NU VREM "CASĂ REGALĂ" înfiinţată şi FINANŢATĂ din bani publici !

Contactați autorul petiției

L-AM RECLAMAT PE PROCURORUL GENERAL AUGUSTIN LAZĂR, fiindcă A VIZITAT-O PE MARGARETA LA PALATUL ELISABETA

2018-09-26 18:28:07

L-AM RECLAMAT la Inspecţia Judiciară PE PROCURORUL GENERAL AUGUSTIN LAZĂR, din cauză că A VIZITAT-O PE MARGARETA LA PALATUL ELISABETA, după ce PROCURORII NU AU SOLUŢIONAT SESIZĂRILE PENALE ÎMPOTRIVA FIICEI FOSTULUI REGE MIHAI şi nici NU AU SESIZAT INSTANŢA de contencios administrativ cu privire la NELEGALITATEA HOTĂRÂRII DE GUVERN nr.478/2006, pe care a adoptat-o Guvernul condus de Tăriceanu şi în baza căreia Palatul Elisabeta a fost atribuit fostului Rege Mihai, ca locuinţă de protocol, FIIND ÎNCĂLCATE disp. art.4 alin.(4) rap. la art.2 lit. a) din Legea nr.406/2001, conform cărora LOCUINŢA DE PROTOCOL ce este dată în folosinţă gratuită persoanei care a avut calitatea de şef al statului român, NU POATE FI RESEDINŢA PE CARE TITULARUL A AVUT-O CÂND A FOST ÎN FUNCŢIE. #MonaPetruţ

NU PUTEAM SĂ TOLEREZ O ASTFEL DE SFIDARE ŞI BĂTAIE DE JOC din parte PG Augustin Lazăr la adresa celor care am reclamat ilegalităţile pe care le-au comis cei din familia fostului rege Mihai I!!!

Oricine doreşte, poate să trimită Inspecţiei Judiciare o sesizare asemănătoare cu cea pe care am trimis-o eu şi pe care o public mai jos.

Subsemnata, în calitate de cetăţean român cu domiciliul în ......, având adresa de e-mail ...., în temeiul disp. art.45 alin.(2) din Legea nr.317/2004, doresc să vă supun atenţiei, respectiv cercetării, comportamentul necorespunzător al domnului procuror AUGUSTIN LAZĂR, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Numele procurorului: AUGUSTIN LAZĂR

Parchetul unde activează: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Vă rog să constataţi că, prin vizita pe care a făcut-o la Palatul Elisabeta, unde este domiciliul fiicei fostului rege Mihai I şi sediul Fundaţiei “Principesa Margareta a României”, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Augustin Lazăr, a încălcat Statutul magistraţilor şi Codul deontologic al magistraţilor, afectând imaginea şi prestigiul justiţiei din România, precum şi încrederea cetăţenilor români în imparţialitatea procurorilor din Ministerul Public. Vă rog să verificaţi dacă procurorul general al PÎCCJ, Augustin Lazăr, şi-a folosit funcţia pentru ca familia fostului rege Mihai I să aibă un tratament favorabil din partea autorităţilor sau dacă, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toţi cetăţenii români, a intervenit pentru soluţionarea cererilor sau sesizărilor penale ce aveau şi au legătură cu membrii familiei fostului rege Mihai I. Vă rog ca, urmare a cercetării disciplinare a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Augustin Lazăr, să decideţi sancţionarea acestuia din cauza încălcării Statutului magistraţilor şi a Codului deontologic al magistraţilor.

Pe site-ul romaniaregala.ro au fost publicate 3 fotografii în care a apar procurorul general al PÎCCJ, Augustin Lazăr, împreună cu Margareta - fiica fostului rege Mihai I – şi soţul acesteia, Radu, în Palatul Elisabeta. La acest link http://www.romaniaregala.ro/jurnal/custodele-coroanei-s-a-intalnit-cu-procurorul-general/, se arată că Margareta, fiica fostului rege Mihai, „a primit la Palatul Elisabeta vizita procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dl profesor Augustin Lazăr”. Eu refuz să menţionez titlurile regale scrise pe acel site din cauză că fac parte din informaţiile false pe care membrii familiei fostului rege Mihai I le distribuie în spaţiul public, iar aceste informaţii false sunt alăturate imaginii procurorului general care conduce Ministerul Public. Îmi bazez aceste afirmaţii pe faptul că, în 30 decembrie 1947, fostul rege MIHAI I a semnat un ACT DE ABDICARE în care a precizat că ABDICĂ PENTRU SINE ŞI PENTRU URMAŞII SĂI DE LA TRON, RENUNŢÂND PENTRU EL ŞI PENTRU EI LA TOATE PREROGATIVELE PE CARE LE-A EXERCITAT CA REGE AL ROMÂNIEI. DECRETUL nr.2.301 din 30 decembrie 1947, privind abdicarea Regelui Mihai, a fost şi a rămas VALABIL fiindcă NU a fost contestat de către fostul rege după anul 1989, când a revenit în România. În plus, fostul rege Mihai s-a căsătorit în data de 10 iunie 1948, când NU MAI ERA REGE, soţia sa, Anna, NU A FOST REGINĂ, iar fiicele lor s-au născut după această dată, deci Margareta, fiica cea mare a fostului rege Mihai, NU POATE PRETINDE CĂ AR FI „MAJESTATE”, iar CUSTODE este ocupaţia pe care o are un specialist de la Muzeul Național de Istorie din București, care este însărcinat cu paza și păstrarea coroanelor regilor României: cea de oțel a regelui Carol I și cea de aur a reginei Elisabeta. Informaţia şi fotografiile cu procurorul general Augustin Lazăr la Palatul Elisabeta alături de Margareta, fiica fostului rege Mihai, au fost preluate pe mai multe site-uri: 

- http://www.national.ro/news/ce-a-cautat-augustin-lazar-la-margareta-acasa-636925.html/

- https://www.juridice.ro/604072/custodele-coroanei-a-primit-vizita-procurorului-general.html

- https://www.dcnews.ro/augustin-lazar-intalnire-cu-familia-regala-a-romaniei-foto_614890.html

VIZITA pe care procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Augustin Lazăr, a făcut-o în Palatul Elisabeta, unde a avut o întâlnire cu Margareta, fiica cea mare a fostului rege Mihai I, şi cu soţul acesteia, DEMONSTREAZĂ PROTECŢIA PE CARE PROCURORUL GENERAL, AUGUSTIN LAZĂR, I-A ACORDAT-O ŞI URMEAZĂ SĂ O ACORDE FAMILIEI FOSTULUI REGE MIHAI I. Fostul rege Mihai I şi fiicele acestuia au avut şi au mai multe dosare pe rolul instanţelor judecătoreşti din România, iar unele dintre aceste dosare le găsiţi accesând următorele linkuri:

1- http://portal.just.ro/SitePages/cautare.aspx?k=MSR%20Mihai%20I&v1=-mjmpdosardata

2- http://portal.just.ro/SitePages/cautare.aspx?k=MSR%20Mihai%20I&v1=-mjmpdosardata&start1=11

3- http://portal.just.ro/SitePages/cautare.aspx?k=MSR%20Mihai%20I&v1=-mjmpdosardata&start1=21

4- http://portal.just.ro/SitePages/cautare.aspx?k=MSR%20Mihai%20I&v1=-mjmpdosardata&start1=31

5- http://portal.just.ro/SitePages/cautare.aspx?k=MSR%20Mihai%20I&v1=-mjmpdosardata&start1=41

6- http://portal.just.ro/SitePages/cautare.aspx?k=MSR%20Mihai%20I&v1=-mjmpdosardata&start1=51

7- http://portal.just.ro/SitePages/cautare.aspx?k=MSR%20Mihai%20I&v1=-mjmpdosardata&start1=61

8- http://portal.just.ro/SitePages/cautare.aspx?k=MSR%20Mihai%20I&v1=-mjmpdosardata&start1=71

9- http://portal.just.ro/SitePages/cautare.aspx?k=MSR%20Mihai%20I&v1=-mjmpdosardata&start1=81

10- http://portal.just.ro/SitePages/cautare.aspx?k=MSR%20Mihai%20I&v1=-mjmpdosardata&start1=91

11- http://portal.just.ro/SitePages/cautare.aspx?k=MSR%20Mihai%20I&v1=-mjmpdosardata&start1=101

În prezent, există dosare în care Margareta şi surorile ei au chemat în judecată, la instanţele de contencios administrativ, mai multe instituţii ale statului român pentru a cere diverse despăgubiri ce însumează mai multe milioane de lei.

