NU VREM "CASĂ REGALĂ" înfiinţată şi FINANŢATĂ din bani publici !

Contactați autorul petiției

FAMILIA FOSTULUI REGE MIHAI I s-a hotărât SĂ PLECE din Palatul Elisabeta

2018-01-12 10:44

NU EXISTĂ CASĂ REGALĂ IN ROMÂNIA, ci EXISTĂ DOAR FAMILIA FOSTULUI REGE!!! 
Dacă ar exista "Casă Regală", NU ar avea vreun sens existența propunerii legislative, ce a fost depusă la Senat de către Tăriceanu şi Dragnea, pentru INFIINȚAREA CASEI REGALE!!! 
Deci, FAMILIA FOSTULUI REGE MIHAI I s-a hotărât SĂ PLECE din Palatul Elisabeta, la finalul perioadei legale de 60 de zile de la data decesului titularului dreptului de folosință a imobilului. 
MARGARETA, fiica fostului rege şi soția lui Radu Duda, NU ESTE "MAJESTATE"!!! 
Continuă inducerea în eroare a opiniei publice prin folosirea, în mod greşit, a unor noțiuni ce aparțin regalității.

«Informaţie de ultimă oră, obţinută în exclusivitate de Antena 3! Casa Regală va părăsi Palatul Elisabeta după data de 5 februarie. În urmă cu două zile, Guvernul a dat aviz negativ propunerii de lege ce prevedea acordarea Palatului Elisabeta Casei Regale.

 Acum premierul spune că a primit solicitare de chirie, însă reprezentanţii Casei spun cu totul altceva.
  „Nu s-a primit la Casa Majestății Sale nicio ofertă din partea RAAPPS pentru a prelua cu chirie Palatul Elisabeta. Nu au început discuțiile dintre Casa Majestății Sale Custodelui Coroanei și RAAPPS cu privire la acest subiect.
 După data de 5 februarie 2018, Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei, va acționa conform legislației în vigoare. Majestatea Sa își manifestă speranța că parteneriatul cu instituțiile Statului va continua, pentru ca activitățile Familiei Regale în sprijinirea intereselor fundamentale ale României să aibă loc în viitor, așa cum s-a întâmplat de 20 de ani încoace.

Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei, își reafirmă angajajmentul de a duce mai departe legământul tatălui său, Regele Mihai, față de Coroană și față de Națiune, în prezent și în viitor”, se arată în comunicatul Casei Regale oferit în exclusivitate pentru Antena3.»

https://www.antena3.ro/actualitate/exclusiv-casa-regala-evacueaza-palatul-elisabeta-450323.html

Se poate constata că Margareta aşteaptă plecăciuni şi să fie ea rugată să accepte oferte, in timp ce, este interesul celui care doreşte un imobil să solicite închirierea imobilului pe care-l vrea.

Probabil, soţii Duda "Ai României" cred că vor fi rugaţi să rămână în Palatul Elisabeta.


Monica Petruţ

Comentarii (8)

SENATUL ROMÂNIEI NU A PUBLICAT, pe site, AVIZELE NEGATIVE ALE GUVERNULUI ŞI MINISTERULUI JUSTIŢIEI

2018-01-11 13:56

AM TOT AŞTEPTAT PUBLICAREA, pe site-ul Senatului României (L493/2017 https://www.senat.ro/legis/lista.aspx), a AVIZELOR NEGATIVE ALE GUVERNULUI ŞI MINISTERULUI JUSTIŢIEI CU PRIVIRE LA ÎNFIINŢAREA "CASEI REGALE", dar NU SUNT PUBLICATE, încă.
Aşadar, postez doar declaraţiile prim-ministrului Tudose, de ieri, 10 ianuarie 2018. Din nou, fac precizarea că SOŢIA fostului Rege Mihai I nu a fost regină, ci DOAR PRINCIPESĂ, fiindcă s-au căsătorit în iunie 1948, DUPĂ SEMNAREA ACTULUI DE ABDICARE, în 30 decembrie 1947.
«Guvernul a primit o SOLICITARE de închiriere a Palatului Elisabeta "un pic CIUDATĂ" de la Familia Regală, a afirmat miercuri premierul Mihai Tudose.
Întrebat la Antena 3 dacă au evoluat lucrurile având în vedere că Familia Regală este în situaţia de a părăsi Palatul Elisabeta în luna februarie, şeful Executivului a răspuns: "Am primit o SOLICITARE DE ÎNCHIRIERE (...), o chestie un pic ciudată, că sunt dispuşi să plătească orice chirie, dar CU O PERIOADĂ DE GRAŢIE DE UN AN (...), adică UN AN SĂ NU PLĂTEASCĂ. Dacă în timpul ăsta se va da o lege că au dreptul să-l folosească gratuit, evident că dispare contractul acela de închiriere şi intră pe lege. Dacă nu se va da, ei oricând pot să denunţe contractul. Adică mai stăm noi un an pe gratis pe aici şi mai vedem noi ce facem. NU MERGE."
Totodată, premierul Tudose a precizat că în şedinţa de guvern de miercuri a fost dat un AVIZ NEGATIV iniţiativei legislative referitoare la reglementarea statutului juridic al Casei Regale.
"Astăzi, în şedinţa de guvern, a fost dat AVIZ NEGATIV la propunerea de lege ca să i se dea pentru totdeauna (Palatul Elisabeta - n.r.). Am fost foarte ferm în ceea ce priveşte destinaţia acelui palat. (...) Ministerul Justiţiei a dat punct de vedere NEGATIV pe criterii de neconstituţionalitate", a spus Tudose.
De asemenea, şeful Guvernului a precizat că Familia Regală a revendicat tot ce avea de revendicat în România.
"Eu înţeleg că tot ce au avut de revendicat au revendicat. (...) Au venit cu lista, asta a fost negocierea atunci (...) şi le-au primit. (...) Ţi-ai luat Peleşul, ţi-ai luat Săvârşinul? Nu le mai ştiu pe toate, au primit, cu nişte pădurice, cu nişte pădure, cu nişte domenii. Mai revendicăm în continuare? Am avut o epifanie, ne-am mai adus aminte că am mai avut o gară? În regulă, fă actele, vedem - a fost, n-a fost?", a mai afirmat Tudose.»
https://www.agerpres.ro/politica/2018/01/11/tudose-spune-ca-guvernul-a-primit-o-solicitare-de-inchiriere-a-palatului-elisabeta-un-pic-ciudata-de-la-familia-regala--34328

«Guvernul a decis, în şedinţa de miercuri, să dea un aviz negativ iniţiativei legislative referitoare la reglementarea statutului juridic al Casei Regale.
”Sunt foarte ferm în ceea ce privește acel Palat. Am dat aviz negativ.Astăzi în şedinţa de Guvern am dat aviz negativ pe proiectul de lege ca Palatul Elisabeta să fie dat pe viaţă (familiei regale – nr.). Am primit o solicitare un pic ciudată de la Cancelarie, că sunt dispuşi să plătească orice chirie, dar cu o perioadă de graţie de timp de un an. Adică un an să nu plătească nimic. Adică mai stăm noi un an gratis pe-aici şi apoi mai vedem. Nu merge! Ministerul Justiţiei a dat punct de vedere negativ pe criteriu de neconstituţionalitate. Eu înțeleg că ce a fost de revendicat a fost revendicat. De ce n-au revendicat? N-au avut timp? Le-a fost jenă? Pa! Ţi-ai luat Peleşul, ţi-ai luat Săvârşinul? Nu le mai ştiu pe toate, au primit, cu nişte pădurice, cu nişte pădure, cu nişte domenii. Mai revendicăm în continuare? Am avut o epifanie, ne-am mai adus aminte că am mai avut o gară? În regulă, fă actele, vedem - a fost, n-a fost? Despre care regină vorbim? Nu mai avem regină, că a murit, Dumnezeu să o ierte!
Pot să spun Regele Mihai pentru că a fost rege al României şi a avut un regat. Astăzi suntem Republică. Regina nu ştiu cine e.... E republică pe aici. Putem să ne proclamăm orice. Poate greşesc foarte mult. Nu mai există ceremonial de încoronare. Încoronare la ce? Că nu mai ai jucărie. Am stat la catafalc, nu m-a luat nimeni cu forța. Nu doar Regele Mihai are mai multe fete, avem mai mulți șefi de stat cu fete. Am avut șefi de stat de nota 10, de nota 9.”, a spus Mihai Tudose, la Antena 3.
Proiectul privind reglementarea statutului juridic al Casei Regale a fost depus la Parlament de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, şi de preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, pe 7 noiembrie 2017.»
https://www.stiripesurse.ro/inca-o-lovitura-pentru-liviu-dragnea-i-calin-popescu-tariceanu-din-partea-lui-mihai-tudose-ce-le_1241899.html

 


Monica Petruţ

Comentarii (5)

Despre MONARHIA CONSTITUŢIONALĂ din România, în perioada 1866-1947

2018-01-02 11:48

Având în vedere prevederile constituţionale ale Constituţiilor din 1866, 1923 şi 1938, am făcut o ANALIZĂ DESPRE MONARHIA CONSTITUŢIONALĂ din România, în perioada 1866-1947, în funcție de cele mai relevante evenimente ce au avut legătură cu această formă de guvernământ în țara noastră.

Pe Facebook, am publicat informaţiile la acest link: https://m.facebook.com/notes/mona-petru%C5%A3-despre-justi%C5%A3ie-%C5%9Fi-injusti%C5%A3ie/monarhia-constitu%C5%A3ional%C4%83-%C3%AEn-rom%C3%A2nia/1170574873076283/

După abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza în 11 februarie 1866, CAROL de Hohenzollern-Sigmaringen a fost adus în ţară folosind un pașaport fals, iar la 10 mai 1866 a intrat în București, fiind proclamat DOMN de către Adunarea Legislativă, în clădirea Mitropoliei. Cu o lună înaintea venirii lui Carol I, fusese aleasă Adunarea Legislativă, care s-a transformat după venirea acestuia în Adunare Constituantă, care avea rolul de a discuta și a vota proiectul unei Constituții. Noua lege fundamentală a fost promulgată de domnul Carol I la 1 iulie 1866.
Constituția din 1866 este prima Constituție propriu-zisă a României, fiind cea mai longevivă Constituție (1866-1923) și cea mai importantă realizare a regimului lui Carol I. În baza prevederilor constituţionale Monarhia era ereditară, în familie pe linie bărbătească, moștenitorii tronului urmând să fie crescuți în religia ortodoxă.
Proiectul Constituției României din 1923 a fost supus dezbaterii parlamentare şi a fost adoptată de către Parlament, la data de 28 martie 1923, după Marea Unire din 1 decembrie 1918. „Constituțiunea României din 1923” a fost sancționată și promulgată de Regele FERDINAND I (a domnit în perioada 1914-1927) și publicată în Monitorul Oficial nr.282 din 29 martie 1923, dată la care a intrat în vigoare.
Potrivit Constituției din 1923, România era o MONARHIE CONSTITUȚIONALĂ, stat național, unitar, indivizibil, cu teritoriul inalienabil. “Constituția unificării”, cum mai e numită, consfințește realizarea României Mari și avea la bază Constituția din 1866.
Parlamentul constituia puterea legislativă, fiind bicameral: Senatul și Adunarea deputaților.
Art. 77. - Puterile constitutionale ale Regelui sunt EREDITARE in linie coboritoare directa si legitima a Maiestatii Sale Regelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, DIN BĂRBAT IN BĂRBAT prin ordinul de primogenitura si cu EXCLUSIUNEA PERPETUĂ A FEMEILOR si coboritorilor lor.
Coboritorii Maiestatii Sale vor fi crescuti in religiunea ortodoxa a Rasaritului.”
“Art. 82. - REGELE ESTE MAJOR LA VÂRSTA DE OPTSPREZECE ANI IMPLINITI.
La suirea sa pe Tron, el VA DEPUNE MAI INTAIU IN SÂNUL ADUNĂRILOR INTRUNITE urmatorul JURĂMÂNT: "Jur a pazi Constitutiunea si legile poporului român, a mentine drepturile lui nationale si integritatea teritoriului".
Art. 83. - Regele, in vieaţă fiind, poate numi o REGENŢĂ, compusă din trei persoane, care, după moartea Regelui, să exercite puterile regale IN TIMPUL MINORITATII SUCCESORULUI Tronului. Această numire se va face cu primirea Reprezentatiunii nationale, data in forma prescrisa la art.79 din Constitutiunea de faţă.
REGENŢA va exercita totdeodata si tutela succesorului Tronului IN TIMPUL MINORITATII lui.”
După moartea regelui Ferdinand, sub domnia căruia fusese promulgată Constituția democratică din 1923, noul monarh a devenit Regele Mihai I, MINOR la acea vreme, funcția de șef al statului fiind îndeplinită în numele său de către o Regență. MIHAI DE HOHENZOLLERN-SIGMARINGEN (fostul Rege Mihai I) s-a născut la data de 25 octombrie 1921.
În iunie 1930, Prințul Carol II s-a întors ilegal din străinătate, îndepărtându-și fiul de pe tron și preluând funcția de suveran. CAROL II NU A DEPUS JURĂMÂNTUL DE SUIRE PE TRON prevăzut în art.82 al Constituţiei din 1923, deci NU A RESPECTAT CONSTITUŢIA DIN 1923 când a preluat conducerea ţării stabilind că e Rege.
În aceste condiții, textul Constituției din 1938 a fost aprobat de către Consiliul de Miniștri în 20 februarie 1938, iar pe 24 februarie 1938 a fost supus unui plebiscit (referendum), noua Constituție fiind promulgată la 27 februarie 1938.
“Art. 34. - Puterile constitutionale ale Regelui sunt ereditare in linie coboritoare directa si legitima a Majestatii Sale Regelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, DIN BĂRBAT IN BĂRBAT prin ordinul de primogenitură si CU EXCLUZIUNEA PERPETUĂ A FEMEILOR si coboritorilor lor.
Coboritorii Majestatii Sale vor fi crescuti in religiunea ortodoxă a Răsăritului.”
“Art. 39. -REGELE ESTE MAJOR LA VÂRSTA DE 18 ANI IMPLINITI.
La suirea Sa pe Tron El VA DEPUNE mai intâi in sânul Adunarilor intrunite urmatorul JURĂMÂNT: «Jur a păzi Constitutia si legile Natiunii Române, a mentine drepturile ei nationale si integritatea teritoriului».”
 
