Plângere adresată CCR

Către Curtea Constituțională a României,

REFERITOR LA PROIECTUL DE REVIZUIRE A CONSTITUȚIEI

Noi, poporul român responsabil de dezvoltarea democratică a României și a principiilor statului de drept, prin reprezentanții noștri legali, cetățenii României  cu drept de vot, chemăm în judecată pe pârâții Comisia de Revizuire  a Constituției și pe Crin Antonescu – ca reprezentant legal al acesteia, pentru:

PLÂNGERE ÎMPOTRIVA PROIECTULUI DE REVIZUIRE A CONSTITUȚIEI

solicitându-vă, ca în baza probelor ce le veți administra, să dispuneți:

-                                admiterea plângerii;

-                                respingerea proiectului de constituție ca fiind nelegal și netemeinic.

În fapt:

Pârâții au întocmit un proiect de revizuire a actualei constituții prin care au restrâns suveranitatea poporului român, au diminuat atribuțiile Președintelui stabilind de facto că România nu mai este Republică semi-prezidențială, au adus atingere drepturilor și libertăților cetățenești, fapte care conduc la nulitatea de drept și de fapt a actului emis de către părâți.

1. Vă solicităm să observați că deși în articolul 2 din actuala constituție (menținut și în proiect) se prevede că suveranitatea aparține poporului român care și-o exercită prin reprezentanții săi aleși în Parlament și prin referendum, prin dispozițiile ulterioare din proiect această suveranitate este retrânsă, anulată chiar, dând prerogative absolute Parlamentului care se situează deasupra și în afara acestei suveranități.

Considerăm că dispozițiile prin care Parlamentul va deveni forul suprem de decizie al națiunii române, cele prin care nu se poate organiza un referendum (inițiat de către cetățeni sau de Președintele ales al țării) decât dacă acesta este aprobat de către Parlament (instituție din care fac parte și pârâții), dispozițiile prin care Parlamentul poate fi dizolvat doar dacă însuși Parlamentul aprobă această dizolvare fac dovada clară a restrângerii suveranității.

A se vedea în aceste sens articolele din proiectul de revizuire care aduc atingere suveranității poporului:

”Art.61.- (1) Parlamentul este organul reprezentativ al poporului român, forul suprem de dezbatere și de decizie al națiunii și unica autoritate legiuitoare a țării”

(n.a. -  sintagma ”forul suprem de decizie” anulează valabilitatea oricărei alte decizii în fața uneia luată de  Parlament – ne referim în acest sens la decizii ale instanțelor, ale Președintelui României, ale poporului prin referendum, ale Curții Constituționale).

”Art.90.- (1) Preşedintele României sau cel puţin 250.000 de cetăţeni cu drept de vot poate cere poporului să-şi exprime voinţa, prin referendum, cu privire la probleme de interes naţional, cu excepția celor referitoare la revizuirea Constituţiei. Iniţierea referendumului se aprobă de Parlament, prin hotărâre, cu votul majorităţii membrilor săi.”

(n.a. Cetățenii nu pot iniția un referendum cu privire la o revizuire a Constituției iar în celelalte probleme aparența dreptului de a iniția referendum este anulată de faptul că orice inițiere trebuie aprobată de parlament, printr-o hotărârea care nu mai are caracter consultativ ci devine obligatorie. Cele două formulări anulează orice efect al suvernității).

2. Prin modificările aduse actualei constituții, pârâții au încălcat drepturile și libertățile cetățenilor români care sunt parte componentă a poporului român.

A se observa în aceste sens modificările aduce art 64, prin care:

”Art.64.- (4) Orice persoană de drept public, orice persoană  juridică privată şi orice persoană fizică are obligaţia de a se prezenta, direct sau prin reprezentant legal, după caz, înfaţa unei comisii parlamentare, în urma invitaţiei scrise primite din partea acesteia, cu respectarea principiului separaţiei puterilor în stat. Activitatea comisiei  parlamentare nu se poate substitui organelor judiciare”

(n.a. – Obligativitatea prezentării în fața Parlamentului a oricărei persoane fizice sau juridice, fără a stabili limitele acestei obligații, poate aduce atingere drepturilor și libertăților cetățeanului, prevăzute prin Convenția Europeană a Drepturilor Omului, adoptată de România prin Legea 30 din 1994 și poate conduce, prin această generalizare fără limite, la abuzuri din partea Parlamentului.)

A se vedea, în acest sens Convenția Europeană a Drepturilor Omului:

”Art. 5. Orice persoană are dreptul la libertate și la siguranță. Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa…”

”Art. 8. 1. Orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private și de familie, a domiciliului său și a corespondenței sale.
2. Nu este admis amestecul unei autorități publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acest amestec este prevăzut de lege și dacă constituie o măsură care, într-o societate democratică, este necesară pentru securitatea națională, siguranța publică, bunăstarea economică a țării, apărarea ordinii și prevenirea faptelor penale, protejarea sănătății sau a moralei, ori protejarea drepturilor și libertăților altora.”

Iar în Declarația Universală a drepturilor omului la art. 21 alin 3 se prevede:

”Voința poporului trebuie să constituie baza puterii de stat; această voință trebuie să fie exprimată prin alegeri nefalsificate, care să aibă loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal și exprimat prin vot secret sau urmând o procedură echivalentă care să asigure libertatea votului.”

