Referendum: Posibilitatea dizolvării Parlamentului de către popor

Dacă parlamentarii sunt reprezentanții poporului, de ce poporul nu poate vota prin referendum dizolvarea Parlamentului atunci când nu se mai simte reprezentat de acesta?

Conform Constițutiei României, articolul 2, alineatul 1, suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum. Este necesară clarificarea modului în care poporul își poate impune suveranitatea prin referendum în raport cu instituțiile statului, în cazul de față Parlamentul.

Votul poporului este o cale democratică de a delega conducerea țării unor reprezentanți, dar acesta nu reprezintă un “vot în alb” și alegătorii trebuie să aibă la dispoziție o cale de control al acestor reprezentanți și pe intreaga durată a mandatului parlamentar. Conform Constituției României, articolul 69, alineatul 1, “În exercitarea mandatului, deputații și senatorii sunt în serviciul poporului.” Dacă observă că aceștia întreprind acțiuni care contravin motivelor pentru care au fost trimiși în parlament (de exemplu programul electoral pentru care au fost învestiți cu votul) sau că faptele lor contravin principiilor democratice și statului de drept sau reprezintă încălcări ale Constituției, alegătorii ar trebui să poată solicita organizarea unui referendum în care să își exprime dorința de dizolvare a legislativului în exercițiu și organizarea de alegeri anticipate.

Referendumul poate fi inițiat pe baza strângerii unui număr suficient de semnături, obținute proporțional pe întregul teritoriu al țării, spre exemplu: iniţiativa organizării unui referendum ar putea aparţine unui număr de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin o jumătate din judeţele ţării, iar în fiecare dintre aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative. 

De asemenea, ar trebui să existe un control similar și la nivel de colegiu electoral, iar strâgerea unui număr suficient de semnături din partea locuitorilor colegiului respectiv să permită organizarea unui referendum local pentru retragerea  dreptului de a fi reprezentat de o anumită persoană sau de un anumit partid în Parlamentul României.

Dacă Parlamentul poate suspenda președintele și poate iniția un referendum pentru demiterea acestuia, de ce nu este posibil ca președintele să convoace un referendum prin care sa solicite dizolvarea Parlamentului atunci cand consideră că faptele acestuia contravin principiilor democratice ale statului de drept sau Constituției?

Constituția României, în articolul 95, alineatul 1, stipulează că, în cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției, Președintele României poate fi suspendat din funcție de Camera Deputaților și de Senat. Conceptul de la baza acestei legi presupune că, atunci când una dintre instituțiile statului prezintă derapaje majore de la principiile constituționale, să existe posibilitatea unei intervenții din partea unei alte puteri a statului pentru a  aduce problema în fața poporului, singurul îndreptățit să decidă dacă respectivele acțiuni sunt sau nu în interesul lui. Dacă admitem că trebuie să existe un echilibru între puterile statului, nu există niciun motiv pentru a nu permite președintelui să lase poporul să decidă asupra oportunității dizolvării parlamentului, așa cum se întâmplă în sens invers. În final, decizia aparține cetățeanului.

Pentru a contracara argumentele conform cărora s-ar putea crea astfel un blocaj instituțional, trebuie menționat că, în cazul în care Președintele ar abuza de această prevedere prin solicitări repetate, ar putea fi suspendat și demis prin referendum, în timp ce în prezent, dacă Parlamentul ar abuza în mod similar (art 95 Suspendarea președintelui), nu există pârghii pentru sancționarea sa de către alegători.

De ce Avocatul Poporului se numește „al poporului”, dacă nu răspunde în fața poporului, în cazul în care majoritatea cetățenilor consideră că nu este reprezentată corespunzător?

Avocatul Poporului ar trebui demis în cazul în care se strânge un număr suficient de semnături din partea cetățenilor și ar trebui să fie ales printr-o procedură parlamentară modificată în beneficiul cetățeanului. Dacă Avocatul este al Poporului, atunci el nu ar trebui să poată fi ales printr-o majoritate politică simplă, de 50%+1 din voturile parlamentarilor. Avocatul Poporului trebuie să fie susținut de un număr cât mai mare de parlamentari, atât din rândul majorității parlamentare, cât și din rândul opoziției. În acest caz, votul a cel puțin două treimi din numărul deputaților și senatorilor ar fi mai potrivit decât cel al majorității simple.  

Nu dorim ca persoanele condamnate pentru fapte penale să poată deține funcții publice.

Anchetele justiției au scos la iveală prejudicii de miliarde de euro produse în urma unor fapte penale de persoane aflate în funcții publice. Acei bani reprezintă banii cetățenilor și acestia puteau fi folosiți pentru dezvoltarea sistemului sanitar, a educației sau a oricărui sistem aflat în prezent în condiții de subfinanțare. În plus, o persoană în funcție publică trebuie să prezinte o conduită si o probitate morala corespunzatoare prin natura exemplului pe care îl oferă din postura de reprezentant al poporului roman. Actele de natură penală, in special cele din sfera corupției, sunt reprobabile și un cazier judiciar curat de multe ori reprezintă  o condiție obligatorie la angajare în societatea civilă. Dorim acest lucru sa se aplice cu atat mai mult celor din functii publice, altfel spus nu mai dorim ca persoanele condamnate pentru fapte penale sa poată detine funcții  publice.    

Solicit Președintelui un referendum pentru modificarea Constituției în concordanță cu cele descrise mai sus.  Suveranitatea națională aparține poporului român, este dreptul nostru constituțional, este țara noastră!