Raportați o petiție

Pentru un SUMAL 2.0 funcțional, eficient și corect

Către:

Consiliul Suprem de Apărare al Țării

Dl. Florin Cîțu, Prim-Ministrul României

Dna. Anca Dragu, Președintele Senatului României

Dl. Ludovic Orban, Președintele Camerei Deputaților

Subsemnații semnatari ai prezentei petiții, profesioniști și reprezentanți ai operatorilor economici și ai sindicatelor reprezentative din domeniul forestier, industria de prelucrare primară a lemnului, industria mobilei, proprietari și administratori de păduri,

Solicităm o revizuire în regim de urgență a HG 497/2020 și a aplicațiilor SUMAL 2.0 pornind de la practicile europene, cu respectarea Regulamentului European 995/2010, cu concentrarea urmăririi trasabilității masei lemnoase la prima punere pe piață, astfel încât sa fie construit un sistem robust și eficient de combatere a tăierilor ilegale, care sa nu împovăreze cu costuri administrative inutile operatorii economici.

Necesitatea urgenței revizuirii actului normativ este dată de blocajele induse de operaționalizarea SUMAL 2.0 la 31 ianuarie 2021, în prezent întreaga ramură a economiei forestiere funcționând la maxim 1/3 din nivelul normal de activitate.

Subliniem că: „Pentru industria lemnului, tăierile ilegale reprezintă pierderi economice induse de suprareglementare, de costul mare al administrației silvice din România comparativ cu țările europene, de concurență neloială pentru operatorii economici care se străduiesc să respecte legislația, din partea celor care nu o respectă. Reprezintă costuri de certificare și de audit al provenienței legale, pierderi de contracte pe piețele externe din cauza deficitului de imagine. Ne dorim, la modul cel mai sincer, măsuri eficiente de combatere a tăierilor ilegale, care să elimine lemnul fără proveniență legală din piață, conducând la un mediu economic competitiv, corect. Industria lemnului este o industrie performantă, care furnizează economiei bioproduse bazate pe o resursă regenerabilă, lemnul, contribuind în același timp la combaterea schimbărilor climatice” – Cătălin Tobescu, președintele Asociației Industriei Lemnului – Prolemn.

Fundamentăm aceasta solicitare având în vedere următoarele:

De la operaționalizarea SUMAL 2.0, în perioada 31 ianuarie - 8 februarie au fost emise 29.000 de avize de transport materiale lemnoase, aproximativ o treime din numărul de avize față de perioada corespondentă de anul trecut.

Definiția materialelor lemnoase a fost extinsă prin modificarea Codului Silvic din toamna anului 2020, astfel încât în prezent numărul avizelor ar fi trebuit să fie cel puțin dublu față de perioada corespondentă din anul 2020.

Numărul de avize reprezintă un indicator sintetic privind activitățile din sectorul forestier și industria lemnului, indicator care arată că această ramură a economiei naționale funcționează la maxim 30% față de activitatea normală, ca rezultat al pregătirii defectuoase a implementării SUMAL 2.0, al problemelor de funcționalitate a aplicațiilor și al concepției greșite a sistemului.

Operaționalizarea defectuoasă a sistemului SUMAL 2.0 lezează interesele economice strategice ale României, în sensul prevăzut de Legea siguranței naționale, la art. 3. lit (m) prin blocarea accesului la resursele forestiere, cu consecințe la nivel național.

În condițiile prelungirii blocajelor induse de operaționalizarea defectuoasă a sistemului SUMAL 2.0, întreaga ramură a industriei lemnului și industriei mobilei care a funcționat în ultima săptămână preponderent pe baza stocurilor, intră progresiv în blocaj, resimțind efectele penuriei de materie primă.

Având în vedere ponderea de 3,5% din PIB a acestei ramuri economice, cu un număr de 150.000 de angajați direcți și 300.000 de angajați în domeniile de servicii conexe, rezultă pierderi de 20 de milioane de Euro/zi pentru economia națională, cu afectarea pe orizontala a industriei construcțiilor, transporturilor, PIB-ului și balanței comerciale a României.

Faptului ca problemele de implementare ale sistemului SUMAL 2.0 persistă, iar impactul economic și social al pierderii de competitivitate a întregii ramuri a economiei forestiere este uriaș.

Astfel, inițierea sistemului a fost și este haotică, prin faptul că Ministerul nu a emis ordinul și metodologia prevăzută în acest sens, la art. II din HG 923/2020, care dispune: „Începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri [n.r. 29 octombrie] și până la data de 30 ianuarie 2021, […] se realizează popularea bazelor de date, validarea fluxurilor de informații și instruirea utilizatorilor SUMAL 2.0 potrivit metodologiei aprobate prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.”