Un exemplu este dosarul nr.6881/111/2017, ce se află pe rolul Curţii de Apel Oradea  http://portal.just.ro/35/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=11100000000116542&id_inst=35

, în care fiicele fostului rege Mihai cer despăgubiri pentru suprafeţele de păduri deţinute în arii protejate şi care astfel nu pot fi exploatate, suma fiind de aproximativ UN MILION DE LEI numai pentru anul 2015 (detalii, în acest articol: https://www.hotnews.ro/stiri-esential-22370488-procesul-prin-care-familia-regala-cere-statului-despagubiri-milion-lei-pentru-paduri-care-nu-pot-exploatate-mutat-curtea-apel-oradea.htm )

În dosarele ce sunt judecate în conformitate cu prevederile legii contenciosului administrativ nr.554/2004, „la soluţionarea cererilor în contencios administrativ, reprezentantul Ministerului Public poate participa, în orice fază a procesului, ori de câte ori apreciază că este necesar pentru apărarea ordinii de drept, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor” (art.1 alin.9 din Legea nr.554/2004). În toate dosarele aflate pe rolul instanţelor de judecată, fostul rege Mihai I şi fiicele sale AU FOLOSIT NUME FALSE, fiindcă ACESTE PERSOANE NU AU AVUT ŞI NU AU ACTE DE IDENTITATE ÎN CARE SĂ POATĂ FI IDENTIFICATE PE BAZA NUMELOR („DENUMIRILOR”) CU CARE APAR CA PĂRŢI PROCESUALE ÎN DOSARE, respectiv „MSR MIHAI I”, „M.S.R.MIHAI I”, „ASR PRINCIPESA MARGARETA A ROMÂNIEI”, „ASR PRINCIPESA ELENA A ROMÂNIEI”, „ASR PRINCIPESA MARIA A ROMÂNIEI”. Diferite unităţi ale parchetelor din România au fost sesizate cu privire la înscrisurile false prezentate în instanţele de judecată de către reprezentanţii fostului rege Mihai I şi ai fiicelor lui, dar sesizările au fost clasate, fără ca procurorii să fi făcut minime verificări.

 În 4 iulie 2017 la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi în 9 iulie 2017 la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ), chiar eu am reclamat săvârşirea mai multor infracţiuni de către Margareta, fiica cea mare a fostului rege Mihai I, dar DNA nu a luat în considerare sesizarea mea şi, în 08.08.2017, mi-a trimis un răspuns în care mi se arăta că ar trebui să fac plângere penală sau denunţ, chiar dacă eu am precizat foarte clar că le-am trimis informaţii cu scopul de a le verifica şi de a se autosesiza în conformitatea cu disp art.292 din Codul de procedură penală (Legea nr.135/2010), iar sesizarea mea trimisă la PÎCCJ a fost redirecţionată la Parchetul Tribunalului Bucureşti, unde a fost clasată în data de 25.08.2017, fără ca procurorii să fi verificat ceea ce am reclamat. Ba mai mult, chiar dacă era în atribuţiile procurorilor de la PÎCCJ, nu au făcut niciun demers la instanţa competentă de contencios administrativ, după ce, în 9 iulie 2017, L-AM SESIZAT PE PROCURORUL GENERAL al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ), AUGUSTIN LAZĂR, inclusiv CU PRIVIRE LA NELEGALITATEA HOTĂRÂRII GUVERNULUI NR.478/2006, în baza căreia Palatul Elisabeta a fost atribuit fostului Rege Mihai, ca reşedinţă.

În petiţia din 9 iulie 2017, am explicat că este nelegală H.G. nr.478/2006, pe care a adoptat-o Guvernul României care funcţiona în perioada decembrie 2004 - decembrie 2008 şi pe care îl conducea prim-ministrul Călin Popescu-Tăriceanu (actualul preşedinte al Senatului României), motivul fiind încălcarea art.4 alin.(4) rap. la art.2 lit. a) din Legea nr.406/2001. Potrivit disp. art.4 alin.(4) rap. la art.2 lit. a) din Legea nr.406/2001, LOCUINŢA DE PROTOCOL ce este dată în folosinţă gratuită persoanei care a avut calitatea de şef al statului român, NU POATE FI RESEDINŢA PE CARE TITULARUL A AVUT-O CÂND A FOST ÎN FUNCŢIE. Prin urmare, se constată că, în dispreţul acestor prevederi legale foarte clare, fostului Rege Mihai i-a fost stabilită locuinţa de protocol la “Palatul Elisabeta”, care a fost reşedinţa pe care Regele Mihai a avut-o în calitate de şef al statului, ceea ce, în mod evident, a creat un privilegiu comparativ cu ceilalţi şefi de stat care, aşa cum e prevăzut în Legea nr.406/2001, au primit locuinţe de protocol diferite de reşedinţele pe care le-au avut ca Preşedinţi ai României în funcţie. Chiar dacă Palatul Elisabeta era LOCUINŢĂ DE PROTOCOL a fostului monarh Mihai I, “FUNDAŢIA PRINCIPESA MARGARETA A ROMÂNIEI” A FOLOSIT ŞI FOLOSEŞTE PALATUL ELISABETA: http://www.romaniaregala.ro/category/jurnal/ .

Aşadar, pe baza acestor acţiuni şi inacţiuni ale procurorilor, ce sunt cunoscute de către cetăţenii români, percepţia publică nu poate fi decât aceea că procurorul general al PÎCCJ, Augustin Lazăr, şi procurorii de la alte parchete au acordat protecţie familiei fostului rege Mihai I, ceea ce încalcă prevederile legale şi constituţionale.

Potrivit art.132 alin.(1) din Constitutia României: „Procurorii isi desfăsoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitătii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei.” In Decizia nr.788/2017, paragraful 16, Curtea Constitutionala a retinut că „cerinţa impartialităţii este prevazută in art.2 alin.(3) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.826 din 13 septembrie 2005, in art.2 alin. (1) si art.10 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.827 din 13 septembrie 2005, si in art.9-11 din Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor, aprobat prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.328/2005, publicata In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.815 din 8 septembrie 2005”. De asemenea, in parag.32 din Decizia nr.217/2015, Curtea Constitutionala scoate in evidenţă importanţa respectării normelor din Codul deontologic in vederea exercitarii statutului de magistrat: „32. Avand în vedere importanţa rolului functiei de magistrat, acela de înfaptuire a justitiei, precizat în cuprinsul art.1 al Legii nr.303/2004, în aplicarea dispozitiilor acestei legi a fost elaborat Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor, aprobat prin Hotararea Consiliului Superior al Magistraturii nr.328/2005, publicata In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.815 din 8 septembrie 2005, care stabileste standardele de conduită a acestora, conforme cu onoarea si demnitatea profesiei (art. 1 din Codul deontologic).” Codul deontologic prevede expres la art.11 alin.(3) că: „Judecatorilor si procurorilor le este interzis să intervină pentru solutionarea unor cereri, să pretinda ori să accepte rezolvarea intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât in limita cadrului legal. Imixtiunea in activitatea altor judecători si procurori este interzisă.”

