OPRIȚI ABUZURILE ASUPRA PERSOANELOR care NU VOR INJECTAREA cu VAKCINURI sau SERURI EXPERIMENTALE!

opriti-42.jpg
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
*Scrierea e adaptată, în mod intenționat, din cauza cenzurii.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

 

     ➡️ CĂTRE INSTITUȚIA AVOCATUL POPORULUI  petitii@avp.ro

      ➡️ CĂTRE COMISIA PENTRU CERCETAREA ABUZURILOR, COMBATEREA CORUPŢIEI ŞI PENTRU PETIŢII DIN SENATUL ROMÂNIEI  cabu@senat.ro

     ➡️ CĂTRE COMISIA PENTRU DREPTURILE OMULUI, EGALITATE DE ȘANSE, CULTE ŞI MINORITĂŢI DIN SENATULUI ROMÂNIEI  cdo@senat.ro, steluta.gheorghe@senat.ro

     ➡️ CĂTRE COMISIA PENTRU CERCETAREA ABUZURILOR, CORUPŢIEI ŞI PENTRU PETIŢII DIN CAMERA DEPUTAȚILOR cp05@cdep.ro

     ➡️ CĂTRE COMISIA PENTRU DREPTURILE OMULUI, CULTE ŞI PROBLEMELE MINORITĂŢILOR NAȚIONALE  DIN CAMERA DEPUTAȚILOR cp14@cdep.ro

 ➡️ CĂTRE Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție DOAMNEI PROCUROR GENERAL al P.Î.C.C.J., GABRIELA SCUTEA  sesizare@mpublic.ro 

️ CĂTRE INSTANȚELE JUDECĂTOREȘTI COMPETENTE SĂ JUDECE CONFLICTE DE MUNCĂ  

️ CĂTRE INSTANȚELE JUDECĂTOREȘTI COMPETENTE SĂ JUDECE CONFLICTE REFERITOARE LA EXERCITAREA DREPTULUI LA ÎNVĂȚĂTURĂ (art.32 din Constituția României) ȘI A DREPTULUI LA EDUCAȚIE (art.14 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene)  

️ CĂTRE PARCHETELE COMPETENTE SĂ ANCHETEZE INFRACȚIUNILE SĂVÂRȘITE ÎMPOTRIVA SALARIAȚILOR ȘI ÎMPOTRIVA ELEVILOR SAU STUDENȚILOR (hărțuirea, amenințarea, șantajul etc.)  

️ CĂTRE ANGAJATORI

 

   Subsemnata, PETRUȚ NICOLETA-MONICA, împreună cu semnatarii petiției intitulată „OPRIȚI ABUZURILE ASUPRA PERSOANELOR care NU VOR INJECTAREA cu VAKCINURI sau SERURI EXPERIMENTALE!, pe care am publicat-o la linkul https://www.petitieonline.com/opriti_abuzurile_asupra_persoanelor_care_nu_vor_injectarea_cu_vakcinuri_sau_seruri_experimentale ,

ne exercităm dreptul de petiţionare prevăzut în disp. art.51 din Constituţia României și ne-am unit în scopul APĂRĂRII DREPTURILOR ȘI LIBERTĂȚILOR FUNDAMENTALE ALE CETĂȚENILOR ROMÂNI CARE NU DORESC SĂ LE FIE INJECTATE VAKCINURI SAU SERURI EXPERIMENTALE.

        Precizăm că PREZENTA PETIȚIE VA FI FOLOSITĂ inclusiv la parchete, la instanțele judecătorești, la Curtea Constituțională sau la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, atunci CÂND VOR EXISTA CAZURI CONCRETE ȘI DOVEDITE CĂ CETĂȚENI ROMÂNI AU FOST ABUZAȚI DIN CAUZĂ CĂ NU DORESC SĂ LE FIE INJECTATE VAKCINURI SAU SERURI EXPERIMENTALE.

          Prin cereri de intevenție accesorie personale și/sau colective, în temeiul disp. art.63 din Legea nr.134/2010 privind Codul de Procedură Civilă republicat și actualizat (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/140271), subsemnații semnatari ai petiției NE REZERVĂM DREPTUL DE A INTERVENI ÎN FAVOAREA CETĂȚENILOR ROMÂNI ABUZAȚI, CARE NU DORESC SĂ LE FIE INJECTATE VAKCINURI SAU SERURI EXPERIMENTALE.  

