Salvati OLTCHIM si ARPECHIM!


Musafir

/ #36206 Re: SINDICATUL VICTORIA CONTRAATACA: CEI 220 DE ANGAJAŢI DE LA PITEŞTI NU MUNCESC NIMIC DE ŞASE ANI.

2015-04-15 12:40

#36204: - SINDICATUL VICTORIA CONTRAATACA: CEI 220 DE ANGAJAŢI DE LA PITEŞTI NU MUNCESC NIMIC DE ŞASE ANI.  

Reînviaţi proiectele judeţului!

Platforma Arpechim

Ca un blestem s-au abătut asupra economiei judeţului deciziile luate de guvernanţi în ceea ce priveşte industria. Privatizările făcute după ureche şi diverse interese ne-au văduvit de ARO, Grulen, Fabrica de Porţelan, Rolast şi multe alte unităţi economice importante. Colac peste pupăză, „perla industriei petrochimice româneşti”, platforma Arpechim, trage să moară.
Divizia Petrochimică Bradu nu poate lucra fără materia primă de la rafinărie, care rafinărie a fost trecută pe răbojul demolărilor de către patronii de la OMV Petrom. Pur şi simplu, compania nu mai are nevoie de rafinărie, iar statul a eşuat – cel puţin până acum – în încercarea de a prelua-o.
Astfel, multe instalaţii importante vor ajunge la fier vechi, iar sute de oameni îşi vor pierde locurile de muncă (altă dată, pe platforma petrochimică lucrau peste 10.000 de oameni!).
Culmea este că statul are un plan de realizare a unui consorţiu format din Oltchim şi platforma petrochimică din Piteşti, pentru a-l privatiza, dar nu reuşeşte să preia nici măcar rafinăria. Poveşti!
O altă „culme” este că la cârma Ministerului Economiei s-a aflat un argeşean, deputatul Andrei Gerea, care promitea privatizarea Oltchim la pachet cu rafinăria din Piteşti, dar nu s-a făcut nimic. Acum, Gerea se află la conducerea Ministerului Energiei, dar chiar şi aşa avem de doi bani speranţă că se mai poate mişca ceva din loc. Asta nu înseamnă însă că parlamentarii noştri – care mai sunt fără „bube”, căci vreo cinci din 17 au deja dosare penale! – dar şi factorii de decizie judeţeni nu trebuie să se bată până la capăt pentru Arpechim. Iar dacă nu vor reuşi să facă nimic, atunci să răspundă în faţa celor care le-au dat votul.

Parcuri industriale

O altă prioritate este crearea de parcuri industriale cât mai multe şi mai mari care să atragă investiţii. Piteştiul nu dispune de un asemenea parc industrial şi abia a identificat câteva terenuri pe care să poată realiza aşa ceva. Viceprimarul Cornel Ionică a spus că cel mai bine se pretează un teren pe care a funcţionat CET-ul pe cărbune (acum dezasamblat). La Mioveni s-a făcut un astfel de parc industrial, iar autorităţile locale mai vor să construiască asemenea amplasamente. Nici Câmpulungului nu i-ar prisosi o asemenea investiţie, în condiţiile în care oraşul este aproape mort din punct de vedere industrial, încercându-se, în schimb, dezvoltarea turistică a zonei. Încercare care, pentru moment, nu pare să fi reuşit decât în planul micilor afaceri…

Centre regionale

O misiune importantă a mai-marilor judeţului şi a parlamentarilor este aceea de a preveni, pe de-o parte, dispariţia unor centre regionale de comandă din judeţ şi, pe de altă parte, de a face totul pentru ca unele centre regionale care au migrat să revină la Piteşti. În paralel, trebuie făcute eforturi ca, atunci când se va pune problema regionalizării, Piteştiul să fie capitală regională, iar judeţul să aibă poziţia pe care o merită. În ceea ce priveşte centrele de comandă, nu este lipsit de interes să amintim aici că „ne închinăm” la Antifrauda şi Controlul în Trafic de la Alexandria, la Finanţele, Autoritatea Electorală Permanentă, Comisariatul pentru Protecţia Consumatorilor şi Poşta din Ploieşti, că nu avem în judeţ nici comanda de la Autoritatea de Management pentru Proiectele cu Finanţare Europeană, nici de la Inspectoratul Teritorial pentru Regim Silvic şi Vânătoare, nici de la Calitatea în Construcţii. Este, aşadar, foarte mult de muncă şi nu trebuie irosit niciun moment pentru un lobby chiar agresiv. Parlamentarii au, din acest punct de vedere, un cuvânt destul de greu de spus. Doar să vrea să se implice!

În cele de mai sus am trecut în revistă cele mai importante proiecte pentru judeţul Argeş (şi nu doar din punctul nostru de vedere). Depinde de parlamentari, de preşedintele Consiliului Judeţean, de prefect şi de primarii marilor oraşe să se implice şi să atragă şi alţi factori de decizie de partea lor (cum ar fi oamenii de afaceri) pentru ca împreună să reprezinte cât mai bine interesele Argeşului.