Importanţa impartialităţii procurorilor in efectuarea anchetei este subliniată atât in prevederi legale interne, cât si in documente internationale. Potrivit dispoziţiilor art.104 din Legea nr.161/2003: „magistraţilor le ESTE INTERZISĂ ORICE MANIFESTARE contrară demnităţii funcţiei pe care o ocupă ori DE NATURĂ SĂ AFECTEZE IMPARŢIALITATEA sau prestigiul acesteia”. Aceste dispoziţii se completează cu cele ale art.4 din Legea nr.303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca, prin întreaga lor activitate, să asigure supremaţia legii, să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor, să respecte Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor. Codul deontologic aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.328/2005, un întreg capitol reglementează „Demnitatea şi onoarea profesiei de judecător sau procuror”. Din interpretarea literală, sistematică şi teleologică a tuturor textelor normative mai sus menţionate, rezultă că modelarea statutului disciplinar al magistraţilor, integrat statutului profesional al acestora, implică RESPECTAREA OBLIGAŢIEI DE A AVEA O COMPORTARE CORECTĂ, demnă ŞI REZERVATĂ, de natură a menţine neştirbit prestigiul justiţiei, CHIAR ŞI ÎN AFARA ATRIBUŢIILOR DE SERVICIU, RESPONSABILITATEA ÎN MENŢINEREA IMAGINII JUSTIŢIEI ŞI A STATUTULUI MAGISTRATULUI FIIND O ÎNDATORIRE PROFESIONALĂ. Aşadar, inclusiv faptele ce nu sunt săvârşite în exercitarea propriu-zisă a îndatoririlor specifice funcţiei de judecător sau procuror cad sub incidenţa contenciosului disciplinar, deci magistrații răspund disciplinar chiar şi pentru faptele care aduc atingere imaginii şi prestigiului justiției, săvârșite în afara exercitării atribuțiilor de serviciu.

Prin urmare, vă solicit demararea de îndată a verificării prealabile, iar in cazul confirmării de indicii privind săvârşirea faptelor sesizate, să începeţi cercetarea disciplinară şi exercitarea acţiunii disciplinare faţă de procurorul Augustin Lazar, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru săvârşirea următoarelor abateri disciplinare, prevazute de art.99 din Legea nr.303/2004:

„a) MANIFESTĂRILE care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, SĂVÂRŞITE ÎN EXERCITAREA SAU ÎN AFARA EXERCITĂRII ATRIBUŢIILOR DE SERVICIU; (...)

l) imixtiunea in activitatea altui [...] procuror; (...)

n) FOLOSIREA FUNCŢIEI DEŢINUTE pentru a obţine un tratament favorabil din partea autorităţilor sau intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri, PRETINDEREA ORI ACCEPTAREA REZOLVĂRII INTERESELOR PERSONALE sau ale membrilor familiei ori ALE ALTOR PERSOANE, altfel decât in limita cadrului legal reglementat pentru toţi cetăţenii;”. 

În consecinţă, vă rog să luaţi în considerare solicitările pe care vi le-am adresat cu privire la comportamentul pe care l-am supus atenţiei Inspecţiei Judiciare şi care au în vedere situaţia de fapt pe care v-am prezent-o.

Anexe: 1. Fotografiile publicate pe site-ul romaniaregala.ro, în data de 24.09.2018; 2. SELECŢII din petiţia pe care am trimis-o procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Augustin Lazăr, în data de 09.07.2017; 3. Răspunsul PÎCCJ din 21.07.2017; 4. Răspunsul DNA din 08.08.2017; 5. Răspunsul PTMB din 25.08.2017.

Precizez că solicit ca orice corespondenţă, cu privire la cele sesizate, să se realizeze doar pe e-mail, la adresa ...

 

Pe Facebook, am publicat informaţiile şi anexele la acest link: 

https://www.facebook.com/MonaPetrut/posts/1380655152068253

 

 

 

 

 

 

 


Monica Petruţ

PROPUNEREA LEGISLATIVĂ privind "Casa Regală" O VOR RETRAGE de la Senat, dar VOR DEPUNE ALTA la Camera Deputaţilor

2018-03-06 06:34:23

A anunţat Tăriceanu că VOR RETRAGE, de la Senat, PROPUNEREA LEGISLATIVĂ PRIVIND "Casa Regală", dar VOR DEPUNE ALTĂ PROPUNERE LEGISLATIVĂ, la Camera Deputaţilor. 
Parlamentarii ăştia REFUZĂ SĂ ÎNŢELEAGĂ CĂ NU POT FI ADOPTATE LEGI INDIVIDUALE, fiindcă O LEGE INDIVIDUALĂ, ADOPTATĂ PENTRU CINEVA ANUME, E NECONSTITUŢIONALĂ.

"Având punctele de vedere ale diferitelor instituţii relevante în materie, trebuie să reconsiderăm forma proiectului. Este necesară crearea unei instituţii care să poată să fie bugetată şi poate să primească fondurile aferente. Acest lucru presupune schimbarea ordinii de dezbatere, adică Senatul va fi Cameră decizională şi proiectul trebuie retras şi redepus într-o formă modificată la Camera Deputaţilor. Acest lucru nu înseamnă renunţarea la iniţiativă, ci schimbarea procedurii în aşa fel încât să fie în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Ori de câte ori este necesară înfiinţarea unei instituţii noi, Camera decizională devine Senatul. După cum ştiţi, iniţiativa a fost depusă la Senat, deci ea trebuie retrasă şi redepusă la Camera Deputaţilor", a afimat Tăriceanu, luni, după şedinţa Biroului permanent al Senatului. 
El a precizat că noul proiect nu este încă definitivat, dar va fi finalizat şi depus "cât de curând". 
"Mi-aş dori să fie adoptat în această sesiune. Ar fi extrem de util şi ca semnal şi nu numai ca semnal, ci pentru a da o formă stabilă şi (...) legală funcţionării Casei Regale", a spus Tăriceanu. 
Întrebat dacă există posibilitatea să devină un ONG, Tăriceanu a răspuns: "Nu! Am discutat şi cu Casa Regală. Casa Regală nu poate să fie un ONG. Este şi părerea mea şi părerea Casei Regale". 
Referindu-se la o eventuală CONCESIUNE a Palatului Elisabeta, Tăriceanu a explicat că există nişte prevederi care vor trebui "să ţină cont de necesitatea desfăşurării activităţilor publice ale Casei Regale". 
"Sigur că da, păstrăm aceeaşi intenţie, Palatul Elisabeta să poată să fie folosit pentru derularea acestor activităţi publice. (...) În ceea ce priveşte proiectul de lege, sigur ca am avut consultări (n.r. cu Casa Regală) şi probabil, dacă va mai fi nevoie, aceste consultări pot să aibă loc oricând, dar în ceea ce priveşte chestiunile legate de folosirea în acest moment a Palatului Elisabeta v-am spus că ele nu ţin de resortul Parlamentului.(...) Bugetul urmează sa fie stabilit, ca întotdeauna, proiectul de buget urmează să fie stabilit pentru toate instituţiile, îl face Guvernul şi Parlamentul aprobă", a spus Tăriceanu.