   ❗️❗️ În mod abuziv, unor salariați și unor elevi ori studenți li se spune INFORMAȚIA FALSĂ CĂ  SUNT OBLIGAȚI SĂ SEMNEZE ÎN TABELE, inclusiv atunci când REFUZĂ INJEKTAREA EXPERlMENTALĂ ANTI-C0VlD, ceea ce ESTE ILEGAL, deoarece UN CETĂȚEAN NU POATE FI OBLIGAT SĂ MENȚIONEZE ÎN VREUN ACT CĂ REFUZĂ SĂ FACĂ CEVA ANUME și NICI NU POATE FI OBLIGAT SĂ SEMNEZE ÎN TABELE, pentru orice motiv i s-ar cere!

   În spiritul respectării literei şi spiritului legii şi în sensul atingerii scopului protejat de lege, şi nu în sensul contrar, al împiedicării exercitării drepturilor și libertăților cetățenești, FIECARE PERSOANĂ ARE DREPTUL SĂ REFUZE ORICE, fără justificare și fără să își menționeze refuzul în scris și fără să semneze în tabele sau în declarații pe propria răspundere.

   FIECARE PERSOANĂ ARE DREPTUL LA TĂCERE PENTRU ORICE și NU ESTE NECESAR SĂ ÎȘI JUSTIFICE VREUN REFUZ SAU NEDECLARAREA ÎN SCRIS A VREUNEI ACȚIUNI SAU INACȚIUNI PERSONALE!!!

   Interdicţia discriminării este garantată prin art.16 din Constituția României („Egalitatea în drepturi”) și prin articolul 14 din CEaDO (Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau Convenţia europeană a drepturilor omului), care garantea­ză tratamentul egal în ceea ce priveşte exercitarea celorlalte drepturi prevăzute de Convenţie.

   Protocolul nr.12 (din 2000) la CEaDO extinde sfera interdicţiei de discriminare prin garantarea tratamentului egal în ceea ce priveşte exercitarea oricărui drept (inclusiv a drepturi­lor ce revin în baza legii naţionale). Conform Raportului Explicativ la Protocol, acesta a fost creat din dorinţa de a întări protecţia împotriva discriminării, care era conside­rată un element de bază în garantarea drepturilor omului.

   PRINCIPIUL NEDISCRIMINĂRII reprezintă un principiu fundamental al mai multor documente ale Consiliului Europei. Este important de menţionat că versiunea din 1996 a Cartei Sociale Europene cuprinde atât dreptul la egalitate de şanse, cât şi dreptul la tratament egal în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă, asigurând protecţie împotriva discriminării (articolul 20 şi articolul E din partea a V-a a Cartei Sociale Europene).

Esenţa oricărei forme de discriminare directă o constituie diferenţa de tratament care se aplică unei persoane. În consecinţă, prima caracteristică a discriminării direc­te este dovada tratamentului nefavorabil.

Discriminarea poate fi realizată prin abuzuri verbale sau acte de violenţă îndreptate împotriva persoanei, interzicerea practicării unei anumite profesii etc. Tratamentul nefavorabil este un factor relevant la stabilirea discriminării atunci când este nefavorabil prin comparaţie cu cel aplicat unei alte persoane aflate într-o si­tuaţie similară. „Criteriile protejate”, ce există în dreptul european pri­vind nediscriminarea, sunt: sexul, orientarea sexuală, handicapul, vârsta, rasa, originea etnică, naţionalitatea şi religia sau CONVINGERILE.

Toate directivele privind nediscriminarea prevăd că „ORDINUL DE A DISCRIMI­NA” constituie „DISCRIMINARE”. [Articolul 2 alineatul (4) din Directiva de creare a unui cadru general în favoarea egalităţii de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă; articolul 4 alineatul (1) din Directiva de aplicare a principiului egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi privind accesul la bunuri şi servicii şi furnizarea de bunuri şi servicii; articolul 2 alineatul (2) litera (b) din Directiva privind punerea în aplicare a principiului egalităţii de şanse şi al egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în materie de încadrare în muncă şi de muncă (reformată); articolul 2 alineatul (4) din Directiva privind egalitatea de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică.]

