale din ţară privind regimul redevenţelor din 2014. Redevenţele se situează între 3% şi 13,5% din valoarea producţiei şi au fost stabilite în 2004, la privatizarea Petrom, neputând fi schimbate timp de zece ani. În acest moment, Petrom realizează cvasi-totalitatea producţiei interne de ţiţei, însă mai multe companii au acorduri petroliere în vigoare cu statul român pentru explorare şi, eventual, exploatare. Între acestea, Petrom şi Exxon explorează câteva zone din Marea Neagră. De altfel, Petrom anunţa în luna iunie descoperirea unui zăcământ de ţiţei în zona de mică adâncime din Marea Neagră, producţia putând începe în trei-patru ani. Testele au indicat că zăcământul poate produce 1.500-2.000 de barili echivalent pe zi, în vreme ce producţia medie zilnică a Petrom este de 78.000 bep/zi. Tot în Marea Neagră mai caută hidrocarburi şi grupul rus Lukoil, în vreme ce Gazprom Neft şi MOL explorează perimetre din vestul ţării. Decăderea rafinăriilor româneşti Declinul producţiei a fost urmat îndeaproape şi de probleme în sectorul de rafinare din ţara noastră. De altfel, în perioada de vârf , România avea o capacitate de rafinare de 34 de milioane de tone pe an şi un număr de zece rafinării: Petrobrazi Ploieşti, Arpechim Piteşti, Petromidia Năvodari, RAFO Oneşti, Petrotel Ploieşti, Astra Română, Steaua Română, Vega, Dărmăneşti şi Suplacu de Barcău. Dintre toate acestea, mai funcţionează cele de la Petrobrazi (Petrom), Petromidia (Rompetrol) şi Petrotel (Lukoil), în vreme ce la Vega grupul Rompetrol produce bitum. Dintre celelalte, Arpechim, deţinută de către Petrom, este în conservare. Statul speră ca aceasta să se redeschidă după ce va vinde combinatul chimic Oltchim către un grup care să opereze la pachet şi Oltchim şi Arpechim. Oltchim este dependentă de Arpechim pentru furnizarea de materie primă. Consorţiul chinez Baota Petrochemical – Junlun Petroleum doreşte operarea în comun a celor două entităţi, următoarea licitaţie pentru Oltchim urmând să aibă loc în data de 15 decembrie. De asemenea, RAFO se află într-o perioadă de modernizare, dar aceasta nu a mai produs vreun litru de motorină sau benzină din anul 2008. RAFO este deţinută de către Petrochemical Holding, un vehicul investiţional din Austria controlat de către omul de afaceri rus Iakov Goldovski. Totuşi, speranţa ca activitatea să fie reluată este mică, având în vedere necesarul mare de investiţii şi faptul că proprietarii nu îşi mai permit.

Citeste mai mult: adev.ro/ncnbt8

Guvernul reconfirmă dezastrul bugetar: Renunţă la bani europeni şi autostrăzi că să poată finanţa primarii

http://www.capital.ro/guvernul-reconfirma-dezastru

A doua rectificare a bugetului, din acest an, taie masiv de la proiectele finanţate din fonduri UE, inclusiv de la autostrăzi, şi alocă peste două miliarde lei administraţiilor locale, atât direct, cât şi prin Ministerul Dezvoltării.

Proiectul de rectificare bugetară, al doilea din acest an, reiterează strategia aplicată de guvern în prima parte a anului şi reflectată de rectificarea anterioară care a avut loc în ultima zi din luna iulie.

Despre prima rectificare bugetară, Capital a scris aici

Veniturile totale sunt diminuate cu 1,4 miliarde lei, iar cheltuielile cu 1,48 miliarde lei. Cu acest calcul artimetic, executivul spune, iarăşi, că a reuşit o rectificare pozitivă. Analizând, însă, capitolele de la care se reduc fondurile, se constată că sume enorme au fost, din nou, redirecţionate de la proiecte majore din fonduri europene, cum ar fi autostrăzile, şi că România renunţă la aproape 4 miliarde de lei din această sursă.

Despre cheltuirea banilor publici, în prima parte a anului, Capital a scris aici
Astfel, proiectele cu finanţare din fonduri europene sunt diminuate cu 3,9 miliarde lei, iar bugetul Companiei Naţionale de Drumuri şi Autostrăzi din România (CNADR) este mai mic cu 971 milioane lei.
În timp ce spune adio banilor europeni, guvernul acordă administraţiilor locale, în total, 2,2 miliarde de lei.

Despre alocările către primării şi scopul electoral al acestora, Capital a scris aici

Jumătate din sumă este virată direct, iar cealaltă jumătate prin intermediul fondului de rezervă şi al Ministerului Dezvoltării.
Peste 1,16 miliarde lei ajung la autorităţile din teritoriu din sume defalcate din TVA. Din această sumă, 50,6 millioane de lei sunt alocate cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor, 194,5 milioane lei celor ale oraşelor şi municipiilor, alte 542 milioane lei drumurilor judeţene şi comunale şi încă 380 milioane lei pentru echilibrarea bugetelor locale, adică pentru cheltuieli curente.
La rândul său, fondul de rezervă primeşte în plus 500 milioane lei. Din acest fond, anual, guvernul a dat prin hotărâri, bani pentru diverse cheltuieli locale deşi legea finanţelor prevede că poate fi folosit doar pentru situaţii urgente şi neprevăzute.
Bugetul Ministerului Dezvoltării este majorat, de asemenea, cu 542 milioane lei. Distribuţia banilor arată că, în timp ce Programul Naţional de Dezvoltare Locală derulat de acest minister este suplimentat cu un miliard de lei, programul FEN postaderare gestionat de acelaşi minister este micşorat cu 950 milioane lei.
Rectificarea realocă şi alte sume. Agricultura şi Finanţele (acesta din urmă, la capitolul acţiuni generale destinat realocărilor an de an) pierd câte un miliard lei, în timp ce Ministerul Muncii beneficiază de o suplimentare de 1,2 miliarde, iar cel al Apărării de 140 milioane lei.
Evoluţia încasărilor se înscrie în tendinţa din prima parte a anului: veniturile din TVA sunt rectificate negativ cu încă 813 milioane lei, după ce au fost în scădere cu 1,4 miliarde lei în primele şase luni. Veniturile nefiscale au fost, din nou supraestimate, iar rectificarea le micşorează cu 471 milioane lei.

#26891: PACALIT DE 2 ORI -  

 sunt la secret acum. merg pe burta sa nu faca valuri.

dupa realizarea asta. ii premiaza el lidero maxim DUMITRU, LE DA SPOR DE RUSHINE. din shpaga primita lunar de la OMV.

https://www.youtube.com/watch?v=TSo9tRVoNw8

otv live 29 09 2014
OLTCHIM SA RM. VALCEA ( OLT )