Propunerea legislativă iniţială prevedea recunoaşterea Casei Regale ca persoană juridică de drept privat şi acordarea statutului de utilitate publică. În plus, legea propunea recunoaşterea poziţiei de Şef al Casei Regale a României, ca poziţie onorifică, asimilată protocolar cu aceea a unui fost şef de stat, şi cuprindea o serie de prevederi care vor asigura desfăşurarea optimă a activităţilor şi funcţiilor de reprezentare ale acesteia. Potrivit proiectului Casa Regală ar putea primi un buget anual aprobat de Guvern, iar Palatul Elisabeta era dat în folosinţă pentru următorii 49 de ani.
Deocamdată, Familia Regală rămâne la Palatul Elisabeta, dar va plăti chirie pentru imobil. Palatul Elisabeta fusese primit de către regele Mihai drept locuinţă în calitate de fost şef de stat şi trebuia eliberat la 60 de zile de la decesul fostului suveran. Conform TVR, s-a ajuns la o înţelegere cu reprezentanţii RAAPPS, iar Familia Regală va plăti chirie pentru Palatul Elisabeta.»

https://www.stiripesurse.ro/tariceanu--explicatii-de-ultima-ora--dupa-retragerea-proiectului-privind-casa-regala---proiectul-va-fi-modificat-si-redepus-la-camera-deputatilor-_1252589.html

Pe Facebook, am publicat informaţia la acest link: https://www.facebook.com/MonaPetrut/posts/1211957865604650?comment_id=1212380298895740&notif_id=1520317382250039&notif_t=feed_comment&ref=notif

După publicarea noii propuneri legislative pe site-ul Camerei Deputaţilor, O SĂ STABILESC CE DEMERSURI O SĂ MAI FAC.


Monica Petruţ

Sondaj: ROMÂNII NU VOR REFERENDUM PENTRU MONARHIE

2018-01-31 20:26:05

Au realizat un sondaj de opinie şi au constatat că ROMÂNII NICI MĂCAR NU VOR SĂ SE FACĂ REFERENDUM PENTRU MONARHIE:
https://www.stiripesurse.ro/sondaj-romanii-spun-pas-monarhiei-surpriza-in-topul-personalita-ilor-apreciate-din-casa-regala_1246180.html 

Pe Facebook: https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=1190567714410332&id=388922984574813

P.S.:

RĂSPUNSURILE românilor, stabilite in procente, SE REFERĂ LA NECESITATEA ORGANIZĂRII UNUI REFERENDUM, deci NU este vorba DESPRE DORINȚA românilor DE A AVEA sau DE A NU AVEA MONARHIE. 

37% DINTRE ROMÂNI VOR REFERENDUM, dar acest răspuns NU ÎNSEAMNĂ CĂ TOŢI ACEIA CARE VOR REFERENDUM, AR VREA SCHIMBAREA FORMEI DE GUVERNĂMÂNT, deci, printre cei 37% de români, EXISTĂ INCLUSIV ROMÂNI CARE NU SUNT DE ACORD CU MONARHIA şi NICI CU SCHIMBAREA FORMEI DE GUVERNĂMÂNT ÎN ROMÂNIA. 

 


Monica Petruţ

PUNCTUL DE VEDERE AL GUVERNULUI Tudose PRIVIND ÎNFIINŢAREA "CASEI REGALE A ROMÂNIEI"

2018-01-21 13:44:40

Tăriceanu s-a hotărât să publice, pe site-ul Senatului, care era PUNCTUL DE VEDERE AL GUVERNULUI Tudose PRIVIND ÎNFIINŢAREA CASEI REGALE, prin lege.

Puteţi să-l descărcaţi, în format pdf, de la acest link: https://www.senat.ro/legis/PDF/2017/17L493PV.pdf

Pe Facebook, l-am publicat în imagini, la acest link: 

https://www.facebook.com/MonaPetrut/posts/1183684945098609

Sper ca interimarul Fifor sau viitorul premier V.V. Dăncilă, SĂ NU VINĂ CU ALT PUNC DE VEDERE AL GUVERNULUI.

#MonaPetrut #NuVremCasaRegala

 

 P.S.:

Puteți trimite OPINII privind INFIINTAREA "CASEI REGALE"

In 21.11.2017, am trimis la Senatul României solicitările cuprinse in petiția online intitulată «NU VREM "CASĂ REGALĂ" înfiinţată şi FINANŢATĂ din bani publici !» (https://www.petitieonline.com/a/153337)
şi comentariile scrise ale semnatarilor petiției, solicitând să le publice pe site-ul Senatului, la sectiunea “Lista opiniilor exprimate pentru propunerea legislativă L493/2017 - Propunere legislativă pentru reglementarea statutului juridic al Casei Regale a României”, la acest link https://www.senat.ro/LegiProiectAdmin.aspx?Cod=20921 .
AM VERIFICAT ŞI AM OBSERVAT CĂ NU AU PUBLICAT NIMIC. 
Cine doreşte să le comunice opiniile, să trimită mesaje pe e-mailul Senatului, la Comisiile juridice, dar si presedintilor PSD si ALDE, Dragnea şi Tăriceanu, ca să vedem ce vor face cu acea propunere legislativă şi dacă se încumetă să publice opiniile românilor pe site-ul Senatului României si pe site-ul Camerei Deputatilor (când propunerea legislativă va ajunge acolo)!!! 
Eu continui să acționez pe mai multe planuri şi o să public informații când primesc răspunsuri.
E-mailurile la care PUTEȚI SĂ TRIMITEȚI OPINII referitoare la INFIINTAREA PRIN LEGE A "CASEI REGALE": 
infopub@senat.ro, cabinet.presedinte@senat.ro, dragnea.liviu@gmail.com, presedinte@psd.ro, 
com.juridica@senat.ro, cp11@cdep.ro

Pe facebook, am publicat print screenul mesajului pe care l-am trimis la Senat: 

https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=1148155435318227&id=388922984574813


Monica Petruţ

Urmaşii fostului rege Mihai AU NEVOIE DE PALATUL ELISABETA PENTRU PETRECERI

2018-01-21 10:52:07

AU NEVOIE DE PALATUL ELISABETA CA SĂ FACĂ PETRECERI ÎMPREUNĂ CU POLITICIENII CARE LE SUSȚIN ABERAȚIILE!!!

Din 2016, am tot spus că acesta le este unul dintre motive.

În articol, găsiți precizările reprezentantului FAMILIEI fostului rege Mihai (NU e al Casei Regale, fiindcă NU există aşa ceva în România), referitoare la negocierile pe care le face Margareta (soția lui Radu Duda :) ), cu instituțiile statului român, care AR TREBUI SĂ IA DECIZII ÎN FAVOAREA ȚĂRII ŞI A TUTUROR ROMÂNILOR, fără să privilegieze unele persoane care fac diverse combinații cu politicienii. #MonaPetrut

https://www.stiripesurse.ro/rasturnare-de-situa-ie-in-privin-a-palatului-elisabeta-avocatul-casei-regale-dezvaluie-negocierile-c_1243905.html

VOI CONTINUA DEMERSURILE ÎMPOTRIVA ÎNFIINŢĂRII "CASEI REGALE", deci puteţi să mai semnaţi şi să distribuiţi PETIŢIA ONLINE, pe care o găsiţi la acest link: https://www.petitieonline.com/nu_vrem_casa_regala_infiintata_si_finantata_din_bani_publici

#NuVremCasaRegala

Explicatii ale unui monarhist despre Andrew Popper, reprezentantul familiei fostului rege Mihai:

Monica Petruţ

NEGOCIERI PE BANI PUBLICI între Primărița Firea şi soții Duda "Ai României"?