În combaterea practici­lor discriminatorii, aceasta nu se limitează la ordinele care au caracter obligatoriu, ci trebuie să se extindă pentru a surprinde şi situaţiile în care există o preferinţă expresă sau o încurajare de a trata persoanele mai puţin favorabil din cauza unuia dintre criteriile protejate.

Actele de instigare la discri­minare, pe lângă faptul că reprezintă discriminare, intră sub incidenţa legii penale naţionale. Acest fapt încalcă dreptul la muncă ce trebuie coroborat cu dreptul de a nu fi supus discriminării. Tratamentul mai puţin favorabil se stabileşte printr-o comparaţie între presupusa victimă şi o altă persoană aflată într-o situaţie similară care nu deţine caracteristica protejată. „Criteriul protejat” poate să nu fie motivul expres care se află la baza tratamentului diferenţiat. Este suficient ca motivul expres să fie imposibil de disociat de „criteriul protejat”.

Termenii „măsuri speciale” şi „măsuri specifice” pot fi interpretaţi ca incluzând corectarea dezavantajelor din trecut suferite de către cei cu caracteristica pro­tejată. Atunci când măsurile sunt proporţionale, ele pot constitui o justificare a discriminării.

Articolul 14 din CEaDO garantează egalitatea în legătură cu exercitarea drepturilor materiale garantate de CEaDO. În plus, Protocolul nr.12 la CEaDO, care a intrat în vigoare în anul 2005, extinde domeniul de aplicare al interdicţiei de discriminare pentru a include orice drept garantat la nivel naţional, chiar şi acolo unde acest lucru nu se înscrie în domeniul de aplicare al unui drept CEaDO. Articolul 14 garantează egalitatea „în exercitarea [...] drepturilor şi libertăţilor” pre­văzute în CEaDO.

Din moment ce articolul 14 din CEaDO depinde în totalitate de discriminarea cu privire la unul dintre drepturile materiale garantate prin CEaDO, este necesar să se obţină o per­spectivă asupra drepturilor garantate de CEaDO. CEaDO conţine o listă de drepturi, caracterizate în principal drept „civile şi politice”; totuşi, aceasta protejează şi anu­mite drepturi „economice şi sociale”.

În aplicarea articolului 14 din CEaDO, CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului) a susţinut că domeniul de aplicare al CEaDO se extinde dincolo de litera legii în interpretarea drepturilor garantate. Va fi suficient dacă starea de fapt din litigiu va avea o legătură generală cu aspectele protejate prin CEaDO.  

Protocolul nr.12 interzice discriminarea în legătură cu „exercitarea oricărui drept prevăzut prin lege” şi prezintă, aşadar, un domeniu de aplicare mai extins decât ar­ticolul 14 care se referă numai la drepturile garantate prin CEaDO. În comentariul asupra înţelesului acestor termeni, din cuprinsul Raportului explicativ al Consiliului Europei, se afirmă că această dispoziţie se referă la discriminare: „i. în exercitarea oricărui drept acordat în mod expres unei persoane în baza dreptului naţional; ii. în exercitarea oricărui drept care poate fi dedus din obligaţia clară a unei autori­tăţi publice în baza dreptului naţional, respectiv, acolo unde o autoritate publică are obligaţia, în baza dreptului naţional, de a se comporta într-un anumit fel; iii. practicată de către o autoritate publică în exercitarea puterii sale de decizie (de exemplu, acordarea anumitor subvenţii); iv. prin orice acţiune sau inacţiune a unei autorităţi publice (de exemplu, comportamentul ofiţerilor de poliţie atunci când controlează o revoltă)”. (Protocolul nr. 12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (ETS nr. 177), alineatul 12 din Raportul explicativ. Disponibil la: http://conventions.coe.int/Treaty/en/Reports/ Html/177.html )  

   ❗️❗️ DREPTUL LA MUNCĂ, DREPTUL LA TRATAMENT EGAL, CONDIŢII DE ÎNCADRARE ÎN MUNCĂ, INCLUSIV CONCEDIERI ŞI REMUNERAŢIE

Fosta Curte Europeană de Justiţie (actuala Curte de Justiţie a Uniunii Europene - CJUE) a recurs, şi în acest caz, la o interpretare în sens larg a domeniului de aplicare. S-a ajuns astfel la concluzia că orice condiţie derivată din raportul de muncă poate intra în această categorie.

