Bogdan Stănescu, cunoscut ca „bugetarul de lux”: Nu am avut niciodată 25 de joburi simultan

Bogdan Stănescu, actualmente consilier din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), care a intrat în atenţia publică anul trecut, prin numărul mare de funcţii ocupate la diverse companii de stat, spune, că are în prezent doar trei funcţii, inclusiv cea de bază, de la banca centrală și că a ocupat în acelaşi timp cel mult cinci funcţii, pe o perioadă scurtă. El arată, într-un interviu pentru news.ro, că nu a ocupat nici cumulat, în toată cariera sa, 25 de locuri de muncă în sectorul public şi că relatările despre numărul mare de joburi de la stat pe care le-ar ocupa au apărut în presă anul trecut, după ce a cerut implementarea unei decizii a Curţii de Conturi la Oli Terminal, ce ar fi favorizat statul în raport cu acţionarii minoritari.

„Primul meu job la stat a fost de consilier juridic la Direcţia Regională Vamală Galaţi, acolo am debutat, deşi dorinţa mea, după absolvirea Facultăţii de Drept, era să fiu notar. Pentru că am fost remarcat de cei de la Regionala Vamală ca un student bun, mi-au zis: n-are rost să cari valiza la notari, vino şi fă-ţi rodajul la stat, unde lucrurile sunt dure”, a spus Stănescu, în interviul acordat News.ro.

Bogdan Stănescu mai spune că numărul de posturi la stat pe care presa a scris că le-ar fi avut este „o legendă”.

„Mi-au scos 12 joburi simultan. Pe urmă, prin lecturarea CV-ului, au ajuns la 25 de joburi, este o aberaţie, niciodată nu am avut nici 12 joburi simultan, nici 25. Nu ai cum, trebuie să fii supraom. (...) Cele mai multe joburi în paralel - dar care nu au durat mai mult de şase luni, nouă luni - au fost cinci: Nuclearelectrica, Oltchim, Arcadia, Romplumb şi jobul principal, director DGPAPSE în Ministerul Energiei”, a spus Stănescu.

DGPAPSE este Direcţia Generală Privatizare şi Administrare a Participaţiilor Statului în Energie, prin care Ministerul Energiei administrează companiile la care este acţionar.

„La acest moment, am doar Oltchim şi Arcadia şi funcţia de bază de la BNR. Trei”, a mai spus el.

Bogdan Stănescu este administrator special la companiile Oltchim Râmnicu Vâlcea şi Arcadia 2000 Bucureşti (care are o reţea de librării), aflate în insolvenţă.

El spune că informațiile despre posturile pe care le-ar fi ocupat au apărut în presă după ce „a deranjat unele interese la Oli Terminal” încercând să apere interesul statului.

„Practic a început de la Oil Terminal, când în şedinţele consiliului de administraţie - n-au fost multe, vreo patru la număr în cele două luni cât am stat - am descoperit şi trebuia să implementăm, pentru că aveam deciziile Curţii de Conturi care spune că statul, acolo unde este acţionar la societăţile de stat, iar societăţile nu şi-au introdus terenul în capitalul social, în favoarea statului, conform legii, erau obligate să o facă, cu termen. Asta înseamnă că ceilalţi acţionari, dacă nu vin cu bani să-şi păstreze cota de acţiuni, procentul, înseamnă că sunt diminuaţi. Când am spus asta şi am şi demonstrat că trebuie făcut, mi s-a spus: n-ai să apuci să o faci”, a spus Stănescu.

El a adăugat că i s-a cerut să se retragă din consiliul de administrație și că la scurt timp au început și elatările din presă legate de funcţiile pe care le-ar fi ocupat la stat.

„Nici pe departe nu mă consider bugetar de lux. Nici nu ştiu cum mi s-a atribuit această sintagmă, ca şi cum ar fi o infracţiune să câştigi nişte bani, chiar dacă sunt de la stat, dar raportat la munca făcută în societăţile la care am fost trimis să reprezint statul, zic eu că a fost o remuneraţie echitabilă şi normală”, spune Bogdan Stănescu.

Ultima sa declaraţie de avere, depusă în 9 august 2016, arată că a câştigat din funcţiile pe care le deţine - pe lângă veniturile de la BNR, care sunt anonimizate - în total, în anul anterior celui al depunerii, 382.346 lei net, echivalent cu circa 85.000 euro.

La acestea se adaugă 29.078 lei primiţi drept onorarii din activitatea de arbitraj comercial de la Curtea de Arbitraj Bucureşti, dar aceasta nu este o instituţie publică, având statut privat.

Bogdan Stănescu consideră, însă, că raportat la beneficiile aduse companiilor la care a reprezentat statul, sumele pe care le-a primit sunt infime.

„Dacă este să calculăm indemnizaţiile încasate sau beneficiile realizate pentru mine personal, raportat doar la profiturile a două companii de renume: Hidroelectrica şi Nuclearelectrica (...), dacă le adunăm şi vedem cam ce am încasat doar la cele două societăţi (...), indemnizaţia mea se califică undeva la 0,0002%”, a spus Stănescu.

El aduce ca argumente în favoarea sa faptul că societăţi cu probleme mari precum Hidroelectrica, la care a fost administrator special pe perioada insolvenţei, sau Oltchim, la care este acum administrator special, au trecut pe profit.

„Cheia succesului pe subiectul acesta este: să nu furi! Dacă nu furi şi ai şi puţină pricepere, compania merge, indiferent cum se numeşte ea: Hidroelectrica, Oltchim, Nuclearelectrica. Acesta a fost principiul meu: hai să nu acceptăm compromisurile, să încercăm să nu facem achiziţii publice la preţuri mari când ele pot fi la preţuri mici şi tot aşa. Dacă tai toate "căpuşele", societatea funcţionează”, a spus Stănescu.

El adaugă că toate funcţiile pe care le-a ocupat sau le ocupă la diverse companii de stat i-au fost oferite și că nu le-a solicitat el.

Întrebat dacă este sau a fost protejat de oameni politici sau de serviciile secrete, Bogdan Stănescu a răspuns: „Am lucrat cu tot eşichierul politic, toţi m-au apreciat. (...) Toţi au preferat să lucreze cu mine. De aici, bineînţeles, au început: aha, e omul serviciilor, e aşa... Pe vremea lui Ceauşescu am avut represalii pentru că toate rudele noastre erau plecate în străinătate şi treceau cei de la Securitarea de atunci să ne verifice. De mic copil am avut astfel de temeri, cum aş fi putut să spun: da, vă iubesc, dragii mei, şi hai să intrăm în cârdăşie. Iar cu politicienii, toţi m-au apreciat şi mi-au zis: ok, Stănescu nu fură, putem să stăm liniştiţi că nu intrăm nici noi în puşcărie după semnătura lui”.