2018-01-19 22:00:32

BUCUREŞTENI, CE PĂRERE AVEȚI DACĂ

SOȚII DUDA "AI ROMÂNIEI" VOR FI FINANȚAȚI DIN BANII VOŞTRI, după
adoptarea unei Hotări a Consiliului General al Primăriei Bucureşti?
Văzând vizita de azi, 19.01.2018, a soților DUDA "Ai României" la Primăria
Capitalei si după cum se hlizeau pe acolo cu Primărița Firea (toți fiind în
mare suferință, desigur), cred că o să încerce ceva de tipul "Belina":

premierul Dăncilă (sau chiar interimarul Fifor) să transfere Palatul Elisabeta de
la RAPPS la Primăria Bucuresti si Primărița Firea cu Consiliul General,
majoritar PSD-ALDE, să le dea Palatul Elisabeta soților Duda şi să le asigure
finanțarea cheltuielilor, prin HCG. 

https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=1182541765212927&id=388922984574813  #MonaPetrut

Astea sunt negocieri marca Tăriceanu-Dragnea!!! Am zis de marți că, pentru a fi de acord cu premierul propus de către PSD, Tăriceanu va negocia în favoarea soților Duda, pentru a rămâne în Palatul Elisabeta şi pentru a le fi finanțate cheltuielile. 

Fotografii cu "triştii" soți Duda împreună cu Primărița Firea, la Primăria Bucureşti: https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=1710998238962976&id=427656597297153

 


Monica Petruţ

FAMILIA FOSTULUI REGE MIHAI I s-a hotărât SĂ PLECE din Palatul Elisabeta

2018-01-12 09:44:15

NU EXISTĂ CASĂ REGALĂ IN ROMÂNIA, ci EXISTĂ DOAR FAMILIA FOSTULUI REGE!!! 
Dacă ar exista "Casă Regală", NU ar avea vreun sens existența propunerii legislative, ce a fost depusă la Senat de către Tăriceanu şi Dragnea, pentru INFIINȚAREA CASEI REGALE!!! 
Deci, FAMILIA FOSTULUI REGE MIHAI I s-a hotărât SĂ PLECE din Palatul Elisabeta, la finalul perioadei legale de 60 de zile de la data decesului titularului dreptului de folosință a imobilului. 
MARGARETA, fiica fostului rege şi soția lui Radu Duda, NU ESTE "MAJESTATE"!!! 
Continuă inducerea în eroare a opiniei publice prin folosirea, în mod greşit, a unor noțiuni ce aparțin regalității.

«Informaţie de ultimă oră, obţinută în exclusivitate de Antena 3! Casa Regală va părăsi Palatul Elisabeta după data de 5 februarie. În urmă cu două zile, Guvernul a dat aviz negativ propunerii de lege ce prevedea acordarea Palatului Elisabeta Casei Regale.

 Acum premierul spune că a primit solicitare de chirie, însă reprezentanţii Casei spun cu totul altceva.
  „Nu s-a primit la Casa Majestății Sale nicio ofertă din partea RAAPPS pentru a prelua cu chirie Palatul Elisabeta. Nu au început discuțiile dintre Casa Majestății Sale Custodelui Coroanei și RAAPPS cu privire la acest subiect.
 După data de 5 februarie 2018, Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei, va acționa conform legislației în vigoare. Majestatea Sa își manifestă speranța că parteneriatul cu instituțiile Statului va continua, pentru ca activitățile Familiei Regale în sprijinirea intereselor fundamentale ale României să aibă loc în viitor, așa cum s-a întâmplat de 20 de ani încoace.

Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei, își reafirmă angajajmentul de a duce mai departe legământul tatălui său, Regele Mihai, față de Coroană și față de Națiune, în prezent și în viitor”, se arată în comunicatul Casei Regale oferit în exclusivitate pentru Antena3.»

https://www.antena3.ro/actualitate/exclusiv-casa-regala-evacueaza-palatul-elisabeta-450323.html

Se poate constata că Margareta aşteaptă plecăciuni şi să fie ea rugată să accepte oferte, in timp ce, este interesul celui care doreşte un imobil să solicite închirierea imobilului pe care-l vrea.

Probabil, soţii Duda "Ai României" cred că vor fi rugaţi să rămână în Palatul Elisabeta.


Monica Petruţ

SENATUL ROMÂNIEI NU A PUBLICAT, pe site, AVIZELE NEGATIVE ALE GUVERNULUI ŞI MINISTERULUI JUSTIŢIEI

2018-01-11 12:56:52

AM TOT AŞTEPTAT PUBLICAREA, pe site-ul Senatului României (L493/2017 https://www.senat.ro/legis/lista.aspx), a AVIZELOR NEGATIVE ALE GUVERNULUI ŞI MINISTERULUI JUSTIŢIEI CU PRIVIRE LA ÎNFIINŢAREA "CASEI REGALE", dar NU SUNT PUBLICATE, încă.
Aşadar, postez doar declaraţiile prim-ministrului Tudose, de ieri, 10 ianuarie 2018. Din nou, fac precizarea că SOŢIA fostului Rege Mihai I nu a fost regină, ci DOAR PRINCIPESĂ, fiindcă s-au căsătorit în iunie 1948, DUPĂ SEMNAREA ACTULUI DE ABDICARE, în 30 decembrie 1947.
«Guvernul a primit o SOLICITARE de închiriere a Palatului Elisabeta "un pic CIUDATĂ" de la Familia Regală, a afirmat miercuri premierul Mihai Tudose.
Întrebat la Antena 3 dacă au evoluat lucrurile având în vedere că Familia Regală este în situaţia de a părăsi Palatul Elisabeta în luna februarie, şeful Executivului a răspuns: "Am primit o SOLICITARE DE ÎNCHIRIERE (...), o chestie un pic ciudată, că sunt dispuşi să plătească orice chirie, dar CU O PERIOADĂ DE GRAŢIE DE UN AN (...), adică UN AN SĂ NU PLĂTEASCĂ. Dacă în timpul ăsta se va da o lege că au dreptul să-l folosească gratuit, evident că dispare contractul acela de închiriere şi intră pe lege. Dacă nu se va da, ei oricând pot să denunţe contractul. Adică mai stăm noi un an pe gratis pe aici şi mai vedem noi ce facem. NU MERGE."
Totodată, premierul Tudose a precizat că în şedinţa de guvern de miercuri a fost dat un AVIZ NEGATIV iniţiativei legislative referitoare la reglementarea statutului juridic al Casei Regale.
"Astăzi, în şedinţa de guvern, a fost dat AVIZ NEGATIV la propunerea de lege ca să i se dea pentru totdeauna (Palatul Elisabeta - n.r.). Am fost foarte ferm în ceea ce priveşte destinaţia acelui palat. (...) Ministerul Justiţiei a dat punct de vedere NEGATIV pe criterii de neconstituţionalitate", a spus Tudose.
De asemenea, şeful Guvernului a precizat că Familia Regală a revendicat tot ce avea de revendicat în România.
"Eu înţeleg că tot ce au avut de revendicat au revendicat. (...) Au venit cu lista, asta a fost negocierea atunci (...) şi le-au primit. (...) Ţi-ai luat Peleşul, ţi-ai luat Săvârşinul? Nu le mai ştiu pe toate, au primit, cu nişte pădurice, cu nişte pădure, cu nişte domenii. Mai revendicăm în continuare? Am avut o epifanie, ne-am mai adus aminte că am mai avut o gară? În regulă, fă actele, vedem - a fost, n-a fost?", a mai afirmat Tudose.»
https://www.agerpres.ro/politica/2018/01/11/tudose-spune-ca-guvernul-a-primit-o-solicitare-de-inchiriere-a-palatului-elisabeta-un-pic-ciudata-de-la-familia-regala--34328