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE, fostă CEJ - Curtea Europeană de Justiţie) a adoptat, de asemenea, o abordare relativ cuprinzătoare a conceptelor de con­cediere şi remuneraţie.

În legătură cu domeniul de aplicare a conceptului de conce­diere, aici sunt cuprinse aproape toate situaţiile în care relaţia de muncă încetează. 

CEaDO conţine o listă deschisă de criterii protejate. Oricine poate invoca CEaDO în faţa autorităţilor naţionale, a instanţelor şi în cele din urmă în faţa CEDO.  

   Atunci când se confruntă cu o plângere ce include alegaţii de discriminare, CEDO o poate analiza în baza dreptului material, întemeindu-se exclusiv pe acesta sau în coroborare cu articolul 14 din CEaDO.

• Nu se poate formula o plângere întemeiată exclusiv pe articolul 14 din CEaDO, aceasta trebuie combinată cu o plângere bazată pe unul dintre drepturile materiale ale CEaDO. Va fi suficient ca plângere să se refere în linii mari la domeniul vizat de dreptul respectiv.

• Protocolul nr. 12 la CEaDO creează un drept independent la nediscriminare. Acesta se va referi la orice drepturi create sau care pot fi deduse din legislaţia sau practica na­ţională, iar sensul dat termenului „discriminare” este identic cu cel de la articolul 14.

• Abordarea adoptată de CJUE (fostă CEJ) a fost aceea a interpretării domeniilor de aplicare în mod extrem de larg, pentru ca efectele drepturilor persoanelor în temeiul legislaţiei UE să fie depline.

• Sfera de aplicare a CEaDO, atât din punct de vedere al drepturilor materiale pe care le conţine, cât şi din punct de vedere al modului în care acestea sunt interpretate în scopul aplicării articolului 14, este deosebit de largă în comparaţie cu directivele UE privind nediscriminarea.  

   Directivele europene privind nediscriminarea interzic tratamentul diferenţiat bazat pe anumite „criterii protejate”, care cuprind o listă fixă şi limitată de criterii prote­jate, printre care sexul [Directiva de aplicare a principiului egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi privind accesul la bunuri şi servicii şi furnizarea de bunuri şi servicii, Directiva privind punerea în aplicare a principiului egalităţii de şanse şi al egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în materie de încadrare în muncă şi de muncă (reformată)], orientarea sexuală, handicapul, vârsta sau religia ori convinge­rile (Directiva de creare a unui cadru general în favoarea egalităţii de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă), rasa sau originea etnică (Directiva privind egalitatea de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică).

   CEaDO, în schimb, conţine o listă deschisă care coincide cu directivele, dar le depăşeşte. Articolul 14 afirmă că nu trebuie să existe nicio de­osebire „bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau ORICE ALTE OPINII, origine naţională sau socială, apartenenţă la o minoritate naţională, avere, naştere SAU ORICE ALTĂ SITUAŢIE”. Categoria „ORICE ALTĂ SITUAŢIE” a permis CEDO să includă aici (printre altele) acele criterii care sunt în mod expres protejate de di­rectivele privind nediscriminarea. În capitolul 1 s-a făcut observaţia că şi articolul 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene conţine o inter­dicţie a discriminării.

Carta este obligatorie pentru in­stituţiile Uniunii Europene, dar se va aplica şi statelor membre atunci când acestea interpretează şi aplică legislaţia UE. Dispoziţia Cartei privind nediscriminarea conţine o combinaţie între cri­teriile CEaDO şi directivele privind nediscriminarea, cu toate că nu conţine criteriul deschis „alte situaţii”. 