Ca evaluare a complexității acestui moment inițial al operaționalizării sistemului SUMAL 2.0 explicităm:

Ca utilizatori, pentru operaționalizare, sistemul SUMAL 2.0 trebuie să cuprindă: ­

aproximativ 500 ocoale silvice, cu 20.000 de utilizatori SUMAL, care au nevoie de dotare specifică: telefoane inteligente dotate cu funcții GPS și camere performante, imprimante mobile pentru printarea avizelor în pădure , acolo unde este necesar. ­

20-30.000 de operatori economici pe lanțul de prelucrare a lemnului și comercializare a materialelor lemnoase, care nu sunt utilizatori în sistemul SUMAL 1.0, care nu cunosc complexitatea acestui sistem și care au nevoie sa fie instruiți. Acești operatori economici au minim 100.000 angajați care vor trebui să opereze în sistemul SUMAL 2.0. ­

minim 20.000 de operatori economici în transporturi, care vor trebui să își doteze șoferii cu telefoane inteligente și să îi învețe să folosească aplicațiile SUMAL 2.0.

Ca bază de date, pentru operaționalizare, sistemul SUMAL 2.0 trebuie să cuprindă: ­

fișe de proprietate pentru aproximativ 800.000 proprietari de pădure. ­

amenajamentele silvice în format GIS pentru fondul forestier național. ­

toate partizile de masă lemnoasă - în jur de 1.000.000/an, unele în curs de exploatare, cu stocuri în teren greu de inventariat. ­

toate depozitele de masă lemnoasă la nivel național, cu stocurile existente la momentul 30 ianuarie, momentul de operaționalizare a sistemului SUMAL 2.0.

Toata aceasta inițiere a sistemului SUMAL 2.0 s-a făcut în lipsa oricărei metodologii și fără instruirea celor 100.000 de utilizatori care trebuie să folosească SUMAL 2.0!

O evaluare simplă a costurilor de implementare a sistemului SUMAL 2.0 la nivel național arată:

Costuri materiale directe: telefoane cu sisteme de operare Android 10 și minim 4 GB de RAM pentru 100.000 operatori: 250 euro x 100.000 = 25 milioane de Euro. Suplimentar imprimante mobile, etc. – minim 5 milioane de Euro.

Pierderi economice prin funcționarea în prima săptămână la 30% din capacitate: 150.000 salariați x 1000 de Euro/lună salariu brut x 70% pierdere = 100 milioane de Euro.

Costurile induse de măsurarea redundantă a materialelor lemnoase impuse de SUMAL 2.0, pentru evidența on-line și de raportare a stocurilor, pe circuitul de prelucrare și comercializare a materialelor lemnoase sunt uriașe, de minim 216 milioane de Euro/an (18 milioane m3 x 12 Euro/m3)

Estimăm acest cost la minim 2 euro/mc pentru fiecare etapă respectiv în administrarea pădurilor, transportul și avizare la prima punere pe piață, sortare în depozit/reavizare, prelucrare primară și reavizare, prelucrare secundară, comercializare, cu un total de minim 6 etape a 2 Euro/m3 = 12 Euro/m3 costuri administrative inutile care se regăsesc în final în prețul de producție și afectează competitivitatea industriei lemnului din România, în competiție cu țările europene care măsoară lemnul foarte eficient, o singura dată, la prima punere pe piață a masei lemnoase!

De exemplu, pe un flux de obținere produse seminifinite (frize de parchet) SUMAL 2.0 obligă la reflectarea a 14 operații diferite pentru raportarea online a stocurilor, operații care implică fiecare măsurare redundantă!

Costurile materiale directe pentru operaționalizare a SUMAL 2.0, de 25 milioane de Euro, deși foarte mari, pot fi suportate de către operatorii economici.

Pierderile economice prin funcționarea la 1/3 din capacitate în prima săptămână, de 100 milioane de Euro, sunt foarte mari și deja conduc la încetarea activității și decapitalizarea operatorilor economici.

Prelungirea acestei situații de fapt – de blocaje și activitate redusă – induce costuri insuportabile.

Pe termen lung, costurile induse de măsurarea redundantă a lemnului pe circuitul de punere în valoare, prelucrare și comercializare reprezintă costuri prohibitive – minim 216 milioane de Euro/an – care vor conduce la pierderea competitivității industriei lemnului din Romania și pierderi economice de dimensiuni care pot influența chiar PIB-ul României!