3. Pârâții, fără a ne consulta, au restrâns prerogativele pe care noi, făcând aplicarea principiului suveranității, le-am acordat Președintelui ales al României, transformnând forma de guvernământ din Republică Semi – Prezidențială într-o Dictatură a Parlamentului.

A se vedea în acest sens, din proiect:

”Art.85.- (3.1 ) Preşedintele României nu poate refuza propunerea primului-ministru de revocare şi numire a unor membri ai Guvernului.”

”Art.103.- (6) În cazul în care cel de-al treilea candidat la funcția de prim-ministru își depune mandatul, nu se prezintă în fața Parlamentului pentru acordarea votului de încredere în termenul prevăzut sau nu obține votul deîncredere, Președintele va dizolva Parlamentul”

(n.a – dizolvare care trebuie însă a fi aprobată de însuși Parlamentul, o măsură care în fapt va împiedica orice drept al Președintelui cu privire la o eventuală dizolvare).

”Art.91.- (1.1) Preşedintele reprezintă România la reuniunile Uniunii Europene având ca temă relaţiile externe ale Uniunii Europene, politica de securitate comună, modificarea sau completarea tratatelor constitutive ale Uniunii Europene.”

(n.a. – în art. 91 din actuala Constituție Președintele avea dreptul să încheie tratate internaționale, acum doar reprezintă România. Și făcând aplicabilitatea acelei sintagme ”Parlamentul este forul suprem de decizie”, rezultă, pe cale de consecință, că doar acesta poate încheia tratate internaționale și că Președintele reprezintă România așa cum va dicta Parlamentul).

4. Nu în ultimul rând, prin modificările aduse actualei Constituții, pârâții și-au creat o situație mai favorabilă decât restul cetățenilor români, încălcând principiul universal într-un stat de drept, ”egalitatea în fața legii”.

A se vedea în acest sens, din proiect:

”Art.89.- (1) După consultarea președinților celor două Camere și a  președinților partidelor, formațiunilor sau alianţelor  politice parlamentare, Președintele României dizolvă

Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru învestitura Guvernului, în termen de 30 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea cel puțin

a unei solicitări de învestitură.”

”Art.89.- (1.1) Președintele dizolvă Parlamentul dacă o hotărâre în acest sens este adoptată cu votul a două treimi dintre membrii fiecărei Camere.”

(n.a. Un drept fantomă al Președintelui câtă vreme dizolvarea trebuie aprobată de subiecții acestei dizolvări).

”Art.95.- (4) Dacă referendumul de demitere din funcţie este valid, dar propunerea de demitere nu întruneşte o majoritate de 50% plus unu din voturile valabil exprimate, Parlamentul va fi dizolvat, urmând ca în termen de 45 de zile calendaristice să se organizeze alegeri parlamentare anticipate.”

(n.a. – acest articol 95 trebuie analizat prin comparație și a celor dinaintea lui întrucât el se refereă la suspendarea din funcție a Președintelui, suspendare care va fi urmată de o demitere, dacă ea va fi validată de popor printr-un referendum, în care, pentru validarea lui, prezența la vot a fost coborâtă la un prag de 30% din cetățeanii cu drept de vot. Dacă pentru un referendum, pragul de validare a fost coborât la prezența a 30% din cetățenii cu drept de vot, observați că aici, când trebuie să se pronunțe Parlamentul,  discutăm de un alt prag, de 50%+1. Analizând acest art. concluzionăm că chiar dacă poporul va decide prin referendum că Președintele este demis, ulterior Parlamentul supune această decizie plenului și este necesar ca 50% + 1 să voteze o decizie de demitere. Nu cumva această necesitate a unei decizii a Parlamentului  - indiferent de rezultatele sale – , așează Parlamentul peste voința poporului, deja exprimată? Credem că da, dacă luăm în considerare că referendumul valid din 2009, prin care poporul a decis ca Parlamentul să aibă o singură cameră și maxim 300 parlamentari, a fost nesocotit în totalitate de actualul proiect de revizuire a Constituției.).

În temeiul Art.80.- (2), ipoteza a II- a: ”Preşedintele exercită funcţia de mediere între … stat şi societate” și luând în considerare toate argumentele de până acum, solicităm Președintelui României să medieze acest conflict intervenit între Comisia de Revizuire a Constituției și societatea românească, apărând drepturile și libertățile cetățenilor acestei țări și solicitând la rându-i respingerea acestul proiect de constituție ca fiind un atac asupra statului de drept, la democrație, o încălcare a suveranității poporului român și a drepturilor și libertăților universale ale omului.

În drept:

Ne întemeiem prezenta plângere pe dispozițiile actualei Constituții, ale Convenției Europene ale Drepturilor Omului, ale Declarației universale ale Drepturilor Omului, precum și pe Tratatul de aderare al României la Uniunea Europeană

Data,                                                                                                                          Semnătura

Iunie 2013                                                                               Cetățean român cu drept de vot

Domnului Președinte al Curții Constituționale a României

Autor: Lili Craciun

Notar public Crăciun Vasilica, PoliticStand.com    Contactați autorul petiției