 INJECTAREA VAKCINURILOR SAU A SERURlLOR EXPERlMENTALE NU REPREZINTĂ O OBLIGAŢIE PROFESIONALĂ!!!

 

   ❗️❗️ RELIGIA SAU CONVINGERILE

   Deşi legislaţia UE cuprinde măsuri de protecţie limitate împotriva discriminării pe criterii de religie sau convingeri, domeniul de aplicare a CEaDO este semnificativ mai amplu decât aceasta.

   Termenul „religie” este relativ amplu şi nu este limitat la religiile organizate sau bine stabilite şi tradiţionale. Ceea ce constituie de fapt o „religie” sau o „convingere” care beneficiază de pro­tecţie în temeiul Directivei de creare a unui cadru general în favoarea egalităţii de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă sau CEaDO nu s-a bucurat de o atenţie sporită din partea CEJ sau CEaDO, ci a fost analizat temeinic de către instanţele naţionale [Dreptul la libertatea de religie şi de convingere este, de asemenea, protejat ca un drept de sine stătător la articolul 18 din PIDCP (Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice), 1966 (la care au aderat toate statele membre ale Uniunii Europene şi Consiliului Europei). A se vedea CDO, „Comentariul general nr.22: articolul 18 (Libertatea de gândire, conştiinţă şi religie)”. ].

   Într-o serie de cauze referitoare la libertatea de religie şi credinţă, în temeiul CEaDO, CEDO a precizat că statul nu poate încerca să prescrie ceea ce constituie o religie sau o convingere şi că aceste noţiuni îi protejează pe „atei, agnostici, sceptici şi neutri”, protejându-i astfel pe cei care aleg „să aibă sau nu credinţe religioase şi să practice sau să nu practice o religie”. De asemenea, aceste cazuri indică faptul că religia sau CONVINGEREA ESTE, ÎN ESENŢĂ, PERSONALĂ ŞI SUBIECTIVĂ ŞI CĂ NU TREBUIE SĂ SE REFERE NEAPĂRAT LA O CREDINŢĂ CONSTRUITĂ ÎN JURUL UNEI INSTITUŢII. A se vedea: CEDO, Armata Salvării filiala Moscova/Rusia (72881/01), 5 octombrie 2006, punctele 57 şi 58; CEDO, Mitropolia Basarabiei şi alţii/Moldova (45701/99), 13 decembrie 2001, punctul 114; CEDO, Hasan şi Chaush/Bulgaria [GC] (30985/96), 26 octombrie 2000, punctele 60 şi 62. S-a constatat că şi religi­ileile apărute mai recent, precum scientologia, îndeplinesc condiţiile necesare pentru a beneficia de protecţie (CEDO, Biserica Scientologică din Moscova/Rusia (18147/02), 5 aprilie 2007).

   CEDO a dezvoltat ideea de „convingere” în contextul dreptului la educaţie în temeiul articolului 2 din Protocolul nr. 1 la CEaDO care prevede că statul trebuie să respecte dreptul părinţilor de a asigura că educaţia copiilor lor este „CONFORM CONVINGERILOR LOR religioase ŞI FILOZOFICE”.

   CEDO a declarat: „Sensul comun al cuvântului «CONVINGERE», în sine, nu este sinonim cu cuvintele «opinie» şi «idee», după cum sunt întrebuinţate la articolul 10 din Convenţie care garantează libertatea de exprimare; acest termen este mai apropiat de «CONVINGERE» (în textul în limba franceză: „convictions”) care figurează la articolul 9 [...] – şi denotă O VIZIUNE CARE ATINGE UN ANUMIT NIVEL DE FORŢĂ MORALĂ, SERIOZITATE, COEZIUNE ŞI IMPORTANŢĂ.”(CEDO, Campbell şi Cosans/Regatul Unit (7511/76 şi 7743/76), 25 februarie 1982, punctul 36).