«Guvernul a decis, în şedinţa de miercuri, să dea un aviz negativ iniţiativei legislative referitoare la reglementarea statutului juridic al Casei Regale.
”Sunt foarte ferm în ceea ce privește acel Palat. Am dat aviz negativ.Astăzi în şedinţa de Guvern am dat aviz negativ pe proiectul de lege ca Palatul Elisabeta să fie dat pe viaţă (familiei regale – nr.). Am primit o solicitare un pic ciudată de la Cancelarie, că sunt dispuşi să plătească orice chirie, dar cu o perioadă de graţie de timp de un an. Adică un an să nu plătească nimic. Adică mai stăm noi un an gratis pe-aici şi apoi mai vedem. Nu merge! Ministerul Justiţiei a dat punct de vedere negativ pe criteriu de neconstituţionalitate. Eu înțeleg că ce a fost de revendicat a fost revendicat. De ce n-au revendicat? N-au avut timp? Le-a fost jenă? Pa! Ţi-ai luat Peleşul, ţi-ai luat Săvârşinul? Nu le mai ştiu pe toate, au primit, cu nişte pădurice, cu nişte pădure, cu nişte domenii. Mai revendicăm în continuare? Am avut o epifanie, ne-am mai adus aminte că am mai avut o gară? În regulă, fă actele, vedem - a fost, n-a fost? Despre care regină vorbim? Nu mai avem regină, că a murit, Dumnezeu să o ierte!
Pot să spun Regele Mihai pentru că a fost rege al României şi a avut un regat. Astăzi suntem Republică. Regina nu ştiu cine e.... E republică pe aici. Putem să ne proclamăm orice. Poate greşesc foarte mult. Nu mai există ceremonial de încoronare. Încoronare la ce? Că nu mai ai jucărie. Am stat la catafalc, nu m-a luat nimeni cu forța. Nu doar Regele Mihai are mai multe fete, avem mai mulți șefi de stat cu fete. Am avut șefi de stat de nota 10, de nota 9.”, a spus Mihai Tudose, la Antena 3.
Proiectul privind reglementarea statutului juridic al Casei Regale a fost depus la Parlament de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, şi de preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, pe 7 noiembrie 2017.»
https://www.stiripesurse.ro/inca-o-lovitura-pentru-liviu-dragnea-i-calin-popescu-tariceanu-din-partea-lui-mihai-tudose-ce-le_1241899.html

 


Monica Petruţ

Despre MONARHIA CONSTITUŢIONALĂ din România, în perioada 1866-1947

2018-01-02 10:48:07

Având în vedere prevederile constituţionale ale Constituţiilor din 1866, 1923 şi 1938, am făcut o ANALIZĂ DESPRE MONARHIA CONSTITUŢIONALĂ din România, în perioada 1866-1947, în funcție de cele mai relevante evenimente ce au avut legătură cu această formă de guvernământ în țara noastră.

Pe Facebook, am publicat informaţiile la acest link: https://m.facebook.com/notes/mona-petru%C5%A3-despre-justi%C5%A3ie-%C5%9Fi-injusti%C5%A3ie/monarhia-constitu%C5%A3ional%C4%83-%C3%AEn-rom%C3%A2nia/1170574873076283/

După abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza în 11 februarie 1866, CAROL de Hohenzollern-Sigmaringen a fost adus în ţară folosind un pașaport fals, iar la 10 mai 1866 a intrat în București, fiind proclamat DOMN de către Adunarea Legislativă, în clădirea Mitropoliei. Cu o lună înaintea venirii lui Carol I, fusese aleasă Adunarea Legislativă, care s-a transformat după venirea acestuia în Adunare Constituantă, care avea rolul de a discuta și a vota proiectul unei Constituții. Noua lege fundamentală a fost promulgată de domnul Carol I la 1 iulie 1866.
Constituția din 1866 este prima Constituție propriu-zisă a României, fiind cea mai longevivă Constituție (1866-1923) și cea mai importantă realizare a regimului lui Carol I. În baza prevederilor constituţionale Monarhia era ereditară, în familie pe linie bărbătească, moștenitorii tronului urmând să fie crescuți în religia ortodoxă.
Proiectul Constituției României din 1923 a fost supus dezbaterii parlamentare şi a fost adoptată de către Parlament, la data de 28 martie 1923, după Marea Unire din 1 decembrie 1918. „Constituțiunea României din 1923” a fost sancționată și promulgată de Regele FERDINAND I (a domnit în perioada 1914-1927) și publicată în Monitorul Oficial nr.282 din 29 martie 1923, dată la care a intrat în vigoare.
Potrivit Constituției din 1923, România era o MONARHIE CONSTITUȚIONALĂ, stat național, unitar, indivizibil, cu teritoriul inalienabil. “Constituția unificării”, cum mai e numită, consfințește realizarea României Mari și avea la bază Constituția din 1866.
Parlamentul constituia puterea legislativă, fiind bicameral: Senatul și Adunarea deputaților.
Art. 77. - Puterile constitutionale ale Regelui sunt EREDITARE in linie coboritoare directa si legitima a Maiestatii Sale Regelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, DIN BĂRBAT IN BĂRBAT prin ordinul de primogenitura si cu EXCLUSIUNEA PERPETUĂ A FEMEILOR si coboritorilor lor.
Coboritorii Maiestatii Sale vor fi crescuti in religiunea ortodoxa a Rasaritului.”
“Art. 82. - REGELE ESTE MAJOR LA VÂRSTA DE OPTSPREZECE ANI IMPLINITI.
La suirea sa pe Tron, el VA DEPUNE MAI INTAIU IN SÂNUL ADUNĂRILOR INTRUNITE urmatorul JURĂMÂNT: "Jur a pazi Constitutiunea si legile poporului român, a mentine drepturile lui nationale si integritatea teritoriului".
Art. 83. - Regele, in vieaţă fiind, poate numi o REGENŢĂ, compusă din trei persoane, care, după moartea Regelui, să exercite puterile regale IN TIMPUL MINORITATII SUCCESORULUI Tronului. Această numire se va face cu primirea Reprezentatiunii nationale, data in forma prescrisa la art.79 din Constitutiunea de faţă.
REGENŢA va exercita totdeodata si tutela succesorului Tronului IN TIMPUL MINORITATII lui.”
După moartea regelui Ferdinand, sub domnia căruia fusese promulgată Constituția democratică din 1923, noul monarh a devenit Regele Mihai I, MINOR la acea vreme, funcția de șef al statului fiind îndeplinită în numele său de către o Regență. MIHAI DE HOHENZOLLERN-SIGMARINGEN (fostul Rege Mihai I) s-a născut la data de 25 octombrie 1921.
În iunie 1930, Prințul Carol II s-a întors ilegal din străinătate, îndepărtându-și fiul de pe tron și preluând funcția de suveran. CAROL II NU A DEPUS JURĂMÂNTUL DE SUIRE PE TRON prevăzut în art.82 al Constituţiei din 1923, deci NU A RESPECTAT CONSTITUŢIA DIN 1923 când a preluat conducerea ţării stabilind că e Rege.
În aceste condiții, textul Constituției din 1938 a fost aprobat de către Consiliul de Miniștri în 20 februarie 1938, iar pe 24 februarie 1938 a fost supus unui plebiscit (referendum), noua Constituție fiind promulgată la 27 februarie 1938.
“Art. 34. - Puterile constitutionale ale Regelui sunt ereditare in linie coboritoare directa si legitima a Majestatii Sale Regelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, DIN BĂRBAT IN BĂRBAT prin ordinul de primogenitură si CU EXCLUZIUNEA PERPETUĂ A FEMEILOR si coboritorilor lor.
Coboritorii Majestatii Sale vor fi crescuti in religiunea ortodoxă a Răsăritului.”
“Art. 39. -REGELE ESTE MAJOR LA VÂRSTA DE 18 ANI IMPLINITI.
La suirea Sa pe Tron El VA DEPUNE mai intâi in sânul Adunarilor intrunite urmatorul JURĂMÂNT: «Jur a păzi Constitutia si legile Natiunii Române, a mentine drepturile ei nationale si integritatea teritoriului».”
 