În situaţia din anul 1940, PENTRU A FI VALABILĂ SUIREA PE TRON A FOSTULUI REGE MIHAI I, la data de 6 septembrie 1940, acesta TREBUIA SĂ DEPUNĂ JURĂMÂNTUL DUPĂ ÎMPLINIREA VÂRSTEI DE 18 ANI, aşa cum era prevăzut în Constituţie,ÎN SÂNUL ADUNÃRILOR ÎNTRUNITE” , deci, un jurământ depus în faţa altor martori sau ungerea sa cu mir în biserică, NU ÎNLOCUIA JURĂMÂNTUL CONSTITUŢIONAL DEPUS ÎN FAŢA ALEŞILOR POPORULUI.
Cu privire la acest aspect, pentru a nu abate atenţia de la ESENŢA INFORMAŢIEI, nu se impune analiza CONTROVERSELOR JURIDICE în legătură cu aplicarea Constituţiei din 1923 sau a Constituţiei din 1938, fiindcă ambele Constituţii impuneau depunerea jurământului LA SUIREA REGELUI PE TRON.
- În art.82 din Constituţia din 1923, scria că: "Regele este major la vârsta de optsprezece ani împliniţi. LA SUIREA SA PE TRON, el va depune mai intâiu ÎN SÂNUL ADUNĂRILOR ÎNTRUNITE următorul jurământ: <<Jur a păzi Constituţiunea şi legile poporului român, a menţine drepturile lui naţionale şi integritatea teritoriului.>>
- În art.39 din Constituţia din 1938, scria că: "Regele este major la vârsta de 18 ani împliniţi. La suirea Sa pe Tron El va depune mai întâi în sânul Adunãrilor întrunite urmãtorul Jurãmânt: <<Jur a pãzi Constituţia şi legile Naţiunii Romane, a menţine drepturile ei naţionale şi integritatea teritoriului.>>"
ESENŢIAL şi IMPORTANT este că, atât în Constituţia din 1923 (art.82), cât şi în Constituţia din 1938 (art.39), CONDIŢIA DE SUIRE PE TRON, după împlinirea vârstei de 18 ani, era DEPUNEREA JURĂMÂNTULUI „ÎN SÂNUL ADUNÃRILOR ÎNTRUNITE”, adică în faţa reprezentanţilor poporului.
 
Cei care se raportează la Constituţia din 1938 şi susţin că aceasta ar fi fost „SUSPENDATĂ” prin legea din 5 septembrie 1940, nu fac altceva decât să valideze o LEGE NECONSTITUŢIONALĂ şi motivează că nu era obligatoriu ca fostul rege Mihai I să depună jurământul prevăzut în Constituţia din 1938.
În acest caz, este IGNORAT art.96 chiar din acea Constituţie, în care scrie foarte CLAR: „CONSTITUŢIA de faţă NU POATE FI SUSPENDATÃ nici în total nici în parte.
Cei care susţin că Regele Carol II a dizolvat "Parlamentul" de atunci, în data de 05.09.1940, IGNORĂ faptul că actul de dizolvare NU era constituţional, fiindcă exista obligaţia constituţională de a menţiona "convocarea alegãtorilor şi a noilor Adunãri", ceea ce Carol II NU a făcut.
Conform art.45 al Constituţiei din 1938, Regele „are dreptul de a DIZOLVA ambele Adunãri de odatã sau numai una din ele. ACTUL DE DIZOLVARE trebuie sa conţinã convocarea alegãtorilor şi a noilor Adunãri.
CONTRAR art.96 şi art.45 ale Constituţiei din 1938, se consideră că ar fi fost valabilă Legea nr.510 din 5 septembrie 1940 pentru suspendarea Constituţiei din 27 Februarie 1938, în care era prevăzut, astfel:
„ART. 1 - Se suspendă Constituţia promulgată la 27 Februarie 1938 şi publicată în Monitorul Oficial Nr.48 din 27 Februarie 1938.
ART. 2 - Corpurile Legiuitoare se disolvă pe data acestui decret-lege.
ART. 3 - Preşedintele Consiliului Nostru de Miniştri este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a acestui decret.”
 
Cei care consideră că în anul 1940 era în vigoare Constituţia din 1938 şi, raportat la această Constituţie, Legea nr.510/1940 era NEconstituţională, susţin că, în cazul fostului Rege MIHAI I, a fost aplicată prevederea constituţională din articolul 41, ceea ce confirmă că Mihai I NU a depus jurământul pentru SUIREA SA PE TRON, ci a depus DOAR jurământul pentru exercitarea atribuţiilor într-o perioadă de INTERIMAT, deoarece acea prevedere constituţională reglementa DOAR PERIOADA ÎN CARE Regele se afla în IMPOSIBILITATE TEMPORARĂ DE A DOMNI, iar Principele Moştenitor MAJOR, singur, lua de drept Regenţa.
Conform art.41 din Constituţia/1938: „Dacã Regele se află în IMPOSIBILITATE DE A DOMNI, Principele Moştenitor MAJOR, singur, ia de drept Regenţa. În cazul în care Principele Moştenitor ar fi minor, Consiliul de Miniştri, dupã ce s-a constatat legalmente imposibilitatea de a domni, convoacã îndatã Adunãrile Legiuitoare reunite pentru a decide.
Atunci când intervine o IMPOSIBILTATE DE A DOMNI, adică o SITUAŢIE TEMPOARĂ, înseamnă că REGELE RĂMÂNE PE TRON, NU este înlocuit de către alt Rege, ci înseamnă că ALTCINEVA (cel menţionat în Constituţie) „ia Regenţa”, adică exercită O PARTE din ATRIBUŢIILE REGELUI care îşi păstrează funcţia şi care rămâne pe tron. IMPOSIBILITATEA DE A DOMNI, adică o situaţie temporară, NU înseamnă VACANTAREA TRONULUI.
Cazurile concrete de VACANŢĂ A TRONULUI şi procedura constituţională, în astfel de siuaţii, erau reglementate în art.35-38 ale Constituţiei din 1938.
 
Un exemplu contemporan, conform Constituţiei României, revizuită în anul 2003, este acela că, dacă Preşedintele României se află în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile, Preşedintele INTERIMAR (adică, preşedintele Senatului sau preşedintele Camerei Deputaţilor) exercită atribuţiile legale, ÎN LOCUL Preşedintelui ales (art.98 alin. (1): „Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în IMPOSIBILITATE TEMPORARĂ DE A-ŞI EXERCITA ATRIBUŢIILE, INTERIMATUL se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor.”)
 
Conform art.33 al Constituţiei din 1923: “Toate PUTERILE STATULUI emană DE LA NAŢIUNE, care nu LE POATE EXERCITA decât numai PRIN DELEGAŢIUNE şi DUPĂ PRINCIPIILE ŞI REGULILE AŞEZATE ÎN CONSTITUŢIUNEA DE FAŢĂ.
Conform art.34 al Constituţiei din 1923: “PUTEREA LEGISLATIVĂ se exercită colectiv de către REGE şi Reprezentaţiunea naţională.
Conform art.39 al Constituţiei din 1923: “PUTEREA EXECUTIVĂ este încredinţată REGELUI, care o exercită în modul regulat prin Constituţiune.
Conform art.29 al Constituţiei din 1938: “(1) Toate PUTERILE STATULUI emană DE LA NAŢIUNEA ROMÂNĂ. (2) Ele însã nu se pot exercita decât PRIN DELEGAŢIUNE şi numai DUPÃ PRINCIPIILE ŞI REGULILE AŞEZATE ÎN CONSTITUŢIA DE FAŢĂ.
Conform art.30 al Constituţiei din 1938: “REGELE este Capul Statului.
Conform art.32 al Constituţiei din 1938: “ PUTEREA EXECUTIVÃ este încredinţatã REGELUI, care o exercită prin Guvernul Său în modul stabilit prin Constituţie.”
Prin urmare, FUNCŢIA DE REGE EXISTA doar ÎN CONFORMITATE CU CONSTITUŢIA, iar SUCCESIUNEA LA TRON SE PUTEA REALIZA doar CONFORM PREVEDERILOR CONSTITUŢIONALE, ereditar, din bărbat in bărbat.
 
În versiunea celor care consideră că Mihai I NU AR FI TREBUIT să depună nici jurământul prevăzut în Constituţia din 1923, nici jurământul reglementat în Constituţia din 1938, motivând că a fost suspendată Constituţia din 1938, iar Adunarea în „sânul” căreia trebuia să depună jurământul constituţional, fusese dizolvată, ÎNSEAMNĂ CĂ FUNCŢIA DE REGE ŞI PROCEDURILE DE SUIRE PE TRON, PREVĂZUTE ÎN CONSTITUŢIE, NU MAI EXISTAU, aşadar, MIHAI I NU PUTEA DEVENI REGE ÎN CONDIŢIILE UNEI CONSTITUŢII INEXISTENTE.
Deci, dacă în 6 septembrie 1940 NU era în vigoare nici Constituţia din 1923, nici Constituţia din 1938, fiind VID CONSTITUŢIONAL, înseamnă că MIHAI I NU PUTEA SĂ SUCCEADĂ LA TRONUL ROMÂNIEI, CONFORM SUCCESIUNII CE FUSESE PREVĂZUTĂ CHIAR ÎN ACELE CONSTITUŢII.
 
Politicienii de atunci le-au acceptat ilegalităţile, fiindcă şi-au urmărit propriile interese, la fel cum politicienii din zilele noastre fac diverse compromisuri şi acceptă ilegalităţi atunci când au interese personale sau interese de grup.
Ignorând prevederile constituţionale, Carol II şi Mihai I au încălcat chiar dorinţa Regelui Carol I şi dorinţa Regelui Ferdinand de organizare a ţării.
 
CONSTITUŢIA ŢĂRII este „BIBLIA ŢĂRII”, iar această importanţă a fost respectată atât de către Regele Carol I, cât şi de către Regele Ferdinand I.
Constituţia din 1923, dorită de către REGELE FERDINAND I, a fost respectată până în iunie 1930, dar, după această dată, atât Carol II, cât şi Mihai I NU au mai luat în considerare prevederile constituţionale, NU au ţinut cont de rolul Constituţiei stabilit chiar prin voinţa Regelui Ferdinand şi, fiind urmaşii acestuia, au crezut că le este permis să facă orice are legătură cu România.
LIPSA DE RESPECT FAŢĂ DE REGELE FERDINAND I a fost evidenţiată tocmai de comportamentul lui CAROL II şi comportamentul lui MIHAI I, începând din iunie 1930.
 
MONARHIA CONSTITUŢIONALĂ EREDITARĂ a pus România în situaţia de a avea LA CONDUCEREA ŢĂRII UN COPIL CU VÂRSTA DE 5 ANI, iar în baza acestei forme de guvernământ, fără să mai ia în considerare prevederile constituţionale, CAROL al II-lea şi MIHAI I au urcat şi au coborât de pe TRONUL ROMÂNIEI când au vrut, au intrat şi au ieşit din alianţe cum au vrut şi AU CEDAT TERITORII care făceau parte din România aşa cum fusese formată de către Regele Ferdinand I, la 1 decembrie 1918.
În temeiul art.34 al Constituţiei din 1923, PUTEREA LEGISLATIVĂ în România se exercita colectiv de către REGE ŞI REPREZENTANŢII NAŢIUNII care, pe baza alegerilor organizate periodic, formau parlamentul bicameral cu denumirea „REPREZENTAŢIUNEA NAŢIONALĂ”.
În temeiul art.31 al Constituţiei din 1938, PUTEREA LEGISLATIVĂ în România se exercita DE REGE PRIN REPREZENTAŢIUNEA NAŢIONALĂ care se împărţea în doua Adunãri: Senatul şi Adunarea Deputaţilor.
 
În 30 decembrie 1947 (în urmă cu fix 70 de ani), MIHAI I a semnat un ACT DE ABDICARE în care a precizat că ABDICĂ PENTRU SINE ŞI PENTRU URMAŞII SĂI DE LA TRON, RENUNŢÂND PENTRU EL ŞI PENTRU EI LA TOATE PREROGATIVELE PE CARE LE-A EXERCITAT CA REGE AL ROMÂNIEI.
După 1989, când a revenit în România, fostul Rege MIHAI I NU A CONTESTAT ACTUL DE ABDICARE.
 
În această ANALIZĂ pe care am făcut-o cu privire la Monarhia Constituţională din România, am folosit selecţii din prevederile Constituţiilor din 1923 şi 1938, iar informaţiile despre datele calanderistice la care au avut loc evenimentele pe care le-am menţionat, sunt selectate de pe site-ul Wikipedia. FIECARE ROMÂN AR PUTEA SĂ ANALIZEZE FAPTELE ŞI SĂ AJUNGĂ LA PROPRIA LUI CONCLUZIE.
Informaţii detaliate despre evenimentele la care m-am referit pot fi găsite căutând pe Google, iar Constituţiile României pot fi găsite la următoarele link-uri:
- CONSTITUŢIA României din 1866 publicată în M.Of. nr.142/1 iunie 1866:
- CONSTITUŢIA României din 1923 publicată în M.Of. nr.282/29 martie 1923
- CONSTITUŢIA României din 1938 publicată în M.Of. nr.48/27 feb. 1938
Informaţii pe Wikipedia despre Constituţiile României din 1866, 1923, 1938:

 

 

 


Monica Petruţ

Comentarii (2)

Premierul Tudose NU susţine adoptarea legii privind "Casa Regală"

2017-12-21 15:00

Se pare că cei de la Ministerul Justiției s-au ținut de cuvânt, aşa cum mi-au promis in răspunsul pe care mi l-au trimis la petiție şi i-au explicat prim-ministrului care e situația reală.
《Premierul Mihai Tudose a declarat, joi, că NU susţine proiectul de lege privind statutul Casei Regale, apreciind că Palatul Elisabeta ar trebui să revină în administrarea şi proprietatea statului român după decesul regelui Mihai, informează agerpres.ro.