 

   ❗️❗️ OPINIILE POLITICE SAU DE ALTĂ NATURĂ

   CEaDO prezintă în mod expres „OPINIILE politice sau DE ALTĂ NATURĂ” drept criterii protejate, deşi acestea nu figurează printre criteriile protejate de directivele UE privind nediscriminarea. În cazul în care o persoană are UN CREZ SPECIAL care însă nu îndeplineşte criteriile necesare pentru a fi considerat „religie sau convinge­re”, POATE BENEFICIA ÎN CONTINUARE DE PROTECŢIE în baza acestui criteriu. CEDO rareori s-a pronunţat în legătură cu acest criteriu. Ca şi în alte aspecte ale CEaDO, „OPINIILE politice sau DE ALTĂ NATURĂ” sunt protejate de drept prin dreptul la libertatea de ex­primare în temeiul articolului 10, iar din jurisprudenţa în acest domeniu, este posibil să se obţină o apreciere a ceea ce poate fi acoperit prin acest criteriu.

   Așadar, în practică, în cazul în care o presupusă victimă consideră că a existat un tratament diferenţiat pe acest criteriu, CEDO o să examineze, pur şi simplu, cererea în temeiul articolului 10. 

   La nivel general, CEDO a hotărât în cauza Handyside/Regatul Unit că DREPTUL LA LIBER­TATEA DE EXPRIMARE VA PROTEJA nu doar „«INFORMAŢIILE» sau «IDEILE» primite favorabil ori considerate ca fiind inofensive sau indiferente, dar şi pe cele CARE FRAPEAZĂ, ŞO­CHEAZĂ SAU NELINIŞTESC STATUL ORI UN SEGMENT OARECARE DIN POPULAŢIE” (CEDO, Handyside/Regatul Unit (5493/72), 7 decembrie 1976).  

   Deşi există o vastă jurisprudenţă în acest domeniu, această secţiune se va limita să ilustreze, prin două cauze, modul în care opinia politică ar putea beneficia de o protecţie mai puternică decât alte tipuri de opinii.

   Exemplu: cauza Castells/Spania s-a referit la un membru al parlamentului care a fost judecat pentru „insultarea” guvernului după ce a criticat lipsa de acţiune a acestuia în privinţa actelor de terorism din Ţara Bascilor.241 CEDO a sublini­at importanţa libertăţii de exprimare într-un context politic, în special având în vedere rolul esenţial al acesteia în buna funcţionare a unei societăţi de­mocratice. Ca atare, CEDO a constatat că orice ingerinţă va atrage după sine „o examinare amănunţită”.

 

  Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene

Articolul 11 - Libertatea de exprimare și de informare (1) Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie și libertatea de a primi sau de a transmite informații sau idei fără amestecul autorităților publice și fără a ține seama de frontiere. (2) Libertatea și pluralismul mijloacelor de informare în masă sunt respectate.

Articolul 11 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene corespunde articolului 10 din CEaDO, având următorul text: `(1) Oricare persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau de a comunica informaţii sau idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere. Prezentul articol nu împiedică statele să supună societăţile de radiodifuziune, de cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare. (2) Exercitarea acestor libertăţi ce comportă îndatoriri şi responsabilităţi poate fi supusă unor formalităţi, condiţii, restrângeri sau sancţiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru securitatea naţională, integritatea teritorială sau siguranţa publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, protecţia sănătăţii sau a moralei, protecţia reputaţiei sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de informaţii confidenţiale sau pentru a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.`

   În conformitate cu articolul 52 alineatul (3) din Cartă acest drept are acelaşi înţeles şi acelaşi domeniu de aplicare ca şi cel garantat prin CEaDO. Restrângerile ce pot fi aduse acestui drept nu le pot depăşi, prin urmare, pe cele stabilite la articolul 10 alineatul (2), fără a aduce atingere restrângerilor pe care dreptul concurenţei din Uniune le poate impune posibilităţii pe care o au statele membre de a introduce regimurile de autorizare menţionate la articolul 10 alineatul (1) a treia teză din CEaDO.

 

 ❗️❗️ REFERITOR LA APĂRAREA DREPTURILOR ELEVILOR ȘI STUDENȚILOR 

   Din cauza abuzurilor săvârșite împotriva lor, elevilor le poate fi afectată activitatea școlară și studenților le poate fi afectată activitatea universitară. 