În situaţia din anul 1940, PENTRU A FI VALABILĂ SUIREA PE TRON A FOSTULUI REGE MIHAI I, la data de 6 septembrie 1940, acesta TREBUIA SĂ DEPUNĂ JURĂMÂNTUL DUPĂ ÎMPLINIREA VÂRSTEI DE 18 ANI, aşa cum era prevăzut în Constituţie,ÎN SÂNUL ADUNÃRILOR ÎNTRUNITE” , deci, un jurământ depus în faţa altor martori sau ungerea sa cu mir în biserică, NU ÎNLOCUIA JURĂMÂNTUL CONSTITUŢIONAL DEPUS ÎN FAŢA ALEŞILOR POPORULUI.
Cu privire la acest aspect, pentru a nu abate atenţia de la ESENŢA INFORMAŢIEI, nu se impune analiza CONTROVERSELOR JURIDICE în legătură cu aplicarea Constituţiei din 1923 sau a Constituţiei din 1938, fiindcă ambele Constituţii impuneau depunerea jurământului LA SUIREA REGELUI PE TRON.
- În art.82 din Constituţia din 1923, scria că: "Regele este major la vârsta de optsprezece ani împliniţi. LA SUIREA SA PE TRON, el va depune mai intâiu ÎN SÂNUL ADUNĂRILOR ÎNTRUNITE următorul jurământ: <<Jur a păzi Constituţiunea şi legile poporului român, a menţine drepturile lui naţionale şi integritatea teritoriului.>>
- În art.39 din Constituţia din 1938, scria că: "Regele este major la vârsta de 18 ani împliniţi. La suirea Sa pe Tron El va depune mai întâi în sânul Adunãrilor întrunite urmãtorul Jurãmânt: <<Jur a pãzi Constituţia şi legile Naţiunii Romane, a menţine drepturile ei naţionale şi integritatea teritoriului.>>"
ESENŢIAL şi IMPORTANT este că, atât în Constituţia din 1923 (art.82), cât şi în Constituţia din 1938 (art.39), CONDIŢIA DE SUIRE PE TRON, după împlinirea vârstei de 18 ani, era DEPUNEREA JURĂMÂNTULUI „ÎN SÂNUL ADUNÃRILOR ÎNTRUNITE”, adică în faţa reprezentanţilor poporului.
 
Cei care se raportează la Constituţia din 1938 şi susţin că aceasta ar fi fost „SUSPENDATĂ” prin legea din 5 septembrie 1940, nu fac altceva decât să valideze o LEGE NECONSTITUŢIONALĂ şi motivează că nu era obligatoriu ca fostul rege Mihai I să depună jurământul prevăzut în Constituţia din 1938.
În acest caz, este IGNORAT art.96 chiar din acea Constituţie, în care scrie foarte CLAR: „CONSTITUŢIA de faţă NU POATE FI SUSPENDATÃ nici în total nici în parte.
Cei care susţin că Regele Carol II a dizolvat "Parlamentul" de atunci, în data de 05.09.1940, IGNORĂ faptul că actul de dizolvare NU era constituţional, fiindcă exista obligaţia constituţională de a menţiona "convocarea alegãtorilor şi a noilor Adunãri", ceea ce Carol II NU a făcut.
Conform art.45 al Constituţiei din 1938, Regele „are dreptul de a DIZOLVA ambele Adunãri de odatã sau numai una din ele. ACTUL DE DIZOLVARE trebuie sa conţinã convocarea alegãtorilor şi a noilor Adunãri.
CONTRAR art.96 şi art.45 ale Constituţiei din 1938, se consideră că ar fi fost valabilă Legea nr.510 din 5 septembrie 1940 pentru suspendarea Constituţiei din 27 Februarie 1938, în care era prevăzut, astfel:
„ART. 1 - Se suspendă Constituţia promulgată la 27 Februarie 1938 şi publicată în Monitorul Oficial Nr.48 din 27 Februarie 1938.
ART. 2 - Corpurile Legiuitoare se disolvă pe data acestui decret-lege.
ART. 3 - Preşedintele Consiliului Nostru de Miniştri este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a acestui decret.”
 
Cei care consideră că în anul 1940 era în vigoare Constituţia din 1938 şi, raportat la această Constituţie, Legea nr.510/1940 era NEconstituţională, susţin că, în cazul fostului Rege MIHAI I, a fost aplicată prevederea constituţională din articolul 41, ceea ce confirmă că Mihai I NU a depus jurământul pentru SUIREA SA PE TRON, ci a depus DOAR jurământul pentru exercitarea atribuţiilor într-o perioadă de INTERIMAT, deoarece acea prevedere constituţională reglementa DOAR PERIOADA ÎN CARE Regele se afla în IMPOSIBILITATE TEMPORARĂ DE A DOMNI, iar Principele Moştenitor MAJOR, singur, lua de drept Regenţa.
Conform art.41 din Constituţia/1938: „Dacã Regele se află în IMPOSIBILITATE DE A DOMNI, Principele Moştenitor MAJOR, singur, ia de drept Regenţa. În cazul în care Principele Moştenitor ar fi minor, Consiliul de Miniştri, dupã ce s-a constatat legalmente imposibilitatea de a domni, convoacã îndatã Adunãrile Legiuitoare reunite pentru a decide.
Atunci când intervine o IMPOSIBILTATE DE A DOMNI, adică o SITUAŢIE TEMPOARĂ, înseamnă că REGELE RĂMÂNE PE TRON, NU este înlocuit de către alt Rege, ci înseamnă că ALTCINEVA (cel menţionat în Constituţie) „ia Regenţa”, adică exercită O PARTE din ATRIBUŢIILE REGELUI care îşi păstrează funcţia şi care rămâne pe tron. IMPOSIBILITATEA DE A DOMNI, adică o situaţie temporară, NU înseamnă VACANTAREA TRONULUI.
Cazurile concrete de VACANŢĂ A TRONULUI şi procedura constituţională, în astfel de siuaţii, erau reglementate în art.35-38 ale Constituţiei din 1938.
 
Un exemplu contemporan, conform Constituţiei României, revizuită în anul 2003, este acela că, dacă Preşedintele României se află în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile, Preşedintele INTERIMAR (adică, preşedintele Senatului sau preşedintele Camerei Deputaţilor) exercită atribuţiile legale, ÎN LOCUL Preşedintelui ales (art.98 alin. (1): „Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în IMPOSIBILITATE TEMPORARĂ DE A-ŞI EXERCITA ATRIBUŢIILE, INTERIMATUL se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor.”)
 
Conform art.33 al Constituţiei din 1923: “Toate PUTERILE STATULUI emană DE LA NAŢIUNE, care nu LE POATE EXERCITA decât numai PRIN DELEGAŢIUNE şi DUPĂ PRINCIPIILE ŞI REGULILE AŞEZATE ÎN CONSTITUŢIUNEA DE FAŢĂ.
Conform art.34 al Constituţiei din 1923: “PUTEREA LEGISLATIVĂ se exercită colectiv de către REGE şi Reprezentaţiunea naţională.
Conform art.39 al Constituţiei din 1923: “PUTEREA EXECUTIVĂ este încredinţată REGELUI, care o exercită în modul regulat prin Constituţiune.
Conform art.29 al Constituţiei din 1938: “(1) Toate PUTERILE STATULUI emană DE LA NAŢIUNEA ROMÂNĂ. (2) Ele însã nu se pot exercita decât PRIN DELEGAŢIUNE şi numai DUPÃ PRINCIPIILE ŞI REGULILE AŞEZATE ÎN CONSTITUŢIA DE FAŢĂ.
Conform art.30 al Constituţiei din 1938: “REGELE este Capul Statului.
Conform art.32 al Constituţiei din 1938: “ PUTEREA EXECUTIVÃ este încredinţatã REGELUI, care o exercită prin Guvernul Său în modul stabilit prin Constituţie.”
Prin urmare, FUNCŢIA DE REGE EXISTA doar ÎN CONFORMITATE CU CONSTITUŢIA, iar SUCCESIUNEA LA TRON SE PUTEA REALIZA doar CONFORM PREVEDERILOR CONSTITUŢIONALE, ereditar, din bărbat in bărbat.
 