"România nu este monarhie, ci republică. Palatul Elisabeta trebuie să revină statului român. Membrii Casei Regale pot să stea la Săvârşin sau în altă parte", a afirmat Tudose în cadrul unei întâlniri cu jurnaliştii.

Proiectul privind reglementarea statutului juridic al Casei Regale a fost depus la Parlament de preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, şi de preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, pe 7 noiembrie."》
https://www.stiripesurse.ro/mihai-tudose-declara-ii-explozive-palatul-elisabeta-sa-revina-statului-membrii-casei-regale-sa-stea-la-savarsin-sau-in-alta-parte_1239053.html

Răspunsul primit de la MJ poate fi găsit la acest link: https://www.facebook.com/MonaPetrut/photos/a.398103933656718.1073741829.388922984574813/1072299392903832/?type=3&theater

Pe Google, am postat răspunsul de la MJ, la acest link (poate fi văzut numai de către posesorii de cont Gmail):https://photos.google.com/album/AF1QipMSk1K9aE0ZNm0DJ2hlAkorVg_mIBktcNG-Dof9/photo/AF1QipO2lnESCfHCLMWjNYcyIbaKLyPCmbUENSLBnQuD

 


Monica Petruţ

Comentarii (3)

A fost anunțat DECESUL fostului Rege Mihai!!!

2017-12-05 12:58

Soții Duda s-au hotărât să spună adevărul, după ce au văzut procurorii că trebuie să facă verificări după denunturile primite.

Am adunat la petiția 2210 semnături şi va mai trebui să fac câteva demersuri, totuşi. O să public amănunte după ce vii parcurge etape concrete şi vou primi răspunsuri.


Există câteva GREŞELI ÎN ARTICOL: principesa Ana NU a fost REGINĂ, iar fiicele fostului Rege Mihai NU sunt PRINCIPESE!!!
DUPĂ ce a abdicat, fostul Rege s-a căsătorit cu principesa Ana!!!
https://www.stiripesurse.ro/regele-mihai-i-a-murit_1229695.html


Monica Petruţ

Comentarii (11)

Puteți trimite OPINII privind INFIINTAREA "CASEI REGALE"

2017-11-21 22:05

In această dimineață, am trimis la Senatul României solicitările cuprinse in petiția online intitulată «NU VREM "CASĂ REGALĂ" înfiinţată şi FINANŢATĂ din bani publici !» (https://www.petitieonline.com/a/153337)
şi comentariile scrise ale semnatarilor petiției, solicitând să le publice pe site-ul Senatului, la sectiunea “Lista opiniilor exprimate pentru propunerea legislativă L493/2017 - Propunere legislativă pentru reglementarea statutului juridic al Casei Regale a României”, la acest link https://www.senat.ro/LegiProiectAdmin.aspx?Cod=20921 .
AM VERIFICAT ŞI AM OBSERVAT CĂ NU AU PUBLICAT NIMIC.
Cine doreşte să le comunice opiniile, să trimită mesaje pe e-mailul Senatului, la Comisiile juridice, dar si presedintilor PSD si ALDE, Dragnea şi Tăriceanu, ca să vedem ce vor face cu acea propunere legislativă şi dacă se încumetă să publice opiniile românilor pe site-ul Senatului României si pe site-ul Camerei Deputatilor (când propunerea legislativă va ajunge acolo)!!! pfff...
Eu continui să acționez pe mai multe planuri şi o să public informații când primesc răspunsuri.
E-mailurile la care PUTEȚI SĂ TRIMITEȚI OPINII referitoare la INFIINTAREA PRIN LEGE A "CASEI REGALE":
infopub@senat.ro, cabinet.presedinte@senat.ro, dragnea.liviu@gmail.com, presedinte@psd.ro,
com.juridica@senat.ro, cp11@cdep.ro

Pe facebook, am publicat print screenul mesajului pe care l-am trimis la Senat: 

https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=1148155435318227&id=388922984574813

#NuVremCasaRegala


Monica Petruţ

Comentarii (8)

Răspuns primit în 13.07.2017, de la Ministerul Justiţiei condus de către MJ Tudorel Toader

2017-07-13 20:59

   În data de 27 aprilie 2017, referitor la proiectul de Lege privind „Casa Regală a României”, am trimis o petiţie către Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, din cauză că, în acea zi, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat că „PSD şi ALDE VOR DEPUNE în cel mult două săptămâni LA PARLAMENT PROIECTUL DE LEGE PRIVIND STATUTUL CASEI REGALE, acuzând Guvernul Cioloş că a tergiversat adoptarea unui astfel de act normativ ( http://adevarul.ro/news/politica/dragnea-demareaza-programul-casa-regala-initiem-proiectul-lege-parlament-1_5901daac5ab6550cb898afa1/index.html ).

   În petiţia trimisă Ministrului Justiţiei, am menţionat MOTIVELE DE NELEGALITATE ŞI DE NECONSTITUŢIONALITATE ale proiectului de lege privitor la „CASA REGALĂ A ROMÂNIEI”, pe care le-am trimis şi Guvernului Cioloş, anul trecut în data de 1 septembrie şi pe care le-am postat în 30.08.2016 la acest link http://www.petitieonline.com/a/153337 .

            La petiţiile trimise în data de 1 septembrie 2016, am primit răspunsuri de la Secretariatul General al Guvernului (SGG),  de la Cabinetul Ministrului pentru Consultare Publică şi Dialog Civic, de la Ministerul Afacerilor Externe (MAE) şi de la Ministerul Muncii, iar acele răspunsuri pot fi găsite tot la acest link:  http://www.petitieonline.com/a/153337 (sau aici https://photos.google.com/photo/AF1QipMQpwJgUtydeG3PI06BbJ9IT2SLJjJSBS34zr_K şi aici https://photos.google.com/photo/AF1QipNOs5osGk6k_cRvpEx8VzHUWeTuOECgSTKej1gf ).

 

         După răspunsurile primite la informaţiile pe care le-am menţionat în petiţiile trimise Guvernului României şi unor Ministere, am observat că Guvernul condus de prim-ministrul Cioloş, NU a mai continuat procedura pentru adoptarea unei OUG sau pentru adoptarea unei legi de către Parlament privind “Casa Regală a României”, ceea ce m-a făcut să cred că au înţeles că ar comite mai multe ilegalităţi.

   În RĂSPUNSUL PRIMIT astăzi, 13 iulie 2017, DE LA MINISTERUL JUSTIŢIEI condus de către ministrul Tudorel Toader, mă asigură că, „la momentul transmiterii originalului proiectului pentru avizare Ministerului Justiţiei, vor fi avute în vedere şi aspectele semnalate” în petiţia mea.  

   Pe Google, am postat răspunsul de la MJ, la acest link (poate fi văzut numai de către posesorii de cont Gmail): https://photos.google.com/album/AF1QipMSk1K9aE0ZNm0DJ2hlAkorVg_mIBktcNG-Dof9/photo/AF1QipO2lnESCfHCLMWjNYcyIbaKLyPCmbUENSLBnQuD

  Pe Facebook, răspunsul primit de la MJ poate fi găsit la acest link: https://www.facebook.com/MonaPetrut/photos/a.398103933656718.1073741829.388922984574813/1072299392903832/?type=3&theater

 


Monica Petruţ

Comentarii (1)

Liviu Dragnea a declarat că PSD şi ALDE vor depune la Parlament proiectul de lege privind Casa Regală!!!

2017-04-28 08:24

Ieri, 27 aprilie 2017, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat că „PSD şi ALDE VOR DEPUNE în cel mult două săptămâni LA PARLAMENT PROIECTUL DE LEGE PRIVIND STATUTUL CASEI REGALE, acuzând Guvernul Cioloş că a tergiversat adoptarea unui astfel de act normativ.” Detalii, găsiţi în acest articol: http://adevarul.ro/news/politica/dragnea-demareaza-programul-casa-regala-initiem-proiectul-lege-parlament-1_5901daac5ab6550cb898afa1/index.html

O astfel de lege ESTE NECONSTITUŢIONALĂ şi eu am explicat Guvernului Cioloş, pe larg, când am trimis explicaţiile postate la acest link: https://www.petitieonline.com/a/153337

  TEXTUL INTEGRAL AL ARTICOLULUI «Dragnea demareaza programul prima Casa Regala. ,,Le-am propus Altetelor lor Regale sa initiem noi proiectul de lege in Parlament"»:

«Presedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, joi, la Parlament, ca PSD si ALDE vor depune in cel mult doua saptamani la Parlament proiectul de lege privind statutul Casei Regale, acuzand Guvernul Ciolos ca a tergiversat adoptarea unui astfel de act normativ.

"Am discutat cu Altetele lor Regale si am constatat cu amaraciune ca dupa intalnirea pe care am avut-o si eu si domnul Tariceanu separat anul trecut, cand stabilisem sa initiem o lege in Parlament la propunerea dumnealor, atunci Guvernul Ciolos s-a grabit si a spus ca vor dansii sa initieze acel proiect de lege. Am zis sa nu ne grabim pe asa ceva, am zis sa asteptam sa vina proiectul in Parlament, dar nici pana in ziua de azi proiectul nu a plecat de la Guvern.

Impreuna cu domnul Tariceanu le-am propus Altetelor lor Regale sa initiem noi proiectul de lege in Parlament pentru a putea totusi finaliza ce am promis", a declarat Liviu Dragnea.

Intrebat de ce Cabinetul Grindeanu nu a facut nimic in acest sens de cand a preluat guvernarea, Dragnea a dat vina pe functionari care refuza sa avizeze proiectul de lege. "Functionarii din minister au ramas aceiasi, cei care n-au vrut sa avizeze din nu stiu ce motive, in continuare nu vor sa avizeze si eu zic ca totusi nu putem sa ne impiedicam de aceasta birocratie", a adaugat liderul PSD.  

Liviu Dragnea a mai spus ca intr-un termen foarte scurt, "daca nu saptamana viitoare, atunci cealalta", proiectul de lege privind statutul Casei Regale va fi depus la Parlament. CASA REGALA A ROMANIEI VA PRIMI IN FOLOSINTA GRATUITA, pentru 99 de ani, PALATUL ELISABETA, IAR CHELTUIELILE DE FUNCTIONARE CURENTA A CASEI VOR FI SUPORTATE DIN FONDURI PUBLICE, dar cu obligatia ca seful Casei Regale, astazi Regele Mihai, sa prezinte anual Parlamentului, in scris sau in persoana, un raport. Astazi, cheltuielile de intretinere a Palatului Elisabeta scot din buzunarul Casei Regale aproximativ 5.000 euro lunar, scria Profit.ro in iunie 2016 din proiectul privind Statutul Casei Regale la care lucra Guvernul.

Casa Regala va avea la dispozitie un SERVICIU ADMINISTRATIV, FINANTAT TOT DIN BUGETUL DE STAT, dar cu posibilitate de atragere de bani si din surse private, cu 20 de angajati. Regulile vor fi stabilite de Guvern prin proiect de lege pentru care va fi necesar si avizul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT). Casei Regale ii este acordata personalitate juridica, pozitia de Sef al Casei Regale este recunoscuta ca fiind una de demnitate publica, iar seful Casei va primi in continuare o indemnizatie lunara similara celei acordate unui fost sef de stat (circa 16.000 de lei). Palatul Elisabeta va fi in domeniul public al statului si in folosinta gratuita a Casei Regale, pentru 99 de ani

 

În continuare, cine doreşte poate distribui link-ul de la această petiţie http://www.petitieonline.com/nu_vrem_casa_regala_infiintata_si_finantata_din_bani_publici fiindcă este nevoie să fac şi alte demersuri pentru a opri acest PROIECT LEGISLATIV NECONSTITUŢIONAL.


Monica Petruţ

Comentarii (10)

RĂSPUNSURI PRIMITE de la Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Muncii

2017-04-28 07:46

 În data de 27.09.2016, am primit răspuns de la Secretariatul General al Guvernului (SGG) condus de prim-ministrul Cioloş.

- Prima pagină a răspunsului am publicat-o la acest link: https://photos.google.com/photo/AF1QipMQpwJgUtydeG3PI06BbJ9IT2SLJjJSBS34zr_K

- A doua pagină a răspunsului am publicat-o la acest link: https://photos.google.com/photo/AF1QipNOs5osGk6k_cRvpEx8VzHUWeTuOECgSTKej1gf

   Răspunsul primit de la Ministerul Afacerilor Externe (MAE), este la acest link: https://photos.google.com/photo/AF1QipPZRV8LjDjVjDKx1xrT3_Ot6Yrn6BXVOZk82Hky

  Răspunsul primit de la Ministerul Muncii în data de 29.09.2016, l-am publicat la aceste link-uri:

- pag.1 - https://photos.google.com/photo/AF1QipODo-BTdlEYvlUT7OvB-ShNV74QCMFpCNuVa1xS

 - pag.2 - https://photos.google.com/photo/AF1QipM1I-bJRU0IWsifWNas1eAt_HciJxc-6bFHamN2

 

Cine doreşte poate distribui link-ul de la această petiţie, în continuare (http://www.petitieonline.com/nu_vrem_casa_regala_infiintata_si_finantata_din_bani_publici), fiindcă va fi nevoie să fac şi alte demersuri, având în vedere declaraţiile din data de 27 aprilie 2017 ale preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, conform cărora „PSD şi ALDE vor depune în cel mult două săptămâni la Parlament proiectul de lege privind statutul Casei Regale, acuzând Guvernul Cioloş că a tergiversat adoptarea unui astfel de act normativ.” Detalii, găsiţi în acest articol: http://adevarul.ro/news/politica/dragnea-demareaza-programul-casa-regala-initiem-proiectul-lege-parlament-1_5901daac5ab6550cb898afa1/index.html

O astfel de lege ESTE NECONSTITUŢIONALĂ şi am explicat Guvernului Cioloş, pe larg, când am trimis explicaţiile postate la acest link: https://www.petitieonline.com/a/153337

 

 

 


Monica Petruţ

Comentarii (2)

-

2016-11-10 17:14

.