   Amenințările și alte abuzuri săvârșite asupra elevilor și studenților sunt discriminatorii și încalcă atâtt disp. art.16 din Constituția României privind „Egalitatea în drepturi”, cât și disp. art.32 din Constituția României privind „Dreptul la învăţătură”, precum și disp. art.14 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene privind „Dreptul la educație”.          

   În plus, nu sunt respectate disp. art.53 din Constituția României, conform cărora „exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune”.

          În ceea ce privește vakcinarea împotriva c0r0nav!rusului S@rs-C0v-2, ce produce boala C0VlD-19, este necesar să fie avută în vedere REZOLUȚIA CONSILIULUI EUROPEI (CoE), ce a fost votată la sfârșitul lunii ianuarie 2021 și prin care se interzice statelor membre să facă obligatorie vaccinarea împotriva c0r0nav!rusului sau că ar putea fi utilizată pentru a discrimina lucrătorii sau pe oricine nu este vaKcinat, REZOLUȚIA fiind publicată la acest link: https://pace.coe.int/en/files/29004/html  

         SELECȚII cu anumite puncte relevante din Rezoluția Consiliului Europei (CoE) adoptată în ianuarie 2021: https://theirishsentinel.com/2021/01/29/european-court-of-human-rights-voted-that-prohibits-member-states-from-making-vaccination-against-the-coronavirus-mandatory/

          《7.3 cu privire la garanția acceptării ridicate a vaccinului:

          7.3.1 asigurarea faptului că cetățenii sunt informați că vaccinarea NU este obligatorie și că nimeni nu este presat politic, social sau altfel să se vaccineze dacă nu dorește să o facă singur;

          7.3.2 să se asigure că nimeni nu este discriminat pentru că nu a fost vaccinat, din cauza unor posibile riscuri pentru sănătate sau pentru că nu dorește să fie vaccinat;》          

   Dreptul la educaţie este unul dintre drepturile fundamentale ale societăţii contemporane, fiind subiect al reglementării atât în cadrul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, cât şi în cadrul Uniunii Europene şi a statelor membre.

               În dreptul Uniunii Europene, interzicerea discriminării prevăzută la articolul 21 din Carta drepturilor fundamentale a UE este un principiu autonom care se aplică și în situațiile în care nu se aplică nicio altă prevedere a cartei.

   Printre criteriile pe baza cărora se interzice discriminarea, enumerate în prevederea respectivă, se regăsesc sexul, rasa, culoarea, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba, religia sau CONVINGERILE, OPINIILE politice sau de altă natură, apartenența la o minoritate națională, averea, nașterea, dizabilitatea, vârsta și orientarea sexuală.

          Articolul 19 din TFUE se referă la criteriile bazate pe sex, rasă sau origine etnică, religie sau CONVINGERI, dizabilitate, vârstă și orientare sexuală.

          O serie de directive ale UE interzic discriminarea în domenii precum ocuparea forței de muncă, sistemul de asistență socială, accesul la bunuri și servicii.

            Directiva 2000/78/CE a Consiliului, care creează un CADRU GENERAL ÎN FAVOAREA EGALITĂȚII DE TRATAMENT în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă (Directiva privind egalitatea de tratament la încadrarea în muncă77) interzice discriminarea pe criterii precum religia sau CONVINGERILE, dizabilitatea, vârsta și orientarea sexuală.

          Directiva 2000/43/ CE a Consiliului de PUNERE ÎN APLICARE A PRINCIPIULUI EGALITĂȚII DE TRATAMENT ÎNTRE PERSOANE, fără deosebire de rasă sau origine etnică (Directiva privind egalita‑ tea rasială) interzice discriminarea pe criterii precum rasa sau originea etnică nu doar în contextul ocupării forței de muncă și al accesului la bunuri și servicii, ci și în relație cu sistemul de asistență socială (inclusiv protecția socială, securitatea socială și sănătatea) și cu EDUCAȚIA.

          O serie de alte directive pun în aplicare principiul egalității de tratament în ceea ce privește munca și încadrarea în muncă (Directiva privind egalitatea de sex), precum și în ceea ce privește ACCESUL LA BUNURI ȘI SERVICII ȘI FURNIZAREA ACESTORA (Directiva privind egalitatea de sex în accesul la bunuri și servicii).

