Legea securităţii cibernetice a României e NECONSTITUŢIONALĂ
This comment has been removed by the person who wrote it.
Reason for the removal: Am gresit.
Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)
21.01.2015
Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) și Asociația pentru Tehnologie şi Internet (ApTI) salută decizia CCR de a declara neconstituțională, în ansamblu, Legea securității cibernetice. Această lege reprezintă încă o tentativă a legiuitorului, împreună cu serviciile de informații, de intruziune în viața privată a individului sub pretextul luptei împotriva terorismului.
Conform comunicatului CCR legea este considerată neconstituțională în ansamblul ei, judecătorii considerând că sunt mai multe articole, decât semnalase societatea civilă, care încalcă Constituția. Principalele articole neconstituționale, așa cum au fost ele sesizate de societatea civilă sunt 2, 3, 16 și 17.
În ultimii cinci ani România a traversat o întrecere absurdă între autoritățile statului – care au impus legi pentru controlul absolut asupra comunicațiilor cetățenilor – și justiția, care le-a declarat neconstituționale. Organizațiile semnatare au semnalat de fiecare dată aceste derapaje și au cerut parlamentarilor țării să-și înfrâneze slăbiciunile în fața serviciilor de informații și să-și canalizeze eforturile spre legiferarea conformă cu interesul public și în respect față de drepturile fundamentale ale omului.
Considerăm că după patru verdicte naționale de neconstituționalitate, plus o invalidare europeană, date în ultimii 5 ani pe aceeași temă, Parlamentul, Guvernul și serviciile de informații ar trebui să înțeleagă că dorințele lor contravin drepturilor fundamentale ale cetățenilor.
O cronologie a invalidării legilor din categoria „Big brother”:
- Reţinerea datelor de trafic, de localizare şi de identificare, de către furnizorii de servicii şi reţele de comunicaţii electronice a generat nenumărate controverse încă de la apariţia Directivei europene nr. 2006/24/UE. În România, prima lege (Legea nr.298/2008) prin care s-a dorit transpunerea directivei a fost declarată neconstituţională, Curtea Constituţională (CCR) bazându-şi argumentele în principal pe încălcarea dreptului la viaţă privată prin obligaţia general aplicabilă de a păstra date care sunt legate în mod direct de comunicaţiile private ale tuturor cetăţenilor.
- În 2012, o nouă lege privind reținerea datelor (Legea nr.82/2012) a fost adoptată de către Parlamentul României. Și aceasta a fost declarată neconstituțională de către CCR, în iulie 2014. Cu unanimitate de voturi, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile Legii nr.82/2012 privind reţinerea datelor sunt neconstituţionale.
- Însăși Directiva europeană privind retenția datelor a fost invalidată în luna aprilie 2014, de Curtea de Justiție Europeană. Aceasta a deschis calea statelor europene care implementaseră directiva să-și abroge legile naționale. În loc să profite și să abroge Legea 82/2012, Parlamentul României a plusat, adoptând în regim de urgență Legea privind aprobarea Ordonanței guvernului 111/2011, prin care mai instituie o măsură abuzivă: înregistrarea utilizatorilor de cartele Pre-Pay și a utilizatorilor de rețele Wi-Fi. Aceasta a fost declarată neconstituțională în septembrie 2014.
- Aceeași celeritate din partea legiuitorului a fost manifestată și în privința Legii securității cibernetice, adoptată tacit de Camera Deputaților și unanim de Senat în decembrie 2014.
***Istoricul legii securității cibernetice:
Amintim că la 19 decembrie 2014, Legea securității cibernetice a fost votată în unanimitate, într-o procedură total netransparentă în Senat, după ce fusese adoptată tacit de Camera Deputaților. După ședință, unii senatori au susținut că nu ai știut ce au votat.
Mai multe organizații ale societății civile au ieșit în stradă și au făcut imediat un apel către Grupurile parlamentare, Înalta Curte de Casație și Justiție, Avocatul Poporului și către președintele României, ca să întreprindă fiecare demersurile constituționale pe care le au la îndemână pentru a repara gafa senatorilor.
Decizia de azi a CCR vine ca urmare a sesizării depusă de Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, imediat după votarea legii în Senat.
Pentru semnatari, Bogdan Manolea ,Maria-NicoletaAndreescu
Director executiv Director executiv
Asociația pentru Tehnologie și Internet APADOR-CH
Organizațiile societății civile care au contestat constituționalitatea Legii securității cibernetice:
Mircea Toma, Președinte, ActiveWatch
Ștefan Cândea, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație
Mihail Bumbeș, Președinte, Asociația Miliția Spirituală
Laura Ștefan, Expert anticorupție, Expert Forum
Violeta Alexandru, Director, Institutul pentru Politici Publice
Tiberiu-Constantin Turbureanu, Președinte, Fundația Ceata
Gabriel Petrescu, Director executiv, Fundația pentru o societate deschisă
Claudiu Marginean, Președinte, Asociatia Copyratul Roman
Vasile Crăciunescu, Președinte, Asociatia Geo-Spatial.org
Elena Calistru, Președinte, Asociația Funky Citizens
Oana Preda, Director Executiv CeRe, Centrul de Resurse pentru Participare Publică
Cătălin Hegheș, director executiv Asociația Pentru Minți Pertinente AMPER
Cristian Ghinea, director Centrul Român pentru Politici Europene CRPE
Ioana Avădani, director executiv Centrul pentru Jurnalism Independent CJI
Ionuț Oprea, Președinte al Asociației Interactive Advertising Bureau România (IAB România)
Amicus curiae pentru respingerea Legii securității cibernetice
Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) și Asociația pentru Tehnologie şi Internet (ApTI) au depus azi, 19 ianuarie 2015, la Curtea Constituțională, un demers de tipul „amicus curiae”, prin care susțin obiecția de neconstituționalitate ridicată de Grupul Parlamentar al PNL, cu privire la Legea 580/2014, a securității cibernetice. Demersul este susținut de alte 11 organizații neguvernamentale.