Monica Petruţ

Comentarii (3)

-

2016-10-23 12:15

 

 


Monica Petruţ

Comentarii (3)

Răspuns de la Cabinetul Ministrului pentru Consultare Publică şi Dialog Civic

2016-09-05 19:52

Astăzi, 05.09.2016, am primit pe e-mail următorul răspuns la petiţia pe care am trimis-o Ministrului pentru Consultare Publică şi Dialog Civic, doamna VICTORIA-VIOLETA ALEXANDRU:

"Nr. 1752/V.A/05.09.2016

Stimată doamnă Monica Petruț,  

În urma petiției dumneavoastră pe marginea Proiectului de Lege privind Casa Regală a României, înregistrată la Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic cu nr. 1752/V.A./01.09.2016, vă informăm că aceasta a fost redirecționată de către insituția noastră în atenția Secretariatului General al Guvernului și Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, inițiatorii Proiectului de Lege.

 Cu stimă,

Daniel Mîndruț

Consilier - Cabinet Ministru

Ministerul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic

Piața Victoriei nr. 1, Sector 1, București, România

Tel: +4 (021.314.34.00), interior 1219"

 

Este important să arăt că am trimis petiţia Ministrului pentru Consultare Publică şi Dialog Civic, fiindcă am avut în vedere faptul că doamna ministru este unul dintre miniştrii menţionaţi că trebuie să-şi dea avizul pentru proiectul de lege, motiv pentru care îi voi trimite câteva explicaţii consilierului doamnei ministru, în care o să-i precizez faptul că doamna ministru este direct interesată să citească petiţia.


Monica Petruţ

Comentarii (8)

MOTIVE DE NELEGALITATE ŞI DE NECONSTITUŢIONALITATE ale proiectului de lege pentru „CASA REGALĂ A ROMÂNIEI”

2016-08-30 20:16

 Am scris un material în care am menţionat motivele de NELEGALITATE şi de NECONSTITUŢIONALITATE ale proiectului de lege privitor la „CASA REGALĂ A ROMÂNIEI”. Materialul o să-l anexez petiţiei «NU VREM "CASĂ REGALĂ" înfiinţată şi FINANŢATĂ din bani publici !» şi o să-l trimit Preşedintelui României, prim-ministrului Guvernului României,  grupurilor parlamentare, dar şi miniştrilor care trebuie să avizeze proiectul de lege (ministrul finanţelor publice, ministrul MFPSPV, ministrul afacerilor externe, ministrul pentru consultare publică şi dialog social, ministrul justiţiei).

CONTINUAŢI SĂ DISTRIBUIŢI PETIŢIA PENTRU A MAI ADUNA SEMNĂTURI!!!

MOTIVE DE NELEGALITATE ŞI DE NECONSTITUŢIONALITATE

ale proiectului de lege privitor la „CASA REGALĂ A ROMÂNIEI”    

1. Situaţia imobilului „PALAT ELISABETA”

În REGULAMENTUL GUVERNULUI din 28 septembrie 2000 de organizare şi funcţionare a Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", publicat în Monitorul Oficial nr. 492 din 9 octombrie 2000 (data intrarii in vigoare : 9 octombrie 2000), informaţii despre imobilul “Palatul ELISABETA” figurau în ANEXA 3, la poziţia 96 din LISTA cuprinzând bunurile imobile din domeniul public al statului, aflate în administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat"

După mai multe modificări efectuate prin Hotărâri şi prin Ordonanţe de urgenţă ale Guvernului României,  informaţiile despre imobilul “Palatul ELISABETA” figurează la poziţia 66 din LISTA bunurile imobile din domeniul public al statului, aflate în administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", în cadrul “SUCURSALEI PENTRU REPREZENTARE ŞI PROTOCOL TRIUMF BUCUREŞTI”. 

Prin HOTĂRÂREA DE GUVERN nr.900 din 29 iulie 2003, Guvernul condus de prim-ministrul Adrian NĂSTASE a stabilit în ARTICOLUL UNIC, următoarele: “Se aprobă SUPORTAREA DIN VENITURILE PROPRII ALE REGIEI Autonome «Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat» A CHELTUIELILOR privind consumul de energie electrică, gaze, apă, canal, telefon, cheltuielile privind bunurile mobile şi cele de personal, precum şi celelalte cheltuieli PRIVIND ÎNTREŢINEREA IMOBILULUI "PALAT ELISABETA", ÎMPREUNĂ CU ANEXELE, DEPENDINTELE ŞI TERENUL AFERENT.”

Prin HOTĂRÂREA DE GUVERN nr.478 din 12 aprilie 2006, Guvernul condus de prim-ministrul Călin Popescu-TĂRICEANU a atribuit, IMOBILULUI aflat în proprietatea publică a statului şi în administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", “PALAT ELISABETA” (din şos. Kiseleff nr.28, sectorul 1, Bucureşti; CF nr. 53.448, nr. topo 19.921, cu teren aferent - 12.977 mp şi suprafaţa construită totală de 1.645 mp: construcţia palat - 1.383 mp; anexă - 193 mp; bazin - 50 mp; pavilion - 10 mp; pavilion - 9 mp), DESTINAŢIA DE REŞEDINŢĂ PENTRU FOSTUL REGE MIHAI I, care a avut calitatea de şef al statului român.

Guvernul condus de prim-ministrul Emil BOC a adoptat HOTĂRÂREA DE GUVERN nr.366 din 14 aprilie 2010, prin care a stabilit în articolul 1 că toate “CHELTUIELILE PRIVIND ÎNTREŢINEREA IMOBILULUI "PALAT ELISABETA", INCLUSIV ANEXELE, DEPENDINŢELE ŞI TERENUL AFERENT, se suportă în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.1.214/2001 pentru stabilirea modalităţilor de exercitare a drepturilor prevăzute de Legea nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român”.

Prin articolul 2 din HG nr.366/2010 a fost abrogată Hotărârea Guvernului nr.900/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea administrării, păstrării integrităţii şi protejării imobilului "Palat Elisabeta"

În conformitate cu disp. art.2 alin.(2) din HG nr.1214/2001, “CHELTUIELILE privind consumul de energie electrică, gaze, apă, canal, telefon, precum şi celelalte cheltuieli privind folosinţa şi întreţinerea locuinţei, anexelor, dependintelor şi a terenului aferent SE SUPORTĂ DE CĂTRE BENEFICIAR”.

Art.4 şi art.5 din HG nr.1214/2001, prevăd, în mod clar, următoarele:   

“ ART. 4     LOCUINŢA DE PROTOCOL se asigură fără personal de deservire şi fără mobilier sau alte obiecte de inventar, acestea fiind în sarcina beneficiarului.    

ART. 5     Personalul de deservire, precum şi mobilierul sau alte obiecte de inventar, cu excepţia celor de patrimoniu, pot fi atribuite beneficiarului la cerere, pe baza de convenţie încheiată cu Regia Autonomă "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", CU SUPORTAREA DE CĂTRE BENEFICIAR A SALARIILOR ŞI A CELORLALTE CHELTUIELI AFERENTE.”

Aşadar, se constată că, pe o perioadă de 4 ani (de la 18 aprilie 2006 - data intrării in vigoare a HG nr.478/2006 adoptată de Guvernul Tăriceanu şi până la 27 aprilie 2010 - data intrării in vigoare a HG nr.366/2010 adoptată de Guvernul Boc), CHELTUIELILE PRIVIND ÎNTREŢINEREA  IMOBILULUI "PALAT ELISABETA" ŞI A ANEXELOR, DEPENDINŢELOR ŞI TERENULUI AFERENT (consumul de energie electrică, gaze, apă, canal, telefon, cheltuielile privind bunurile mobile şi cele de personal, precum şi celelalte cheltuieli), au fost suportate DIN VENITURILE PROPRII ALE REGIEI Autonome «Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat», CONFORM HG nr.900/2003 adoptată de Guvernul Năstase.

Începând cu 27 aprilie 2010 - data intrării in vigoare a HG nr.366/2010 adoptată de Guvernul Boc, CHELTUIELILE PRIVIND ÎNTREŢINEREA  IMOBILULUI "PALAT ELISABETA" ŞI A ANEXELOR, DEPENDINŢELOR ŞI TERENULUI AFERENT (consumul de energie electrică, gaze, apă, canal, telefon, cheltuielile privind bunurile mobile şi cele de personal, precum şi celelalte cheltuieli), sunt suportate de către BENEFICIAR, adică de către fostul Rege Mihai I şi familia sa, aşa cum se procedează pentru toţi foştii Preşedinţi ai României care au locuinţe de protocol acordate în temeiul Legii nr.406 din 10 iulie 2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român.

2. Beneficii prevăzute în proiectul de lege privind „CASA REGALĂ A ROMÂNIEI”

Conform prevederilor cuprinse în proiectul de lege postat pe site-ul Secretariatului General al Guvernului la acest link http://sgg.gov.ro/legislativ/docs/2016/06/6p_q01rng9tbm8vdz2jk.pdf, va fi înfiinţată “CASA REGALĂ A ROMÂNIEI”, va avea personalitate juridică şi VA DEVENI O INSTITUŢIE DE UTILITATE PUBLICĂ ÎN CADRUL SISTEMULUI REPUBLICAN DIN ROMÂNIA.

Dacă legea va fi adoptată, înfiinţarea „Casei Regale a României” şi stabilirea prin act normativ a Statutului de persoană juridică de utilitate publică ar aduce „Casei Regale a României” următoarele BENEFICII:  - Palatul Elisabeta va fi sediul Casei Regale a României, pe care va putea să-l folosească gratuit în următorii 99 de ani, cu păstrarea dreptului de proprietate publică a statului. - Cheltuielile curente pentru funcţionarea Casei Regale vor fi suportate din fonduri publice. - Şeful Casei Regale va avea poziţie de demnitate publică şi va primi o indemnizatie lunară ca a unui fost şef de stat, în cuantum de peste 16.000 de lei brut (75% din indemnizaţia acordată Preşedintelui României în exerciţiu, conform art.2 lit.d din Legea nr.406/2001, ce poate fi găsită la acest link http://www.presidency.ro/files/documente/Legea_406-2001.pdf). - Casa Regală va avea un serviciu administrativ format din cel mult 20 de persoane, care vor fi plătite de la bugetul de stat, dar cu posibilitate de a atrage bani şi din surse private.  

3. Motive de NELEGALITATE ale proiectului de lege privind „CASA REGALĂ A ROMÂNIEI”

3.1. Referitor la acordarea Palatului Elisabeta ca locuinţă de protocol

Nelegalitatea atribuirii DESTINAŢIEI DE REŞEDINŢĂ IMOBILULUI “PALAT ELISABETA” PENTRU FOSTUL REGE MIHAI I, prin Hotărârea Guvernului condus de prim-ministrul Călin Popescu-TĂRICEANU se perpetuează şi cu privire la celelalte acte normative ce au şi vor avea legătură cu HG nr.478/2006.

În prezent, fostul Rege Mihai primeşte indemnizaţie ca fost şef de stat, în cuantum lunar de aproximativ 16.000 lei, iar PALATUL ELISABETA ESTE LOCUINŢA DE PROTOCOL a fostului Rege Mihai I, în calitate de fost şef de stat, în condiţile Legii nr.406/2001: 

" ART. 2 Persoanele care au avut calitatea de şef al statului român beneficiază pe durata vieţii de următoarele drepturi: a) folosinţa gratuită a unei locuinţe de protocol, cu destinaţia de resedinţă, care cuprinde şi un spaţiu cu destinaţia de cabinet de lucru, încadrat cu un post de consilier şi un post de secretar; b) o indemnizaţie lunară în cuantum egal cu 75% din indemnizaţia acordată Preşedintelui României în exerciţiu; c) pază şi protecţie, precum şi folosinţa gratuită a unui autoturism, asigurate permanent de Serviciul de Protecţie şi Paza, potrivit reglementărilor în vigoare. 

ART. 4 (1) Persoanele beneficiare de prevederile prezentei legi îşi pierd drepturile acordate în cazul săvârşirii unei infracţiuni, de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare la o pedeapsa privativă de libertate. (2) LOCUINŢA DE PROTOCOL acordată potrivit art.2 lit. a) NU POATE FI RESEDINŢA PE CARE TITULARUL A AVUT-O CA PREŞEDINTE AL ROMÂNIEI ÎN FUNCŢIE. (3) Membrii de familie ai titularului beneficiază de dreptul de folosinţa gratuită, potrivit art.2 lit. a), numai pe durata vieţii titularului şi vor elibera locuinţa în termen de 60 de zile." 

Este important să fie observată reglementare din art.4 alin.(4) rap. la art.2 lit. a)  din Legea nr.406/2001, potrivit căreia LOCUINŢA DE PROTOCOL ce este dată în folosinţă gratuită persoanei care a avut calitatea de şef al statului român, NU POATE FI RESEDINŢA PE CARE TITULARUL A AVUT-O CÂND A FOST ÎN FUNCŢIE.