În versiunea celor care consideră că Mihai I NU AR FI TREBUIT să depună nici jurământul prevăzut în Constituţia din 1923, nici jurământul reglementat în Constituţia din 1938, motivând că a fost suspendată Constituţia din 1938, iar Adunarea în „sânul” căreia trebuia să depună jurământul constituţional, fusese dizolvată, ÎNSEAMNĂ CĂ FUNCŢIA DE REGE ŞI PROCEDURILE DE SUIRE PE TRON, PREVĂZUTE ÎN CONSTITUŢIE, NU MAI EXISTAU, aşadar, MIHAI I NU PUTEA DEVENI REGE ÎN CONDIŢIILE UNEI CONSTITUŢII INEXISTENTE.
Deci, dacă în 6 septembrie 1940 NU era în vigoare nici Constituţia din 1923, nici Constituţia din 1938, fiind VID CONSTITUŢIONAL, înseamnă că MIHAI I NU PUTEA SĂ SUCCEADĂ LA TRONUL ROMÂNIEI, CONFORM SUCCESIUNII CE FUSESE PREVĂZUTĂ CHIAR ÎN ACELE CONSTITUŢII.
 
Politicienii de atunci le-au acceptat ilegalităţile, fiindcă şi-au urmărit propriile interese, la fel cum politicienii din zilele noastre fac diverse compromisuri şi acceptă ilegalităţi atunci când au interese personale sau interese de grup.
Ignorând prevederile constituţionale, Carol II şi Mihai I au încălcat chiar dorinţa Regelui Carol I şi dorinţa Regelui Ferdinand de organizare a ţării.
 
CONSTITUŢIA ŢĂRII este „BIBLIA ŢĂRII”, iar această importanţă a fost respectată atât de către Regele Carol I, cât şi de către Regele Ferdinand I.
Constituţia din 1923, dorită de către REGELE FERDINAND I, a fost respectată până în iunie 1930, dar, după această dată, atât Carol II, cât şi Mihai I NU au mai luat în considerare prevederile constituţionale, NU au ţinut cont de rolul Constituţiei stabilit chiar prin voinţa Regelui Ferdinand şi, fiind urmaşii acestuia, au crezut că le este permis să facă orice are legătură cu România.
LIPSA DE RESPECT FAŢĂ DE REGELE FERDINAND I a fost evidenţiată tocmai de comportamentul lui CAROL II şi comportamentul lui MIHAI I, începând din iunie 1930.
 
MONARHIA CONSTITUŢIONALĂ EREDITARĂ a pus România în situaţia de a avea LA CONDUCEREA ŢĂRII UN COPIL CU VÂRSTA DE 5 ANI, iar în baza acestei forme de guvernământ, fără să mai ia în considerare prevederile constituţionale, CAROL al II-lea şi MIHAI I au urcat şi au coborât de pe TRONUL ROMÂNIEI când au vrut, au intrat şi au ieşit din alianţe cum au vrut şi AU CEDAT TERITORII care făceau parte din România aşa cum fusese formată de către Regele Ferdinand I, la 1 decembrie 1918.
În temeiul art.34 al Constituţiei din 1923, PUTEREA LEGISLATIVĂ în România se exercita colectiv de către REGE ŞI REPREZENTANŢII NAŢIUNII care, pe baza alegerilor organizate periodic, formau parlamentul bicameral cu denumirea „REPREZENTAŢIUNEA NAŢIONALĂ”.
În temeiul art.31 al Constituţiei din 1938, PUTEREA LEGISLATIVĂ în România se exercita DE REGE PRIN REPREZENTAŢIUNEA NAŢIONALĂ care se împărţea în doua Adunãri: Senatul şi Adunarea Deputaţilor.
 
În 30 decembrie 1947 (în urmă cu fix 70 de ani), MIHAI I a semnat un ACT DE ABDICARE în care a precizat că ABDICĂ PENTRU SINE ŞI PENTRU URMAŞII SĂI DE LA TRON, RENUNŢÂND PENTRU EL ŞI PENTRU EI LA TOATE PREROGATIVELE PE CARE LE-A EXERCITAT CA REGE AL ROMÂNIEI.
După 1989, când a revenit în România, fostul Rege MIHAI I NU A CONTESTAT ACTUL DE ABDICARE.
 
În această ANALIZĂ pe care am făcut-o cu privire la Monarhia Constituţională din România, am folosit selecţii din prevederile Constituţiilor din 1923 şi 1938, iar informaţiile despre datele calanderistice la care au avut loc evenimentele pe care le-am menţionat, sunt selectate de pe site-ul Wikipedia. FIECARE ROMÂN AR PUTEA SĂ ANALIZEZE FAPTELE ŞI SĂ AJUNGĂ LA PROPRIA LUI CONCLUZIE.
Informaţii detaliate despre evenimentele la care m-am referit pot fi găsite căutând pe Google, iar Constituţiile României pot fi găsite la următoarele link-uri:
- CONSTITUŢIA României din 1866 publicată în M.Of. nr.142/1 iunie 1866:
- CONSTITUŢIA României din 1923 publicată în M.Of. nr.282/29 martie 1923
- CONSTITUŢIA României din 1938 publicată în M.Of. nr.48/27 feb. 1938
Informaţii pe Wikipedia despre Constituţiile României din 1866, 1923, 1938:

 

 

 


Monica Petruţ

Premierul Tudose NU susţine adoptarea legii privind "Casa Regală"

2017-12-21 14:00:15

Se pare că cei de la Ministerul Justiției s-au ținut de cuvânt, aşa cum mi-au promis in răspunsul pe care mi l-au trimis la petiție şi i-au explicat prim-ministrului care e situația reală.
《Premierul Mihai Tudose a declarat, joi, că NU susţine proiectul de lege privind statutul Casei Regale, apreciind că Palatul Elisabeta ar trebui să revină în administrarea şi proprietatea statului român după decesul regelui Mihai, informează agerpres.ro.

"România nu este monarhie, ci republică. Palatul Elisabeta trebuie să revină statului român. Membrii Casei Regale pot să stea la Săvârşin sau în altă parte", a afirmat Tudose în cadrul unei întâlniri cu jurnaliştii.

Proiectul privind reglementarea statutului juridic al Casei Regale a fost depus la Parlament de preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, şi de preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, pe 7 noiembrie."》
https://www.stiripesurse.ro/mihai-tudose-declara-ii-explozive-palatul-elisabeta-sa-revina-statului-membrii-casei-regale-sa-stea-la-savarsin-sau-in-alta-parte_1239053.html

Răspunsul primit de la MJ poate fi găsit la acest link: https://www.facebook.com/MonaPetrut/photos/a.398103933656718.1073741829.388922984574813/1072299392903832/?type=3&theater

Pe Google, am postat răspunsul de la MJ, la acest link (poate fi văzut numai de către posesorii de cont Gmail):https://photos.google.com/album/AF1QipMSk1K9aE0ZNm0DJ2hlAkorVg_mIBktcNG-Dof9/photo/AF1QipO2lnESCfHCLMWjNYcyIbaKLyPCmbUENSLBnQuD

 


Monica Petruţ



Distribuiți această petiție

Ajutați această petiție să obțină mai multe semnături.

Facebook