Salvati OLTCHIM si ARPECHIM!

http://www.curierul.ro/index.php?/economie/cernev-crede-c-numai-ruii-pot-face-treab-la-oltchim.html

• liderul sindicatului Victoria din combinat afirmă răspicat că fără bani şi rafinărie proprie, nici un alt investitor nu va face treabă la OLTCHIM
Aşa cum vă informam şi în ediţiile precedente, pe lista celor mai dornici de privatizarea OLTCHIM-ului s-au înscris şi ruşii de la obscura Oil Gas Trade. Subiectul nostru a fost preluat şi dezvoltat în presa centrală de unde Evenimentul Zilei a ajuns la concluzia următoare: „Compania Oil Gas Trade, în spatele căreia se vehiculează că ar fi Gazprom, pare cea mai hotărâtă să cumpere combinatul chimic vâlcean. Ruşii plusează în stil mare: spun că vor plăti dublu faţă de cea mai bună ofertă concurentă pe care o va primi statul român.
După ce autorităţile au anunţat că vor curăţa Oltchim de datorii, compania a devenit o ţintă şi mai interesantă pentru aspiranţii la statutul de acţionar majoritar al celui mai mare combinat chimic din regiune. Aceştia par a fi în primul rând ruşii. Este vorba despre cei de la compania Oil Gas Trade, o companie obscură, în spatele căreia se vehiculează că s-ar afla Gazprom, dar şi despre reprezentanţii băncii de investiţii VTB Capital, controlată de statul rus.
Cei dintâi par deocamdată favoriţi în cursă, întrucât au făcut cea mai ofensivă ofertă. Potrivit surselor EVZ, ei s-au declarat dispuşi să ofere avans pentru finanţarea activităţii curente a Oltchim suma de 50 de milioane de euro, imediat ce compania curăţată de datorii, Oltchim SPV, va fi înfiinţată. “În câteva zile, au zis, vor da drumul la bani”, au menţionat sursele.
Pentru Oltchim, ruşii spun că “vor da dublu faţă de cea mai bună ofertă de preluare, bani pe care îi varsă imediat”, au adăugat sursele menţionate. Suma s-ar învârti, potrivit discuţiilor preliminare, la circa 200 milioane de euro.
De altfel, singura ofertă concurentă, tot verbală, este de 100 milioane de euro şi a venit de la acţionarul minoritar PCC, care s-a înscris în cursă alături de fondul de investiţii israelian “Fortissimo Capital”. Banii ar urma să fie livraţi însă în decurs de doi ani de la preluarea combinatului. Ei ar mai da 50 de milioane de euro pentru finanţarea activităţii Oltchim în primul an. “PCC pune în joc de fapt doar 50 de milioane de euro, pentru că practic cele 100 milioane euro le-ar strânge din beneficiile de la Oltchim”, au explicat sursele EVZ. Ceilalţi ruşi interesaţi, de la VTB Capital, au fost până acum doar în discuţii de tatonare la Ministerul Economiei.
Autorităţile se grăbesc să rezolve problema de la Oltchim pentru a nu intra în iarnă cu o companie fără capital de lucru şi cu salarii restante către angajaţi. Până la finele lunii, ar urma să fie gata Oltchim SPV, care va prelua de la actuala companie activele, dar nu şi datoriile de circa 793 milioane euro. “Noul” Oltchim a fost evaluat de firma Winterhill la 274 milioane euro. Pe de altă parte, numai în partea de petrochimie de la Arpechim, cumpărată în 2009 de la OMV Petrom, Oltchim a investit 106 milioane euro.
Arpechim şi Oltchim au fost create să funcţioneze împreună, însă rafinăria de la Piteşti, a treia ca mărime din ţară, a fost închisă în 2011 de Petrom. Acum, Gazprom, prin Oil Gas Trade, vrea să cumpere şi Arpechim la pachet cu Oltchim.
“Ruşii vor să ia şi rafinăria. Cu petrolul adus de ei, vor să facă pe lângă carburanţi şi materii prime pentru petrochimie. Acesta ar fi sistemul complet de integrare”, au explicat sursele noastre. De altfel, grupul Gazprom a intrat la finele anului trecut pe piaţa locală de distribuţie a carburanţilor. Grupul deţine deja zece benzinării, iar la finele lui 2015 vrea să ajungă la 120 de staţii, ceea ce l-ar face al cincilea jucător ca mărime din piaţă. În plus, ruşii vor să cumpere de la compania de stat Conpet şi conducta de transport al ţiţeiului de la Marea Neagră la Piteşti. De aici, oleoductul ar urma să fie prelungit până în Serbia, unde Gazprom are rafinării” scria, săptămâna trecută, gazeta bucureşteană.
De pe lista actuală de „peţitori” doar paravanul GAZPROM-ului pare să-i facă cu ochiul liderul sindical Corneliu Cernev: „Dacă îi iei la bani mărunţi şi vezi cam fiecare ce poate, e clar că fără resurse financiare adecvate şi o rafinărie n-ai şanse de reuşită la OLTCHIM. Asta, bineînţeles, în cazul în care se vrea acest lucru. Din punctul meu de vedere, dintre toţi numai ruşii aceştia despre care se spune că ar veni în numele GAZPROM-ului pot fi luaţi în serios. În rest, nici PCC şi SCR-ul domnului Vuza n-au cum să facă faţă. Cu tot regretul, o spun pentru că e normal să-ţi fi dorit un investitor strategic din România dar, din păcate… Bine, noi ne-am fi dorit şi investitori mai mari, gen Bayer, dar, mă repet, din ceea ce avem la această oră, cred că numai ruşii sunt cu adevărat la înălţime pentru că au şi banii şi rafinăria necesare în această ecuaţie”.