Prin urmare, se constată că, în dispreţul acestor prevederi legale foarte clare, fostului Rege Mihai i-a fost stabilită locuinţa de protocol la “Palatul Elisabeta”, care a fost reşedinţa pe care Regele Mihai a avut-o în calitate de suveran al României, ceea ce, în mod evident, a creat un privilegiu comparativ cu ceilalţi şefi de stat care, aşa cum e prevăzut în Legea nr.406/2001, au primit locuinţe de protocol diferite de reşedinţele pe care le-au avut ca Preşedinţi ai României în funcţie.

 3.2. Referitor la ÎNFIINŢAREA, prin act normativ cu putere de lege, a "Casei Regale a României" ca persoană juridică de utilitate publică, FINANŢATĂ din bani publici

În expunerea de motive a proiectului de Lege privitor la „Casa Regală a României”, chiar dacă la al doilea alineat din “Descrierea situaţiei actuale” a “Casei Regale a României” se precizează că, “în prezent, Casa Regală a României nu are personalitate juridică de sine stătătoare”, în alineatul precedent se vorbeşte despre activităţile unei inexistente “Case Regale a României” şi este prezentată o situaţie de fapt FALSĂ, ce se poate încadra în infracţiunea FALSUL INTELECTUAL prevăzută şi pedepsită în art.321 din Codul Penal: “(1) FALSIFICAREA UNUI ÎNSCRIS OFICIAL cu prilejul întocmirii acestuia, de către un funcţionar public aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, PRIN ATESTAREA UNOR FAPTE SAU ÎMPREJURĂRI NECORESPUNZĂTOARE ADEVĂRULUI ori prin omisiunea cu ştiinţă de a insera unele date sau împrejurări, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani. (2) TENTATIVA SE PEDEPSEŞTE.”

ÎNSCRISUL CE CUPRINDE EXPUNEREA DE MOTIVE LA O LEGE ESTE UN ÎNSCRIS OFICIAL, iar importanţa EXPUNERILOR DE MOTIVE ale legilor este evidenţiată în alineatul (5) al articolului 34 din Legea nr.24/2000,  referitor la “Semnarea instrumentelor de prezentare şi motivare”, prin care este instituită obligaţia publicării expunerilor de motive în Monitorul Oficial al României, Partea I sau pe paginile de Internet ale autorităţilor emitente.

“EXPUNERILE DE MOTIVE LA LEGI şi notele de fundamentare la ordonanţe şi hotărâri ale Guvernului, ELABORATE DE INIŢIATOR, SE PUBLICĂ ÎMPREUNĂ CU ACTUL NORMATIV ÎN CAUZĂ ÎN MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, SAU SE PREZINTĂ PE INTERNET DE CĂTRE AUTORITATEA EMITENTĂ. Dacă în cursul dezbaterilor parlamentare proiectul de lege sau propunerea legislativă a suferit modificări de fond, expunerea de motive va fi refăcută, după promulgarea legii, de către iniţiator, la sesizarea secretarului general al Camerei Deputaţilor.”

În conformitate cu dispoziţiile alin.(2) al art.30 din Legea nr.24/2000,  “EXPUNERILE DE MOTIVE, notele de fundamentare, referatele de aprobare şi studiile de impact CONSTITUIE INSTRUMENTELE DE PREZENTARE ŞI MOTIVARE ALE NOILOR REGLEMENTĂRI PROPUSE”.

În situaţia de fapt prezentată la alineatul 1 al “Descrierii situaţiei actuale” din expunerea de motive a proiectului de Lege privitor la „Casa Regală a României”, se face referire la activităţile realizate de către autointitulata „Casă Regală a României”, în REALITATE fiind vorba despre familia fostului Rege Mihai I, care a abdicat la data de 30 decembrie 1947 şi care, ulterior semnării actului de abdicare, s-a căsătorit cu principesa Ana de Bourbon-Parma, iar din căsătoria lor au rezultat cinci fiice - Margareta, Elena, Irina, Sofia, Maria, care NU au făcut parte, vreodată, dintr-o Casă Regală, din moment ce s-au născut când tatăl lor avea calitatea de FOST REGE, situaţie ce s-a menţinut în continuare, până în prezent.

 DECRETUL   nr.2.301 din 30 decembrie 1947 privind abdicarea Regelui Mihai, NU a fost contestat, a fost şi a rămas VALABIL, iar fostul Rege a stabilit următoarele:             “ABDIC pentru mine şi pentru urmaşii mei dela Tron, renunţând pentru mine şi pentru ei la toate prerogativele ce le-am exercitat ca Rege al României.” La data de 26 Mai 1948, Ministerul Justiţiei a adoptat Decretul Nr.983,  publicat în Buletinul Oficial  Nr.121 din 27 Mai 1948,  ce a fost corectat prin DECRETUL   nr.38 din 3 iunie 1948 pentru intrarea în proprietatea Statului a bunurilor FOSTULUI rege Mihai I şi a membrilor FOSTEI familii regale, ce a fost publicat în Buletinul Oficial  nr.127 din 3 iunie 1948 şi a intrat în vigoare la acea dată. După Revoluţia din 1989, fostul rege Mihai I şi familia sa au recuperat bunurile confiscate în 1948.  La data de 30 decembrie 1947, Parlamentul a adoptat LEGEA   nr.363 pentru constituirea Statului Român în Republica Populară Română, ce a intrat în vigoare prin publicarea în Monitorul Oficial  nr.300 bis  din 30 decembrie 1947, în care erau prevăzute următoarele:     “ART. 1     Adunarea Deputaţilor ia act de abdicarea Regelui Mihai I pentru el şi urmaşii săi.     ART. 2     Constituţia din 1866 cu modificările din 29 Martie 1923 şi acelea din 1 Septemvrie 1944 şi următoarele, se abrogă.     ART. 3     România este Republică Populară.     Denumirea Statului Român este: "Republica Populară Română" (R.P.R.).” La data de 13 aprilie 1948, Marea Adunare Naţională a adoptat Constituţia Republicii Populare Române, ce a fost publicată în Monitorul Oficial  nr.87 bis  din 13 aprilie 1948 şi a intrat în vigoare la acea dată. Prin art.16 al Constituţiei din 1948, s-a stabilit că “toţi cetăţenii Republicii Populare Române, fără deosebire de sex, naţionalitate, rasă, religie sau grad de cultură, sunt egali în faţa legii”, ceea ce era diferit de prevederile Constituţiei din anul 1923, când existau persoane privilegiate prin ereditate (chiar dacă în alin.1 al art.8 al Constituţiei din 1923 se arăta că “nu se admite în Stat nici o deosebire de naştere sau de clase sociale”, iar în alin.2 era prevăzut că “toţi Românii, fără deosebire de origina etnică, de limbă sau de religie sunt egali înaintea legii şi datori a contribui fără osebire la dările şi sarcinile publice”), iar privilegiile acordate prin naştere erau stabilite în disp. art.77 din Constituţia/1923, conform cărora puterile constituţionale ale Regelui erau “EREDITARE în linie coborâtoare directă şi legitimă a Maiestăţii Sale Regelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, din bărbat în bărbat prin ordinul de primogenitura şi cu exclusiunea perpetuă a femeilor şi coborâtorilor lor”, iar în cazul în care nu existau “coborâtori în linie bărbătească ai Maiestăţii Sale Regelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen”, succesiunea Tronului se stabilea conform art.78 şi art.79 alin.(1) din Constituţia/1923, dar NUMAI “dintr-o dinastie suverană din Europa”, astfel: “ART. 78         (1) În lipsă de coborâtori în linie bărbătească ai Maiestatii Sale Regelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, succesiunea Tronului se va cuveni celui mai în vârstă dintre fraţii săi sau coborâtorilor acestora, după regulele statornicite în articolul precedent.         (2) Dacă nici unul dintre fraţii sau coborâtorii lor nu s-ar mai găsi în vieaţă sau ar declara mai dinainte că nu primesc Tronul, atunci Regele va putea indica succesorul său dintr-o dinastie suverană din Europa cu primirea Reprezentatiunii naţionale, dată în forma prescrisă de art. 79.         (3) Dacă nici una, nici alta nu va avea loc, Tronul este vacant. ART. 79         (1) La caz de vacanţă a Tronului, ambele Adunări se întrunesc de îndată într-o singura Adunare, chiar fără convocare, şi cel mai târziu pana în opt zile de la întrunirea lor aleg un Rege dintr-o dinastie suverană din Europa occidentală. (…)”

  Conform informaţiilor existente pe site-ul Wikipedia (https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Mihai_I_al_României), MIHAI DE HOHENZOLLERN SIGMARINGEN (fostul Rege Mihai I) S-A NĂSCUT LA DATA DE 25 OCTOMBRIE 1921 şi a domnit în perioada 20 iulie 1927 – 8 iunie 1930 (predecesor Ferdinand I, succesor Carol al II-lea), adică de la vârsta de 5 ani şi  8 luni până la vârsta de 8 ani şi 7 luni, iar a doua oară a domnit în perioada 6 septembrie 1940 – 30 decembrie 1947 (predecesor Carol al II-lea), adică de la vârsta de 18 ani şi  10 luni până la vârsta de 26 ani şi 2 luni.  

În data de 29 martie 1923, Parlamentul a adoptat CONSTITUŢIA ROMÂNIEI, ce a intrat în vigoare prin publicarea în Monitorul Oficial nr.282 din 29 martie 1923. Conform art.83 alin.(2) din Constituţia României din anul 1923, “REGENŢA va exercita totdeodată şi tutela succesorului Tronului în timpul minorităţii lui”, iar în art.82 al Constituţiei s-a stabilit că Regele este major la vârsta de optsprezece ani împliniţi, iar ÎNAINTE DE suirea sa pe Tron, el va depune un jurământ:     “ART. 82     Regele este major la vârsta de optsprezece ani împliniţi.     La suirea sa pe Tron, el va depune mai intâiu în sânul Adunărilor întrunite următorul JURĂMÂNT: «Jur a păzi Constituţiunea şi legile poporului român, a menţine drepturile lui naţionale şi integritatea teritoriului».”

JURĂMÂNTUL la care se face referire în prevederile imperative ale art.82 din Constituţia României din anul 1923, NU A FOST DEPUS DE CĂTRE MIHAI DE HOHENZOLLERN SIGMARINGEN, ceea ce conduce la concluzia evidentă că acesta NU A FOST REGE în perioada 6 septembrie 1940 – 30 decembrie 1947 (după împlinirea vârstei de 18 ani), în conformitate cu prevederile constituţionale ce erau în vigoare pe perioada în care se susţine că ar fi fost “Rege al României”, deoarece SUIREA SA PE TRON SE PUTEA REALIZA NUMAI DUPĂ DEPUNEREA JURĂMÂNTULUI prevăzut în art.82 al Constituţiei României din 1923. Fostului Rege Mihai I i-a fost retrasă cetăţenia română în şedinţa Consiliului de Miniştri din 22 mai 1948, iar fostul monarh s-a căsătorit cu Principesa Ana de Bourbon-Parma în exil, în 10 iunie 1948. Constituţia din 1948 a fost amendată prin Legea nr.3/1952 privitoare la modificarea art.61 din Constituţia Republicii Populare Române, publicată în "Buletinul Oficial" nr.16 din 29 martie 1952, iar Constituţia Republicii Populare Române din 1948 a fost abrogată implicit la data de 24 septembrie 1952, prin intrarea în vigoare a Constituţiei din 1952.

În prima frază din expunerea de motive a Legii privitor la „Casa Regală a României”, iniţiatorul proiectului de lege face referire la familia fostului Rege Mihai I, ca fiind „Casa Regală a României”, de parcă această entitate ar exista, ba mai mult, susţine că ar fi „păstrătoarea valorilor şi tradiţilor statale ale Coroanei Române, care simbolizează suveranitatea şi independenţa naţională”, ceea ce vine în contradicţie cu prevederile art.1 şi art.2 din Constituţia României, prin care legiuitorul constituant a stabilit următoarele:     “ART.1     Statul român     (1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.     (2) Forma de guvernământ a statului român este REPUBLICA.     (3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.     (4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale.     (5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.     ART.2     Suveranitatea     (1) SUVERANITATEA NAŢIONALĂ APARŢINE POPORULUI ROMÂN, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.     (2) NICIUN GRUP ŞI NICIO PERSOANĂ NU POT EXERCITA SUVERANITATEA ÎN NUME PROPRIU.

Deci, potrivit art.1 alin.(2) din Constituţie, forma de guvernământ în România este REPUBLICA", iar într-un stat republican NU există titluri şi instituţii nobiliare, consecinţa fiind aceea că acestea NU pot fi utilizate în cuprinsul unei legi. La alineatul 4 al “Descrierii situaţiei actuale” din expunerea de motive a proiectului de Lege privitor la „Casa Regală a României”, se vorbeşte, în continuare, despre inexistenta “Casă Regală a României” şi se arată că ar fi “dezirabilă consacrarea normativă a legăturii dintre Palatul Elisabeta şi Casa Regală” în condiţiile în care se consideră de către Guvern, ca iniţiator al proiectului de lege, că  această legătură ar exista, deja, în temeiul acordării intuitu personae a Palatului Elisabeta ca locuinţă de protocol pentru fostul Rege Mihai, care a vut calitatea de şef al statului.