Numeroasele probleme de arhitectură ale aplicațiilor SUMAL 2.0, care blochează efectiv desfășurarea normală a activităților din sector, probleme la care deși s-au cerut clarificări nu s-a primit nici un răspuns. Astfel:

Nu se pot emite avize de transport de la pădure din zone fără Internet, pentru că nu se pot încărca pozele transportului pe serverul SUMAL 2.0. Fără soluție – blocaj al exploatării.

Proprietarul de pădure/cumpărătorul de masă lemnoasă pe picior care exploatează masa lemnoasă prin prestație de exploatare nu are drept de a emite avize, avizele fiind emise de către Ocolul Silvic. Se creează o situație hilară și fără ieșire, în care la beneficiar apare marfa livrata de ocolul silvic, în fapt materiale lemnoase care nu sunt ale ocolului. SUMAL 2.0 creează o realitate paralelă, artificiala, față de situația reala. Fără soluție.

În SUMAL 2.0, în mod obligatoriu beneficiarul materialelor lemnoase preia datele avizului de expediție de la furnizor. Sistemul nu accepta diferențe la recepție, chiar dacă se încadrează în toleranțele legale de 2-4%. Evident, este o situație stupidă, care creează situații registre gestionare diferite intre SUMAL și situația gestionara reala. Fără soluție.

Obligarea transportatorilor a peste 20 m3/an de a se înregistra ca transportatori profesioniști în SUMAL 2.0, cu costurile aferente, a condus la eliminarea din piață a transportatorilor pentru materialele lemnoase rezultate din prelucrarea lemnului/ pe segmentul valorificării lemnului de foc și a deșeurilor din prelucrare. Rezultatul: operatori economici cu activitatea complet blocată. Fără soluție.

Rigiditatea SUMAL 2.0 conduce la obligarea tuturor achizitorilor/ comercianților de materiale lemnoase de a declara formal depozite de materiale lemnoase la furnizor, cu birocrația și costurile administrative aferente. Fără soluție.

Pe fond, cvasitotalitatea problemelor generate de SUMAL 2.0 se datorează ignorării principiilor Regulamentului European 995/2010, denumit generic EUTR, care statuează ca practică europeană controlul verificării provenienței masei lemnoase la prima punere pe piață.

Preluăm, pe post de concluzii, spicuiri sintetice și relevante din dezbaterea organizată de Asociația Industriei Lemnului - Prolemn, în data de 18 ianuarie 2020, “SUMAL 2.0 - puncte tari, puncte slabe”:

„Pădurea se păzește de furtul de lemne prin controale la ieșirea din pădure [...] Se risipesc resursele alocate activităților de control. […] Este amputată capacitatea de exercitare a controalelor exact în zona care contează cu adevărat, prima introducere pe piață, singura care acționează ca mecanism de prevenție.” (Radu Vlad, WWF)

„Vor fi costuri pentru implementare și introducere a datelor, dar nu există un modul de gestionare a datelor care să fie util administratorilor de păduri.” (Dorin Mărășoiu, ocol silvic privat)

„SUMAL 2.0 nu a fost o cerință a Comisiei Europene și nu are nici o legătură cu procedura de infringement. [...] Ar fi trebuit să implementăm modulul de urmărire GPS, care funcționează pe SUMAL 1.0 și a fost recepționat de Minister.” (Cătălin Tobescu, Prolemn)

„Sectorul va cunoaște blocaje, pe costul și cheltuiala agenților economici. Este o problemă de soft, nu știm dacă vom obține ceea ce doream noi.” (prof. Laura Bouriaud, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava)

„Cel mai important și mai trist aspect este că [SUMAL 2.0] nu-și atinge obiectivul pentru care a fost creat – de a combate tăierile ilegale.” (Șerban Niculescu, WWF)

SUMAL 2.0 „duce la o limitare a inovării și dezvoltării în sector [...] la uniformizarea modelului de business, la o lipsă de competitivitate pe piața internațională. [...] Facem soft după un model de business sau business după un model de soft?” (Cristian Panaite, Forstpan)

Petiția este susținută de

Asociația Industriei Lemnului – Prolemn

Asociația Producătorilor de Mobilă din România - APMR

Comunitatea Forestierilor - Fordaq

Asociația Administratorilor de Păduri - AAP

Federația Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România - Nostra Silva

Federația Sindicatelor Silva

Federația Sindicatelor din Ocoalele Silvice Private