NU ! EXPERIMENTELOR SOCIALE PE ROMÂNI

logo_cam_1_jpg.jpg      PETIŢIE împotriva intenției Guvernului de a transfera contribuțiile sociale integral în sarcina angajatului  

Solidaritate, responsabilitate socială, echitate, echilibru - sunt principii de bază statuate în Convențiile și Recomandările Organizației Internaționale a Muncii, dar și în Tratatele și reglementările europene. Din păcate, ca multe alte caracteristici ale unei societăți democratice mature și dezvoltate,  ele nu reprezintă o preocupare pentru clasa politică din România.

Intenţia Guvernului României de a transfera contribuţiile sociale exclusiv în sarcina angajatului, este una care dovedeşte felul în care guvernanţii ignoră nu doar legislaţia europeană în vigoare, dar şi nevoile şi drepturile cetăţenilor români, obligaţi să fie cobai pentru măsuri și politici netestate nicăieri în lume. Prin urmare, considerăm această decizie a actualului guvern de a transfera integral în sarcina salariaților responsabilitatea finanțării sistemului de pensii și asigurări de sănătate – ca fiind o măsură incoerentă, hazardată şi total defavorizantă față de cel în slujba căruia ar trebui să fie guvernanţii: poporul român.  

Semnaţi petiţia iniţiată de Blocul Naţional Sindical împotriva acestei iniţiative a Guvernului României, luaţi atitudine cu privire la o măsură ilogică, ce defavorizează salariaţii din România, şi împiedicaţi să devenim unica ţară europeană în care contribuţiile sociale sunt aruncate doar pe umerii angajaţilor!

   Acest transfer al responsabilităţii finanţării sistemelor de securitate socială către angajat înseamnă de fapt:

-       Împovărarea angajatului prin această măsură care îi va diminua veniturile. Azi angajatul plătește contribuții sociale 16,5% și impozit pe salarii – 16%, de la 1 ianuarie salariatul va plăti contribuții sociale – 35% și impozit pe salariu 10%. Angajatorul plătește azi contribuții sociale - 22,75%, de la 1 ianuarie 2018 va plăti - 0%.

-       Toate riscurile demografice și de sustenabilitate a sistemului de pensii și a celui de sănătate vor fi transferate către salariat, fapt ce va genera un război între presiunea fiscală pe salariat și adecvarea veniturilor pentru beneficiari. Cele 2 sisteme – sistemul public de pensii și cel de asigurări de sănătate - sunt oricum greu sustenabile, în acest moment raportul între salariați și pensionari  fiind de aprox 1:1. În sistemul de asigurări de sănătate erau la sfârșitul anului 2016 - 17.130.940 persoane asigurate – aprox 11,4 milioane plătesc contribuții de asigurări sociale. Pentru aproape 6 milioane de contribuabili (alții decât salariații), contribuția la fondul de sănătate este extraordinar de redusă, aprox 5 milioane de salariați asigură peste 80% din finanțarea sistemului de asigurări de sănătate.  

-       Măsura încalcă flagrant convenții internaționale ratificate de România cu privire la sistemele de securitate socială, reprezentând renunţarea la principiile solidaritaţii și asumării echitabile și echilibrate a sarcinii finanțării.

  -       Salariații din sectorul privat vor suporta din salariul net acest transfer, deoarece nu există un mecanism valid care să oblige angajatorii din mediul privat să crească salariile brute cu valoarea contribuțiilor aflate anterior în sarcina angajatorului. La un salariu brut de 2500 lei, dacă mecanismul propus de Guvern nu va fi validat în practică, salariatul va pierde până la 297 lei, adică o reducere nominală cu aproximativ 17% a salariului net.

  -        În urma acestui transfer, la 1 ianuarie 2018, creșterea reală a salariului minim va fi 0, în sumă nominală salariul minim net pe economie va crește cu 1 leu (noul salariu minim anunțat pentru 1 ianuarie 2018 fiind de 1750 lei). Creșterea salariului minim de la 1450 la 1550, asa cum era anunțat în programul de guvernare, în condițiile păstrării actualului sistem de contribuții, ar fi însemnat creșterea salariului minim net cu 68 lei.  

-       Actualmente Guvernul nu poate garanta includerea contribuțiilor angajatorului în câștigul salarial brut decât în cazul salariului minim și al salariilor din sectorul bugetar, iar în acest moment peste 25% din salariații din România sunt plătiți la nivelul salariului minim, așadar ierarhia salarială va fi în mod excesiv aplatizată.  

-       Rămân fără finanțare: asigurările de șomaj, asigurările în caz de accidente de muncă și boli profesionale, garantarea creanțelor salariale în cazul insolvenței angajatorului, asigurarea pentru concedii medicale și indemnizații. Neoficial se anunță că acestea vor fi preluate în plată de bugetul de stat, oficial nu se cunoaște ce se va întâmpla cu aceste prestații.

  -       Precarizarea situației lucrătorilor români în spațiul european și o discriminare la nivel de drepturi prin dispariția principiului contributivității în cazul celor 4 componente mai sus menționate.