Din această expunere, singurul fapt real este acordarea de către Guvernul României, prin HG nr.478 din 12 aprilie 2006, a Palatului Elisabeta ca reşedinţă pentru fostul Rege Mihai I, care a avut calitatea de şef al statului român. Din moment ce o “Casă Regală” NU există în realitate, înseamnă că NU este posibilă vreo legătură între Palatul Elisabeta şi o ENTITATE INEXISTENTĂ. Prevederile din proiectul de lege privind „CASA REGALĂ A ROMÂNIEI”, ce a fost pus în dezbatere publică pe data de 23 iunie 2016, încalcă în mod flagrant prevederile Ordonanţei Guvernului nr.26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile, în care este reglementată procedura de recunoaştere a statutului de utilitate publică al asociaţiilor, fundaţiilor şi federaţiilor. Potrivit art.38 din Ordonanţa Guvernului nr.26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.246/2005, o asociaţie sau fundaţie poate fi recunoscută de către Guvernul României ca fiind de utilitate publică. Prin UTILITATE PUBLICĂ se înţelege orice activitate care se desfăşoară în domenii de interes public general sau al unor colectivităţi. CONDIŢII DE RECUNOAŞTERE A STATUTULUI DE UTILITATE PUBLICĂ al asociaţiilor, fundaţiilor şi federaţiilor: - desfăşoară activităţi în interes general sau al unor colectivităţi, după caz; - funcţionează de cel puţin 3 ani; - prezintă un raport de activitate din care să rezulte desfăşurarea unor activităţi anterioare semnificative, prin derularea unor programe ori proiecte specifice scopului său; - valoarea activului patrimonial pe fiecare dintre cei 3 ani anteriori în parte este cel puţin egală cu valoarea patrimoniului iniţial.

FEDERAŢIA poate fi recunoscută de Guvernul României ca fiind de utilitate publică dacă cel puţin două treimi din numărul asociaţiilor şi fundaţiilor care o alcătuiesc sunt recunoscute ca fiind de utilitate publică. DISPENSA de la îndeplinirea condiţiei de a funcţiona de cel puţin 3 ani: a) asociaţia sau fundaţia solicitantă a rezultat din fuziunea a două sau mai multe asociaţii sau fundaţii preexistente; şi, b) fiecare dintre asociaţiile sau fundaţiile preexistente ar fi îndeplinit cele două condiţii, dacă ar fi formulat solicitarea în mod independent. Astfel, raportându-ne la prevederile OG nr.26/2000, se costată că GUVERNUL ROMÂNIEI, în calitate de iniţiator al proiectului de lege, ÎNCEARCĂ SĂ JUSTIFICE UTILITATEA PUBLICĂ A UNEI INSTITUŢII DENUMITĂ „CASA REGALĂ A ROMÂNIEI”, în condiţiile în care NU există o activitate legală anterioară a unei entităţi cu această denumire şi, prin urmare, NU SUNT ÎNDEPLINITE CONDIŢIILE DE RECUNOAŞTERE A STATULUI DE UTILITATE PUBLICĂ, PREVĂZUTE ÎN OG NR.26/2000. Pentru a acorda statutul de utilitate publică unei persoane juridice înfiinţată în conformitate cu prevederile OG nr.26/2000, NU este nevoie de adoptarea unui act normativ cu putere de lege, ci acest statut este recunoscut de către Guvernul României prin procedura aplicabilă tuturor asociaţiilor, fundaţiilor şi federaţiilor, fără discriminări legislative, CONDIŢIILE FIIND STABILITE, DEJA, în OG nr.26/2000, care este actul normativ ce constituie dreptul comun în această materie. De exemplu, alte instituţii care au statut de persoană juridică de utilitate publică sunt Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi şi Uniunea Artiştilor Plastici. Un alt exemplu de asociaţii şi fundaţii sunt cele ce au fost recunoscute ca fiind de utilitate publică în domeniul MMFPS, prin următoarele Hotărâri de Guvern: HG nr.795/2004, HG nr.1276/2004, HG nr.1479/2004, HG nr.1480/2004, HG nr.1481/2004, HG nr.2093/2004, HG nr.388/2005, HG nr.927/2005, HG nr.286/2006, HG nr.795/2007, HG nr.494/2008, HG nr.493/2008, HG nr.625/2008, HG nr.1033/2008.

Aşadar, exista posibilitate legală din anul 2000 ca fostul Rege şi familia sa să înfiinţeze o asociaţie sau fundaţie cu care să fi desfăşurat activităţile despre care iniţiatorul legii menţionează în expunerea de motive  la proiectul de lege că familia fostului Rege le-ar fi desfăşurat în folosul românilor, ceea ce i-ar fi dat posibilitatea ca, în condiţiile legale ce SUNT, deja, în vigoare, să-i fie recunoscut statutul de utilitate publică DACĂ ar fi îndeplinit condiţiile stabilite în OG nr.26/2000. Este evident că, din cauză că familia fostului Rege Mihai NU a înfiinţat în România o asociaţie sau fundaţie şi NU a desfăşurat activităţile pretinse de către iniţiatorul proiectului de lege privitor la “Casa Regală a României”, adică familia fostului Rege NU putea să-şi demonstreze utilitatea publică în conformitate cu prevederile legale, ci doar pe baza unor afirmaţii ce NU pot fi dovedite, pe baza înţelegerii existente între doamna Margareta, fiica cea mare a fostului Rege Mihai, cu prim-ministrul Guvernului şi preşedinţii PSD şi PNL, având în vedere art.136 alin.(4) teza finală din Constituţie, ce prevede că "bunurile proprietate publică pot fi date în folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate publică", se doreşte crearea  unui regim privilegiat pentru fostul Rege şi familia sa, conferindu-li-se, prin lege, un drept de folosinţă gratuită asupra Palatului Elisabeta plus celelalte beneficii menţionate în proiectul de lege criticat.

În consecinţă, se poate CONCLUZIONA că această situaţie de fapt FALSĂ este prezentată în expunerea de motive a unui proiect de lege cu scopul de a justifica adoptarea unui act normativ cu putere de lege, din care FAMILIA UNUI FOST ŞEF AL STATULUI ROMÂN SĂ OBŢINĂ PRIVILEGII pe care alţi cetăţeni NU le-au obţinut, dar pe care nici altă persoană juridică de utilitate publică atesată legal NU le-a obţinut şi pe care nici altă familie, a altui fost şef de stat, NU le-a obţinut până în prezent. SINGURA FORMĂ DE CONTROL efectuat asupra activităţii “Casei Regale a României”, ar fi, conform art.8 alin.(1) lit.f) din proiectul de lege, ca Şeful Casei Regale să PREZINTE anual Parlamentului României, în scris sau în şedinţă reunită, câte un raport asupra activităţii desfăşurate de “Casa Regală” în anul precedent, dar NU este prevăzut modul de analiză a respectivului raport anual şi nici ce sancţiuni s-ar aplica în cazul în care Parlamentul ar constata activităţi ce nu au legătură cu cele prevăzute în lege sau dacă scopurile prevăzute în lege NU au fost concretizate. În proiectul de lege al Guvernului, se arată că instituţia de utilitate publică denumită „Casa Regală a României” va participa la activităţi cu caracter internaţional ,,în scopul promovării intereselor, valorilor si proiectelor europene; instituţiilor publice şi organizaţiilor societăţii civile; produselor româneşti". De asemenea, se menţionează că persoana juridică denumită “Casă Regală a României” se va organiza pe baza unui STATUT PROPRIU, aprobat NUMAI de către Şeful Case Regale, iar Şeful Casei Regale va reprezenta Casa Regală în faţa oricărei entităţi publice sau private, române sau străine şi va beneficia de o indemnizaţie lunară, la nivelul unui fost şef de stat.             Aşadar, conform proiectului de lege privind „Casa Regală a României”, Şeful “Casei Regale” va putea să adopte ORICE FEL de Statut, fără să fie verificat şi aprobat de către instanţele judecătoreşti competente potrivit prevederilor OG nr.26/2000, aşa cum este stabilită procedura pentru toate asociaţiile şi fundaţiile.

În proiectul de lege al Guvernului, se mai arată că, “Casa Regală” va stabili relatii de colaborare cu autoritatile publice, centrale si locale, precum si cu institutiile publice autonome, pe baza de protocol, având activităţi de recunoastere si promovare a traditiilor si simbolurilor suveranitatii si identitatii nationale, reunire a comunitatilor regionale, urbane si rurale in jurul unor proiecte, momente cu semnificatie istorica si programe de dezvoltare pe termen mediu si lung, implicand insitutiile publice si societatea civila, acordare de numiri cu semnificatie istorică regală, diplome si alte forme de recunoastere către entităti publice si private non-profit, recunoastere a calitatii produselor si serviciilor companiilor care activeaza pe piata romaneasca, pentru a recunoaste calitatea produselor si serviciilor lor, actiuni caritabile, actiuni educationale, in scopul recunoasterii meritelor si promovarii elevilor, studentilor si cadrelor didactice, actiuni de promovare a valorilor, monumentelor istorice, potentialului turistic si investitional al Romaniei fata de personalitati, investitori si institutii similare din străinatate. Potrivit art.9 alin.(3) din proiectul de lege, ACESTE ACTIVITĂŢI AR URMA SĂ FIE FINANŢATE DIN VENITURI PROPRII ŞI DE LA BUGETUL DE STAT!!!

Numărul maxim de posturi al serviciului administrativ al Casei Regale este de 20 de posturi, finanţate de la bugetul de stat.  Astfel. chiar dacă în proiectul de lege, este prevăzut că STATUTUL instituţiei „Casa Regală a României” va fi adoptat de către “Şeful Casei Regale a României”, deci va fi conceput FĂRĂ să fie întocmit în formă autentică sau atestată de avocat, conform art.6 din OG nr.26/2000 şi va fi valabil FĂRĂ vreun control al unei autorităţi publice şi FĂRĂ controlul instanţelor judecătoreşti, chiar dacă statutele altor asociaţii şi fundaţii trebuie verificate de către instanţele judecătoreşti conform disp. art.8-11 din OG nr.26/2000, se observă că legea ce ar urma să fie adoptată ar impune anumite activităţi pentru „Casa Regală a României”, chiar dacă, prin acea lege, NU sunt stabilite modalităţile prin care ar trebui realizate aceste activităţi şi NU sunt stabilite NICI SANCŢIUNI în cazul în care “activităţile cu caracter internaţional” NU vor fi realizate şi dacă scopul menţionat în lege NU va fi atins, ceea ce demonstrează că SCOPUL URMĂRIT PRIN PROIECTUL DE LEGE ESTE EXCLUSIV ACELA DE A REGLEMENTA, PRIN LEGE, O FAMILIE A UNUI FOST ŞEF DE STAT CU SINGURUL SCOP DE A-I ACORDA PRIVILEGII DIN BUNURI CE SUNT ÎN PROPRIETATEA PUBLICĂ A STATULUI ROMÂN ŞI DIN BANI PUBLICI (bugetul de stat sau bugetele altor instituţii publice).

În conformitate cu această viziune legislativă a Guvernului României şi aşa cum în proiectul de lege criticat este invocată vechimea de 81 de ani a funcţiei de „REGE”, chiar dacă poate părea aberant la acest moment, în viitor, acă va fi creat un precedent, vor putea fi adoptate acte normative cu putere de lege cu scopul de a REGLEMENTA FAMILIA ORICĂRUI FOST PREŞEDINTE AL ROMÂNIEI, urmând a fi invocată vechimea acestei instituţii, iar ca exemplu, vor putea fi înfiinţate „Casa Preşedinţială ILIESCU”, „Casa Preşedintelui CONSTANTINESCU”, „Casa Prezidenţială BĂSESCU a României” şi „Casa Preşedinţială Română, IOHANNIS”, cu scopul de a obţine finanţări din bani publici şi alte privilegii imobiliare din proprietatea statului român, iar pentru justificare vor fi exemplificate activităţi pe care aceste „Case” le-ar putea realiza în folosul românilor.

Reglementarea statutului de utilitate publică în România este prezentată la acest link

http://www.stiriong.ro/ong/dezvoltare/reglementarea-statutului-de-utilitate-pu , astfel:

„Pentru prima oară in România, Ordonanta de Guvern nr.26/2000 cu privire la asociatii si fundatii instituie notiunea de statut de utilitate publica acordat asociatiilor si fundatiilor care indeplinesc un set minim de conditii si sunt supuse unor obligatii suplimentare de transparenţă. Dupa unificarea in 2003 a tuturor facilitatilor fiscale in corpul Codului Fiscal regasim si referiri fiscale pentru statutul de utilitate publica. Practic, acest statut semnifică:  1. recunoasterea de catre autorităţi a faptului ca anumite organizatii se disting de celelalte prin gama de interese pe care le promovează si de servicii pe care le prestează pentru comunitate;  2. disponibilitatea autoritătilor de a acorda acestor organizatii anumite facilităti, stabilite prin lege, de care se pot bucura doar organizatiile de utilitate publică, in chip preferential. Acest lucru nu inseamna restrictionarea accesului altor organizatii la resurse publice! Definirea statutului de utilitate publică si a activităţilor eligibile Prin utilitate publica, in sensul OG nr.26/2000, se intelege orice activitate care vizeaza atingerea unor scopuri benefice in domenii de interes public general si/sau al unei colectivitati. Orice asociatie, fundatie sau federatie poate fi recunoscuta de Guvernul Romaniei ca fiind de utilitate publica daca demonstreaza ca indeplineste anumite conditii de eligibilitate referitoare in principal la activitatea acesteia. Aceste CONDIŢII se refera la: a)    activitatea acesteia se desfasoara in interes general sau al unor colectivitati, dupa caz;  b)    functioneaza de cel putin 3 ani si a realizat o parte din obiectivele stabilite, facand dovada unei activitati neintrerupte prin actiuni semnificative;   c)    prezinta un raport de activitate din care sa rezulte desfasurarea unei activitati anterioare semnificative, prin derularea unor programe ori proiecte specifice scopului sau, insotit de situatiile financiare anuale si de bugetele de venituri si cheltuieli pe ultimii 3 ani anteriori datei depunerii cererii privind recunoasterea statutului de utilitate publica;   d)    detine un patrimoniu, logistică, membri si personal angajat, corespunzator indeplinirii scopului propus;  e)    face dovada existentei unor contracte de colaborare si parteneriate cu institutii publice sau asociatii ori fundatii din tara si din strainatate;   f)    face dovada obtinerii unor rezultate semnificative in ceea ce priveste scopul propus sau prezinta scrisori de recomandare din partea unor autoritati competente din tara sau din strainatate, care recomanda continuarea activitatii. Autoritatea responsabilă cu acordarea statutului de utilitate publică Autoritatea publică responsabilă pentru acordarea statutului de utilitate publică este Guvernul Romaniei (prin Secretariatul General), care, prin hotarare de Guvern, acorda acest statut. Hotararea de Guvern se acorda pe baza avizului favorabil primit din partea ministerelor de resort. In cadrul Guvernului a fost desemnat Secretariatul General ca autoritate publica responsabila cu primirea cererilor si comunicarea cu solicitantul. Procedura acordării statutului de utilitate publică Asociaţia sau fundaţia interesată adresează o cerere Secretariatului General al Guvernului, care o inaintează, în termen de 15 zile, ministerului sau organului de specialitate al administratiei publice centrale in a carui sfera de competenta isi desfasoara activitatea. Acesta este obligat ca, in termen de 60 de zile, sa examineze cererea si indeplinirea conditiilor prevazute de lege. In cazul in care constată indeplinirea acestor conditii, autoritatea administrativa competentă va propune Guvernului Romaniei recunoasterea. In caz contrar aceasta va transmite persoanelor juridice solicitante un raspuns motivat, in termen de 30 de zile de la data luarii deciziei.  In cel mult 90 de zile de la data depunerii de catre organizatie a cererii, precum si a tuturor documentelor necesare luarii deciziei, Guvernul României decide asupra propunerii de recunoastere. Dacă propunerea se respinge, soluţia va fi comunicată asociaţiei sau fundaţiei de catre autoritatea administrativa la care s-a inregistrat cererea de recunoastere, in termen de 120 de zile de la data depunerii cererii si a documentelor necesare luarii deciziei. Pentru dobândirea statutului de utilitate publică, organizatia va trebui să depună impreună cu cererea de solicitare urmatoarele documente:  a)    copii de pe actul constitutiv si de pe statutul asociatiei sau fundatiei;  b)    copie de pe dovada dobandirii personalitatii juridice; c)    dovada privind bonitatea asociatiei sau fundatiei, emisa de banca la care are deschis contul;   d)    copie de pe dovada privind situatia juridica a sediului asociatiei sau fundatiei;  e)    numele si adresa persoanelor fizice, respectiv denumirea si sediul persoanelor juridice, cu care asociatia sau fundatia colaboreaza in mod frecvent in vederea realizarii obiectului sau de activitate pentru care aceasta solicita recunoasterea statutului de utilitate publica.  f)    situatiile financiare anuale si bugetele de venituri si cheltuieli pe ultimii 3 ani de activitate;  g)    lista persoanelor angajate si copii de pe contractele de munca ale angajatilor; h)    copii de pe conventiile de colaborare, calificari, scrisori de recomandare si altele asemenea.  Beneficii recunoscute organizatiilor cu statut de utilitate publică Drepturile de care se bucura organizatiile neguvernamentale recunoscute ca fiind de utilitate publica le putem impărti in drepturi patrimoniale (facilităţi fiscale) si drepturi nepatrimoniale (fără impact financiar). Aceste drepturile sunt acordate atat prin intermediul OG nr.26/2000, cat si prin alte acte normative speciale in deosebi Codul Fiscal.  Drepturile patrimoniale sau facilităţile fiscale se referă exclusiv la avantaje financiare de care beneficieză, in mod particular, asociatiile si fundatiile cu statut de utilitate publică si se regăsesc în textul Codului Fiscal si textul OG nr.26/2000. Facilitătile fiscale prevăzute in Codul Fiscal de care se bucură organizatiile de utilitate publică sunt: a)    scutirea de la plata impozitului pe profit pentru veniturile obtinute din reclama si publicitate pentru pentru acele organizatiile nonprofit de utilitate publica din domeniul culturii, cercetarii stiintifice, invatamantului, sportului, sanatatii. b)    scutirea de la plata accizelor pentru orice produs importat, provenit din donatii sau finantat direct din imprumuturi nerambursabile, de catre guverne straine, organisme internationale si organizatii nonprofit si de caritate precum si din programe de cooperare stiintifica si tehnica. Scutirea de plata accizelor se face pentru o categorie limitata de produse precum: cafea, confectii din blanuri naturale, articole din cristal etc. c)    scutirea de plata taxelor speciale pentru autoturismele care provin din donatii sau finantate direct din imprumuturi nerambursabile acordate de catre guverne straine, organisme internationale si organizatii nonprofit si de caritate, precum si din programe de cooperare stiintifica si tehnica. Taxa despre care e face referire in textul Codului fiscal este recenta taxa de prima inmatriculare care se aplica pentru autoturismele si autovehiculele comerciale. OG 26/2000 recunoaşte dreptul organizatiilor cu statut de utilitate publică de a li se atribui in folosintă gratuită bunurile proprietate publică. Acest drept a fost introdus odată cu modificarea adusă prin Legea nr.246/2005 modificand prevederea trecută ce se referea doar la dreptul de a i se concesiona servicii publice fara caracter comercial; (...) Dreptul nepatrimonial de care se bucură o organizatie recunoscută ca fiind de utilitate publică este acela de a mentiona in toate documentele pe care le intocmeste că asociatia sau fundatia este recunoscută ca fiind de utilitate publică; Responsabilităţile pe care le au Organizatiile cu statut de utilitate publică Organizatiile de utilitate publică sunt beneficiari ai unor facilitati fiscale directe sau indirecte, aspect care impune in sarcina acestora o serie de obligatii menite a contribui la transparenta si responsabilitatea cheltuirii resurselor financiare. Reglementarea cadru prevazută in OG nr.26/2000 instituie in sarcina organizatiei de utilitate publica urmatoarele OBLIGAŢII: a)     obligatia de a mentine cel putin nivelul activitãtii si performantele care au determinat recunoasterea; b)     obligatia de a comunica autoritãtii administrative competente orice modificãri ale actului constitutiv si ale statutului, precum si rapoartele de activitate si bilanturile anuale; autoritatea administrativã are obligatia sã asigure consultarea acestor documente de cãtre orice persoanã interesatã; c)    obligatia de a publica, in extras, in termen de 3 luni de la incheierea anului calendaristic, rapoartele de activitate si situatiile financiare anuale in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, precum si in Registrul national al persoanelor juridice fără scop patrimonial. Modelul extrasului situatiilor financiare se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice.”  

Astfel, se constată că, dacă ar fi respectate condiţiile prevăzute în OG nr.26/2000, oricare asociaţie sau fundaţie are vocaţie pentru a primi STATUT DE UTILITATE PUBLICĂ şi poate beneficia de drepturile prevăzute în OG nr.26/2000, DUPĂ ce este constatată îndeplinirea condiţiilor legale cuprinse în acest act normativ cu putere de lege (OG nr.26/2000 este Ordonanţă a Guvernului adoptată pe baza abilitării acordate de către Parlament, conform disp. art.115 din Constituţia României). Ba mai mult, DACĂ VA FI CREAT UN PRECEDENT, VA EXISTA POSIBILITATEA ca, PE BAZA CRITERIILOR DISCRIMINATORII ce stau la baza proiectului de lege criticat, beneficiile menţionate în proiectul de lege privitor la “Casa Regală” să fie cerute şi de către alte persoane juridice de utilitate publică, care au fost înfiinţate şi care vor fi înfiinţate.             Aşadar, evidentul caracter intuitu persoane al proiectului de lege cu privire la “Casa Regală a României”, îl încadrează în sfera actelor normative NECONSTITUŢIONALE, aşa cum a statuat Curtea Constituţională a României (CCR) în DECIZIA nr.600 din 9 noiembrie 2005 şi în DECIZIA CCR nr.970 din 31 octombrie 2007, când s-a pronunţat asupra reglementării prin lege a unei situaţii cu caracter personal.

De asemenea, CCR a arătat în DECIZIA nr.600 din 9 noiembrie 2005 (paragraful 1) că, ÎN IPOTEZA ÎN CARE REGLEMENTAREA SPECIALĂ ARE CARACTER INDIVIDUAL, FIIND ADOPTATĂ INTUITU PERSONAE, EA ÎNCETEAZĂ DE A MAI AVEA LEGITIMITATE, DOBÂNDIND CARACTER DISCRIMINATORIU ŞI, PRIN ACEASTA, NECONSTITUŢIONAL. UTILITATEA PUBLICĂ A UNEI ASOCIAŢII SAU FUNDAŢII TREBUIE DOVEDITĂ PE O PERIOADĂ DE MINIMUM 3 ANI anteriori recunoaşterii statutului de „utilitate publică”, aşa cum e prevăzut în art.38 alin.(1) lit.b) din OG nr.26/2000. Dispensă de la această prevedere legală există NUMAI DACĂ asociaţia sau fundaţia solicitantă a rezultat din fuziunea a două sau mai multe asociaţii sau fundaţii preexistente ŞI DACĂ fiecare dintre asociaţiile sau fundaţiile preexistente ar fi îndeplinit cele două condiţii, dacă ar fi formulat solicitarea în mod independent.            

Aşadar, UTILITATEA PUBLICĂ este un STATUT ce NU este ACORDAT, aşa cum iniţiatorul proiectului de lege doreşte să acorde prin lege acest statut “Casei Regale a României”, ci STATUTUL DE  UTILITATEA PUBLICĂ ESTE RECUNOSCUT, ULTERIOR dovedirii de către ONG a utlităţii sale publice ori în conformitate cu DISPENSA reglementată special. În cazul în care, prin act normativ cu putere de lege (lege, ordonanţă de urgenţă a Guvernului, ordonanţă a Guvernului ca urmare a abilitării acordate de către Parlament), va fi înfiinţată o persoană juridică de utilitate publică, în mod special PENTRU familia fostului Rege Mihai I, acest act normativ ar reglementa REALE PRIVILEGII atât în comparaţie cu ceilalţi cetăţeni ai României, cât mai ales raportat la familiile celorlalţi foşti şefi de stat ai României şi la celelalte persoane juridice de utilitate publică, care NU BENEFICIAZĂ DE ACELEAŞI DREPTURI, chiar dacă se află în situaţii juridice asemănătoare. DACĂ MEMBRII FAMILIEI fostului Rege Mihai AU CETĂŢENIE ROMÂNĂ, au posibilitatea să înfiinţeze o asociaţie sau fundaţie, care poate deveni DE UTILITATE PUBLICĂ în conformitate cu procedura stabilită dreptul comun reprezentat de OG nr.26/2000, fără a fi nevoie de o lege specială intuitu personae, neconstituţională.

În consecinţă, este foarte clar că Legea adoptată pe baza proiectului de lege lansat în dezbatere publică, va institui o procedură derogatorie de la cea de drept comun reprezentată de OG nr.26/2000. Examinând textul din proiectul de lege criticat raportat la dispoziţiile art.16 alin.(1) din Constituţie, se constată că însuşi criteriul care a stat la baza aplicării unui tratament juridic diferenţiat este unul subiectiv şi aleatoriu, criteriu ce conferă, astfel, beneficiarului său şi familiei acestuia, un veritabil PRIVILEGIU în valorificarea drepturilor lor. Potrivit chiar expunerii de motive, însăşi raţiunea de a fi a acestei legi o constituie adoptarea unei reglementări speciale, derogatorii de la dreptul comun constituit de OG nr.26/2000. Fără îndoială, este dreptul legiuitorului de a reglementa anumite domenii particulare într-un mod diferit de cel utilizat în cadrul reglementării cu caracter general sau, altfel spus, de a deroga de la dreptul comun, dar se constată inclusiv că PROCEDEUL UTILIZAT pentru adoptarea STATUTULUI “Casei Regale a României”, ESTE DIFERIT DE PROCEDURILE INSTITUITE, PRIN NORME IMPERATIVE, DE REGLEMENTAREA DE DREPT COMUN ÎN MATERIE şi ÎL SUSTRAGE, ASTFEL, CONTROLULUI JUDICIAR CE ESTE IMPUS CONFORM DISP. ART.6 ŞI 8-11 DIN OG NR.26/2000.

Aşadar, în speţă, nu se poate reţine nicio raţiune obiectivă şi rezonabilă în sensul opţiunii legislative analizate, ceea ce echivalează cu instituirea unui tratament juridic diferenţiat sub forma unei POZIŢII PRIVILEGIATE în favoarea fostului Rege Mihai I şi a familiei sale, ceea ce contravine art.16 alin.(1) din Constituţie în componenta sa referitoare la interzicerea privilegiilor. Indiferent de perioada în care au avut calitatea de şefi de stat, foştii şefi de stat şi familiile lor se află în aceeaşi situaţie juridică ca aceea a fostului Rege Mihai I şi a familiei sale. De asemenea, indiferent de momentul în care o persoană juridică şi-a dobândit statutul de utilitate publică, toate persoanele juridice de utilitate publică se află în aceeaşi situaţie juridică. Prin urmare, acordarea, în mod selectiv, a unor beneficii NUMAI pentru familia unui ANUMIT fost şef de stat şi NUMAI pentru o ANUMITĂ persoană juridică de utilitate publică, echivalează cu instituirea unui tratament juridic diferenţiat/inegal pentru situaţii de drept identice/analoage. Raportând considerentele de principiu enunţate la dispoziţiile normative criticate, se constată că, în măsura în care opţiunea legiuitorului este aceea de a acorda beneficiile menţionate în proiectul de lege criticat NUMAI unei familii a unui fost şef de stat şi NUMAI unei persoane juridice de utilitate publică, legiuitorul nu are îndrituirea constituţională să stabilească o inegalitate de tratament juridic în cadrul aceleiaşi subcategorii, iar dacă va proceda în sens contrar, va încălca art.16 alin.(1) din Constituţie, stabilind un tratament juridic diferenţiat în cadrul aceleiaşi subcategorii juridice. Particularităţile legale ale reglementării criticate privitoare la CARACTERUL DE ACT INDIVIDUAL al acestei reglementări, RAŢIUNEA ÎN CONSIDERAREA CĂREIA SE DOREŞTE A FI ADOPTAT ŞI FINALITATEA URMĂRITĂ CONVERG ÎN A CONFERI CONCEPŢIEI DE ANSAMBLU A LEGIUITORULUI, astfel cum rezultă din examinarea actului, O SEMNIFICAŢIE ESENŢIALĂ DE NECONCORDANŢĂ A ACESTUIA CU ORDINEA CONSTITUŢIONALĂ. Aşa fiind, DEFICIENŢELE DE FORMĂ ŞI DE FOND EVIDENŢIATE DAU EXPRESIE ŞI UNOR VICII DE CONSTITUŢIONALITATE.