Articolele 2, 3, 16 și 17 din Legea 580/2014 încalcă următoarele articole din Constituție:
- art. 26 privind viața intimă, familială și privată
- art. 27 privind inviolabilitatea domiciliului
- art. 28 privind secretul corespondenței
- art. 1 alin (3) privind libera dezvoltare a personalității umane și demnitatea omului
- art. 1 alin (4) privind principiului separaţiei şi echilibrului puterilor
- art. 45 privind libertatea economică
- art. 53 alin (2) privind restrângerea unor drepturi sau libertăți.
Neconstituționalitatea Legii securității cibernetice va fi discutată de CCR miercuri, 21 ianuarie 2015, în dosarul nr. 1419AI/2014.
***
Istoricul legii securității cibernetice:
Amintim că la 19 decembrie 2014, Legea securității cibernetice a fost votată în unanimitate, într-o procedură total netransparentă în Senat, după ce fusese adoptată tacit de Camera Deputaților. După ședință, unii senatori au susținut că nu ai știut ce au votat.
Mai multe organizații ale societății civile au făcut imediat un apel către Grupurile parlamentare, Înalta Curte de Casație și Justiție, Avocatul Poporului și către președintele României, ca să întreprindă fiecare demersurile constituționale pe care le au la îndemână pentru a repara gafa senatorilor.
Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal a depus la Curtea Constituțională o obiecție de neconstituționalitate.
***
Despre amicus curiae:
Organizațiile semnatare cunosc faptul că, din punct de vedere procedural, nu au calitatea de intervenient în acest contencios constituțional.
Tocmai de aceea, ele depun prezentul amicus curiae, instituție juridică distinctă de cea a intervenției și care este recunoscută ca atare de instanțele din sistemele de drept de tip common law, spre exemplu, de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Prin amicus curiae este permis celor care au o expertiză într-un anumit domeniu (în speță, respectarea drepturilor omului, libertatea de asociere) să ajute instanța, ca „prieteni ai instanței” (amicii curiae), prin furnizarea, cu rol consultativ, de informații/observații relevante pentru soluționarea unei cauze importante.
Demers susținut și de:
Mircea Toma, Președinte, ActiveWatch
Ștefan Cândea, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație
Mihail Bumbeș, Președinte, Asociația Miliția Spirituală
Laura Ștefan, Expert anticorupție, Expert Forum
Violeta Alexandru, Director, Institutul pentru Politici Publice
Tiberiu-Constantin Turbureanu, Președinte, Fundația Ceata
Gabriel Petrescu, Director executiv, Fundația pentru o societate deschisă
Claudiu Marginean, Președinte, Asociatia Copyratul Roman
Vasile Crăciunescu, Președinte, Asociatia Geo-Spatial.org
Elena Calistru, Președinte, Asociația Funky Citizens
Oana Preda, Director Executiv CeRe, Centrul de Resurse pentru Participare Publică
S-au alăturat demersului:
Cătălin Hegheș, director executiv Asociația Pentru Minți Pertinente AMPER
Cristian Ghinea, director Centrul Român pentru Politici Europene CRPE
Ioana Avădani, director executiv Centrul pentru Jurnalism Independent CJI
Decizia Curtii Constitutionale nr. 17/2015 asupra obiectiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor
Decizia CCR nr. 17/2015 - Admite obiectia de neconstitutionalitate si constata ca Legea privind securitatea cibernetica a Romaniei este neconstitutionala
Decizia Curtii Constitutionale nr. 17/2015 asupra obiectiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii privind securitatea cibernetica a Romaniei a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 79 din 30 ianuarie 2015.
VICTOR PONTA - 24 septembrie 2015, la 17:03
"Am primit apelul reprezentanților societății civile! Îl consider pertinent și oportun. În cursul săptămânii viitoare îi rog să accepte o reuniune la Guvern cu reprezentanții instituțiilor publice cu atribuții în acest domeniu pentru a face eforturi comune de implementare a deciziilor europene!"
Aşadar, premierul Ponta consideră „pertinent şi oportun” apelul celor peste 50 de ONG-uri care cer sa fieRELOCAŢI (adică, STRĂMUTAŢI) MAI MULŢI REFUGIAŢI în România, contrar articolului 3 alineatul (4) din Constituţia României!!!
Românii trebuie să înţeleagă că PONTA PROVINE DIN FAMILII DE MIGRANŢI, ceea ce explică acţiunile lui.
Până în prezent, niciun migrant din convoaie nu şi-a manifestat dorinţa să vină în România!!!
ADUCEREA ÎN ROMÂNIA A MIGRANŢILOR, în lipsa voinţei lor, înseamnă DEPORTAREA MIGRANŢILOR!!!
De ce vor câteva ONG-uri româneşti, ca migranţii să fie ADUŞI CU FORŢA în România, contrar drepturilor omului, dar şi prin încălcarea Constituţiei României şi a Legii azilului???
Cine finanţează aceste ONG-uri, pentru a acţiona împotriva României şi a românilor???
am din ce in ce mai mult senzatia ca ne intorcem de unde am plecat.Pur si simplu imi doresc sa traiesc intr-o tara unde sa ma simt LIBERA.