  -       Dispar contribuțiile pentru condițiile de muncă deosebite sau speciale (plătite suplimentar de angajator), ca urmare vor dispărea și beneficiile celor ce lucrează în aceste condiții de muncă (reducerea vârstei de pensionare și a stagiului de cotizare fără afectarea nivelului drepturilor).

  În timp ce adevăratele motive pentru care actuala coaliție de guvernare și-a asumat o astfel de decizie rămân ascunse opiniei publice, argumentele lansate public în susținerea acestei inițiative nu pot fi considerate reale pentru că:

•       ”Reducerea deficitului bugetului asigurărilor sociale și fondului de asigurări de sănătate.”: •       Transferul contribuțiilor de la angajator la angajat este doar o rotire între două tipuri de contribuții, ambele venituri ale bugetului de asigurări sociale / fondul de asigurări de sănătate, respectiv un transfer contabil între două capitole bugetare. În funcție de modul în care se va aplica acest transfer, se poate vorbi cel mult de o compensare între creșterile de contribuții sociale și reducerea impozitului pe salarii. Bugetul de stat subvenționează în acest moment ambele sisteme, în consecință  va fi cel mult o compensare între tipuri de venituri.

•       ”Vor crește pensiile prin luarea în calcul inclusiv a contribuțiilor care azi sunt suportate de angajator”: •       Nici pensiile celor ce contribuie azi nu vor fi mai mari în viitor datorită acestei măsuri, o dată cu creșterea câștigului salarial brut individual crește cel puțin în mod similar și câștigul salarial mediu brut pe economie, știut fiind faptul că pensia se calculează plecând de la raportul între câștigul brut individual bază de calcul și câștigul salarial mediu brut pe țară aferent fiecărei luni de cotizare.

•       ”Reducerea birocrației și creșterea gradului de colectare”: •       În acest moment angajatorul întocmește un singur ordin de plată pentru toate contribuțiile sociale, și depune o singură declarație lunară pentru toate contribuțiile, indiferent de bugetul / fondul de care aparțin și indiferent dacă sunt datorate de angajator sau de angajat. Colectarea și plata se va face în continuare tot de către angajatori, reținerea la sursă și nevirarea nu mai este considerată infracțiune în urma deciziei Curții Constituționale.

În nici o țară din Europa finanțarea sistemului de securitate socială nu se asigură exclusiv de către angajat, pentru că vorbim de solidaritate și de responsabilitate socială asumată în mod echilibrat între angajat și angajator.   La nivel mondial, din 119 țări care au în implementare un sistem de protecție socială și a căror fiscalitate este monitorizată, nici măcar una nu are în întregime această sarcină alocată exclusiv angajatului.  

Practica europeană arată o asumare împreună – angajat și angajator – a finanțării sistemului de securitate socială.

România va fi de la 1 ianuarie 2018 singurul stat din Uniunea Europeană în care contribuțiile la sistemul de securitate socială vor fi asumate integral de angajat.

Prin aderarea la Uniunea Europeană, cei mai mulți români au sperat la justiție socială, protecție socială și condiții de muncă și de viață decente. Protecția socială oferă lucrătorilor siguranța unui venit în perioada de tranziție între două locuri de muncă, în perioadele de îmbolnăvire, invaliditate, maternitate sau pensionare. Dispariția surselor de finanțare înseamnă implicit dispariția prestațiilor sau preluarea acestora de către bugetul de stat. În cazul dispariției prestațiilor mai sus menționate, România își încalcă angajamentele asumate la nivel european și internațional.

În cazul preluării acestor prestații de către bugetul de stat apare inevitabil întrebarea - de ce decizia de a concedia, de a nu investi în sănătatea și securitatea la locul de muncă sau falimentul unui angajator trebuie asumate public de toti cei ce susțin bugetul de stat?   Securitatea socială este în același timp un cost dar și o investiție pentru angajatori. Globalizarea și politicile de ajustare impun mai mult ca oricând existența unor sisteme sustenabile de asigurări sociale. Protecția socială trebuie să fie parte integrantă a modelului economic și social. Dreptul la muncă este garantat de Constituție, lucrătorul trebuie să aibă dreptul să-și aleagă locul de muncă și programul de lucru. Securitatea socială trebuie să faciliteze mobilitatea și dezvoltarea profesională a lucrătorilor.

  Semnaţi petiţia iniţiată de Blocul Naţional Sindical împotriva acestei iniţiative a Guvernului României, luaţi atitudine cu privire la o măsură ilogică, ce defavorizează salariaţii din România şi împiedicaţi să devenim unica ţară eupeană în care contribuţiile sociale sunt aruncate doar pe umerii angajaţilor!

Este momentul să reacţionaţi şi să nu îngăduiţi ca acest lucru să se întâmple!  

www.bns.ro 

https://www.facebook.com/Blocul-National-Sindical-162399627108073/?ref=aymt_homepage_panel

 


BLOCUL NATIONAL SINDICAL - Ciprian Vacaru    Contactați autorul petiției


SAU

Autorul petiției va vedea toate informațiile pe care le furnizați în acest formular.
Facebook