De aceea, în cazul în care legea cu privire la "Casa Regală a României" va fi adoptată, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ, consecventă rolului său de CVASI-LEGIUITOR NEGATIV (a se vedea, cu privire la înţelesul acestei sintagme, Decizia Curţii Constituţionale nr.110 din 5 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 11 iunie 2013, sau Decizia nr. 378 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 25 noiembrie 2013), VA TREBUI SĂ CONSTATE NECONSTITUŢIONALITATEA ACELEI LEGI, pentru a elimina situaţia de inegalitate creată prin acordarea privilegiilor reglementate.

4. MOTIVE DE NECONSTITUŢIONALITATE constatate  în Decizii ale Curţii Constituţionale, ce sunt valabile pentru proiectul de lege privind „CASA REGALĂ A ROMÂNIEI”

Pe baza analizei anterioare, se constată că, în ceea ce priveşte Legea de înfiinţare a "Casei Regale a României", SUNT VALABILE MOTIVELE DE NECONSTITUŢIONALITATE STABILITE DE CĂTRE CURTEA CONSTITUŢIONALĂ A ROMÂNIEI (CCR) în DECIZIA nr.600 din 9 noiembrie 2005 cu privire la constituţionalitatea Legii pentru reglementarea situaţiei juridice a unor bunuri care au aparţinut fostului suveran al României, Mihai I, DECIZIA nr.970 din 31 octombrie 2007 referitoare la sesizarea asupra neconstituţionalităţii Legii privind atribuirea unei locuinţe generalului în retragere Marin Lungu, precum şi cele din DECIZIA nr.755 din 16 decembrie 2014.

MOTIVE din DECIZIA CCR nr.600 din 9 noiembrie 2005, (http://www.dreptonline.ro/decizii_recurs_constitutionala/detaliu_decizie.php?id_decizie=310), publicată în Monitorul Oficial nr.1.060 din 26 noiembrie 2005, APLICABILE în legătură cu proiectul de lege privind „CASA REGALĂ A ROMÂNIEI”:  “1. Chiar în absenţa unei prevederi prohibitive exprese, ESTE DE PRINCIPIU CĂ LEGEA ARE, DE REGULĂ, CARACTER NORMATIV, natura primară a reglementărilor pe care le conţine fiind dificil de conciliat cu aplicarea acestora la un caz sau la cazuri individuale. Aşa cum rezultă din chiar titlul său, legea dedusă controlului are ca obiect de reglementare situaţia juridică a unor bunuri, identificate nu doar prin nominalizarea lor in terminis ori prin enunţarea unor criterii de identificare, cât mai ales prin precizarea apartenenţei lor la patrimoniul unei anumite persoane, fostul suveran al României, Mihai I. Indicarea apartenenţei bunurilor în chiar titlul legii nu are însă exclusiv finalitatea unui criteriu de identificare, de vreme ce acestea ar fi putut fi la fel de bine identificate prin simpla menţiune că fac parte din domeniul Peleş, ci în primul rând pe aceea de evidenţiere a raţiunii intuitu personae a reglementării. Or, ÎN MĂSURA ÎN CARE DOMENIUL DE INCIDENŢĂ A REGLEMENTĂRII este astfel determinat, aceasta ARE CARACTER INDIVIDUAL, ea fiind concepută nu pentru a fi aplicată unui număr nedeterminat de cazuri concrete, în funcţie de încadrarea lor în ipoteza normei, CI, de plano, ÎNTR-UN SINGUR CAZ PRESTABILIT FĂRĂ ECHIVOC. […]  ÎN IPOTEZA ÎN CARE, însă, REGLEMENTAREA SPECIALĂ, diferită de cea constitutivă de drept comun, ARE CARACTER INDIVIDUAL, FIIND ADOPTATĂ INTUITU PERSONAE, EA ÎNCETEAZĂ DE A MAI AVEA LEGITIMITATE, DOBÂNDIND CARACTER DISCRIMINATORIU ŞI, PRIN ACEASTA, NECONSTITUŢIONAL. Curtoazia şi respectul pe care le impune o personalitate de amplitudinea celei a fostului suveran al României nu pot fi convertite juridic în argumente de natură să impună şi să justifice instituirea unui regim juridic reparatoriu intuitu personae, în absenţa consacrării unui statut juridic privilegiat sau, cel puţin, diferit de acela al celorlalţi cetăţeni, în ceea ce îl priveşte. Or, Constituţia - singura care o putea face - nu numai că nu prevede nimic în acest sens, ci, dimpotrivă, înţelege să prohibească o asemenea reglementare, aşa cum rezultă din prevederile art.4 alin.(2), potrivit cărora "România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, FĂRĂ DEOSEBIRE de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, DE AVERE sau DE ORIGINE SOCIALĂ", precum şi din cele ale art.16 alin.(1), în termenii căruia "cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări". Aşa fiind, Curtea constată că Legea pentru reglementarea situaţiei juridice a unor bunuri care au aparţinut fostului suveran al României, Mihai I, contravine principiului constituţional al egalităţii între cetăţeni, astfel cum îşi găseşte expresie în art. 4 alin.(2) şi art.16 alin.(1) din Legea fundamentală, având caracter discriminatoriu şi, ca atare, este, sub acest aspect, în totalitate neconstituţională. 2. Prin definiţie, LEGEA, ca act juridic de putere, are caracter unilateral, dând expresie exclusiv voinţei legiuitorului, ale cărei conţinut şi formă sunt determinate de nevoia de reglementare a unui anumit domeniu de relaţii sociale şi de  specificul acestuia.     SOLUŢIA LEGISLATIVĂ ADOPTATĂ PE CALEA PREZENTEI LEGI NU UTILIZEAZĂ CA PREMISĂ O ANUMITĂ REALITATE SOCIALĂ, aşadar un "dat" obiectiv, CI O PREALABILĂ ÎNŢELEGERE, altfel spus, UN ACORD DE VOINŢĂ ÎNTRE FOSTUL SUVERAN ŞI GUVERN, REALIZAT PRACTIC PE CALE DE OFERTĂ ŞI ACCEPTARE. […]”

MOTIVE din DECIZIA CCR nr.970 din 31 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial nr.796 din 22 noiembrie 2007 (https://www.ccr.ro/files/products/D0970_07.pdf), APLICABILE în legătură cu proiectul de lege privind „CASA REGALĂ A ROMÂNIEI”:  “Examinând obiecţia de neconstituţionalitate formulată, prevederile legii criticate, prin raportare la dispoziţiile din Constituţie incidente, Curtea Constituţională constată că sesizarea de neconstituţionalitate este întemeiată şi urmează a fi admisă, pentru următoarele considerente: ASUPRA UNOR ASPECTE CONSTÂND ÎN REGLEMENTAREA PRIN LEGE A UNEI SITUAŢII CU CARACTER PERSONAL, precum şi invocarea încălcării prevederilor constituţionale ale art.4 alin.(2) şi ale art.16 alin.(1), Curtea Constituţională s-a mai pronunţat prin Decizia nr.600 din 9 noiembrie 2005. Cu acel prilej, în esenţă, S-A STATUAT CĂ, şi «ÎN ABSENŢA UNEI PREVEDERI PROHIBITIVE EXPRESE, ESTE DE PRINCIPIU CĂ LEGEA ARE, DE REGULĂ, CARACTER NORMATIV, NATURA PRIMARĂ A REGLEMENTĂRILOR PE CARE LE CONŢINE FIIND DIFICIL DE CONCILIAT CU APLICAREA ACESTORA LA UN CAZ SAU LA CAZURI INDIVIDUALE», că «ESTE DREPTUL LEGIUITORULUI DE A REGLEMENTA ANUMITE DOMENII PARTICULARE ÎNTR-UN MOD DIFERIT DE CEL UTILIZAT ÎN CADRUL REGLEMENTĂRII CU CARACTER GENERAL SAU, ALTFEL SPUS, DE A DEROGA DE LA DREPTUL COMUN, PROCEDEU LA CARE, DE ALTFEL, S-A MAI APELAT ÎN ACEASTĂ MATERIE», precum şi că, ÎN IPOTEZA ÎN CARE «REGLEMENTAREA SPECIALĂ, DIFERITĂ DE CEA CONSTITUTIVĂ DE DREPT COMUN, ARE CARACTER INDIVIDUAL, FIIND ADOPTATĂ INTUITU PERSONAE, EA ÎNCETEAZĂ DE A MAI AVEA LEGITIMITATE, DOBÂNDIND CARACTER DISCRIMINATORIU ŞI, PRIN ACEASTA, NECONSTITUŢIONAL». Aşa fiind, urmează să se constate că şi prezenta lege, care instituie un regim juridic intuitu personae, contravine, pentru considerentele reţinute în decizia menţionată, dispoziţiilor constituţionale ale art.4 alin.(2) şi ale art.16 alin.(1) şi, în consecinţă, este neconstituţională.

MOTIVE din DECIZIA CCR nr.755 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial nr.101 din 9 februarie 2015, APLICABILE în legătură cu proiectul de lege privind „CASA REGALĂ A ROMÂNIEI”: “23. Cu privire la incidenţa art.16 alin.(1) din Constituţie, Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei sale, PRINCIPIUL EGALITĂŢII ÎN DREPTURI PRESUPUNE INSTITUIREA UNUI TRATAMENT EGAL PENTRU SITUAŢII CARE, ÎN FUNCŢIE DE SCOPUL URMĂRIT, NU SUNT DIFERITE (Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). De asemenea, potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, SITUAŢIILE în care se află anumite categorii de persoane trebuie SĂ DIFERE ÎN ESENŢĂ PENTRU A SE JUSTIFICA DEOSEBIREA DE TRATAMENT JURIDIC, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv şi raţional (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr.86 din 27 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003, Decizia nr. 476 din 8 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 11 iulie 2006, Decizia nr.573 din 3 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 25 mai 2011, Decizia nr.366 din 25 iunie 2014, publicată


Monica Petruţ

COMENTARIILE LE VOI TRIMTE ANEXATE PETIŢIEI, ca observaţii în cadrul dezbaterii publice a proiectului de lege

2016-08-17 14:04

Având în vedere că este vorba despre un proiect de lege postat pe site-ul Secretariatului General al Guvernului, scopul fiind acela ca oricare cetăţean român să-şi prezinte propunerile şi observaţiile în cadrul dezbaterii publice cu privire la înfiinţarea „Casei Regale a României”, voi anexa în format „pdf” toate comentariile scrise de către semnatarii petiţiei intitulată «NU VREM "CASĂ REGALĂ" înfiinţată şi FINANŢATĂ din bani publici !».

Aşa cum am procedat la fiecare petiţie online pe care am creat-o, răspunsurile primite la această petiţie le voi posta în secţiunea "Anunţuri", la acest link:  http://www.petitieonline.com/a/153337

Monica Petruţ


Monica Petruţ

FELICITĂRI pentru semnarea petiţiei!

2016-08-16 10:29

Vă mulţumesc şi vă felicit pentru că aţi semnat această petiţie, fiindcă v-aţi arătat patriotismul şi interesul pentru soarta românilor şi aţi demonstrat că vă pasă cum sunt cheltuiţi banii publici. Este nevoie de multă SUSŢINERE ŞI SOLIDARITATE, în continuare, pentru a reuşi să-i oprim pe guvernanţi şi pe parlamentari să adopte diverse acte normative prin care banii românilor NU sunt cheltuiţi în folosul românilor.

Este important să adunăm cât mai repede cel puţin 2 mii de semnături la această petiţie, ca să depăşim numărul celor care susţin petiţia prin care se arată că “instituţionalizarea Casei Regale a României este un act de dreptate”, petiţie ce a adunat aproape 1500 de semnături (http://www.petitieonline.com/institutionalizareacaseiregale) .

 Aşadar, PETIŢIA NOASTRĂ trebuie distribuită masiv pe reţelele de socializare, Facebook şi Twitter, pe Whats App, pe Messenger, pe adresele de e-mail ale prietenilor, poate fi postată la comentarii pe diferite site-uri etc.

 După ce numărul semnăturilor la petiţia noastră VA DEPĂŞI numărul semnăturilor adunate la petiţia prin care este susţinută înfiinţarea “Casei Regale”, conform proiectului de lege postat pentru dezbatere publică la link-ul http://sgg.gov.ro/legislativ/docs/2016/06/6p_q01rng9tbm8vdz2jk.pdf, voi trimite petiţia către Guvernul României, ca observaţii în cadrul dezbaterii publice. Ulterior, o voi trimite şi către ceilalţi destinatari pe care i-am menţionat în cuprinsul petiţiei.


Monica Petruţ

Facebook