          Conform dreptului CoE, INTERZICEREA DISCRIMINĂRII SE APLICĂ ÎN EXERCITAREA ORICĂRUIA DINTRE DREPTURILE ȘI LIBERTĂȚILE FUNDAMENTALE PREVĂZUTE ÎN CONVENȚIE (articolul 14), precum și în exercitarea oricărui drept garantat prin legislația națională sau prin oricare act al unei autorități publice (articolul 1 din Protocolul nr. 12 la Convenție).

   Dispozițiile prevăzute în ambele instrumente includ o listă neexhaustivă de motive a căror folosire ca temei pentru discriminare este interzisă, și anume sexul, rasa, culoarea, limba, religia, OPINIILE politice sau de altă natură, originea națională sau socială, apartenența la o minoritate națională, averea, nașterea, precum și orice alt statut. În cazul în care constată că unele persoane aflate în situații care sunt similare sub aspectele relevante au primit un tratament diferit, CEDO va investiga dacă există un motiv obiectiv și rezonabil care să justifice acest tratament diferit. Articolul E din CSE include, de asemenea, o listă neexhaustivă de motive a căror folosire ca temei pentru discriminare este interzisă, și anume rasa, culoarea, sexul, limba, religia, OPINIILE politice sau de altă natură, originea națională sau socială, sănătatea, apartenența la o minoritate națională sau nașterea.  

 INJECTAREA VAKCINURILOR SAU A SERURlLOR EXPERlMENTALE NU POATE REPREZENTA O OBLIGAŢIE PENTRU EXERCITAREA DREPTULUI LA ÎNVĂȚĂTURĂ ȘI A DREPTULUI LA EDUCAȚIE!!!

----------------------------------

  Suținerea - pe care o realizăm în favoarea Avocatului Poporului – ne-o demonstrăm prin semnarea acestei petiții, cât și prin aderarea la  GRUPUL SUSȚINEM și ÎNCURAJĂM Avocatul Poporului SĂ ACȚIONEZE PENTRU POPOR!”, ce a fost creat pe rețeaua de socializare Facebook, la acest link: https://www.facebook.com/groups/536826970631474   

          Cu stimă!

 

📖ℹ️📖 BIBLIOGRAFIE:

❗️❗️🔴❗️❗️ DREPTURILE FUNDAMENTALE ALE OMULUI sunt reglementate în Constituția Românieihttp://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?id=339

 

❗️❗️🟣❗️❗️ Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (CEaDO)https://www.echr.coe.int/documents/convention_ron.pdf

 

❗️❗️🟢❗️❗️ Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene:
 
❗️🟢❗️ Ce trebuie să știți despre Carta drepturilor fundamentale a UE:
 
 
❗️❗️🟨❗️❗️ Convenţia Naţiunilor Unite cu privire la Drepturile Copiluluihttps://www.unicef.org/romania/media/2271/file/Conven%C5%A3ia%20Na%C5%A3iunilor%20Unite%20cu%20privire%20la%20Drepturile%20Copilului.pdf 
 
❗️🟨❗️ Manual de drept european privind drepturile copilului: https://www.echr.coe.int/Documents/Handbook_rights_child_RON.pdf

 

❗️💉🩺💊❗️  LEGEA DREPTURILOR PACIENTULUI nr.46/2003, actualizată în forma valabilă la data de 23.03.2021: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/41483

🔴  INFRACȚIUNI

➡️  

➡️  

➡️  .

 

#MonaPetruţ

 


NICOLETA-MONICA PETRUŢ    Contactați autorul petiției

Semnează această petiție

Prin semnare, autorizez pe NICOLETA-MONICA PETRUŢ să-mi predea semnătura către persoanele care au autoritatea necesară.


SAU

Veți primi un e-mail cu un link pentru a vă confirma semnătura. Pentru a vă asigura că primiți mesajele noastre email, vă rugăm să includeți info@petitieonline.com în lista de adrese sau lista expeditorilor agreați.

Vă rugăm să rețineți că nu puteți confirma semnătura dvs. răspunzând la acest mesaj.




Publicitate plătită

Vom aduce această petiție la cunoștința a 3000 persoane.

Aflați mai multe informații...