Cine este Ştefan Vuza?
Ştefan Vuza este cel mai bogat clujean cu o avere estimată de Forbes 500 Miliardari la 175 de milioane de euro. El s-a destăinuit presei centrale drept un mare pasionat de călătorii.
Adevărul i-a acordat o pagină întreagă la debutul anului iar articolul este chiar interesant: „La sfârşitul anu­lui 2010, în plină criză economică, Vuza a decis să plece în jurul lumii. Bilanţul călătoriei: opt luni, 800.000 de euro şi experienţe care i-au îmbună­tăţit toate aspec­tele vieţii. Ştefan Vuza, proprietarul grupului industrial Serviciile Comer­ciale Române (SCR), este unul dintre puţinii oameni de afaceri din România care a făcut o astfel de călătorie. El a decis să îmbine utilul cu plăcutul într-un stil cu totul personal: şi-a condus opt luni afacerile dintr-o vacanţă în jurul lumii! De la începutul crizei, industriaşul din Cluj a stabilit clar unde începe şi unde se termină business-ul în viaţa sa. În vreme ce alţi afacerişti căutau cu încăpăţânare soluţii de ieşire din criza economică şi petreceau mai mult timp la birou, Ştefan Vuza a ales să folosească acest timp pentru a-şi consolida personalitatea. Familia, lumea, activitatea personală şi latura spirituală, toate au fost analizate şi îmbunătăţite în călătoria sa de opt luni, începută la sfârşitul lui 2010.
Ştefan Vuza a început în 2010 negocierile pentru vânzarea unei afaceri-cheie către o mare companie de stat din China, a reînviat o poveste de dragoste de pe vremea facultăţii şi a plecat într-o călătorie în jurul lumii care l-a costat un milion de dolari (0,8 milioane de euro). Lui Vuza i-ar plăcea să spună că şi-a consolidat trei din cei patru piloni care susţin personalitatea umană, „templul” personal. Aceştia sunt activitatea profesională, familia şi relaţionarea cu lumea. Criza i-a măcinat anul trecut peste 50% din veniturile grupului său industrial cu afaceri în chimie, producţie de celuloză, textile, şi l-a forţat să treacă în conservare o parte din activităţi, să restructureze masiv, de fapt să concedieze mai mult de jumătate din cei 7.000 de angajaţi pe care îi avea în 2008. Inutil de adăugat că şi averea i-a scăzut: de la 280 milioane de euro în 2008 la 175 milioane de euro, conform celei mai recente evaluări a Forbes 500 Miliardari. În sens invers i-au mers însă lucrurile pe plan personal.
S-a căsătorit cu o fostă colegă de facultate (a absolvit Academia de Studii Economice), Cezara, cu care trăise o idilă în anii studenţiei. După ce a făcut în septembrie o ceremonie religioasă pe plaja din Vama Veche a plecat, împreună cu soţia, într-un voiaj de lux care a durat nu mai puţin de opt luni. A parcurs, fără îndoială, una dintre cele mai scumpe şi spectaculoase călătorii pe care le-a făcut un român vreodată - este, alături de Cezara, primul client din România care a pus piciorul pe vasul de croazieră german Europa, cel mai luxos din lume, singurul de şapte stele. Pe scurt, un fel de Burj Al Arab al mărilor şi oceanelor. De asemenea, a ajuns printre alte locaţii, în India, Bora Bora, Antarctica sau Tibet. În fiecare ţară a trăit experienţe de neuitat. Vacanţa lui Vuza nu a însemnat doar o plimbare prin locurile frumoase ale lumii. În fiecare zi, îşi petrecea circa două ore răspunzând la mail-uri de la managerii şi colaboratorii săi. În cifre, aceştia înseamnă 127 de manageri care îi administrează business-ul de zi cu zi, 12 consilieri, un consiliu tehnico-economic de 42 de oameni şi un board de 13 membri.
Cum să-ţi iei vacanţă în cea mai vitregă perioadă din ultimii 20 de ani de capitalism românesc? O întrebare care conţine şi răspunsul, pentru că fix recesiunea este declanşatorul acestui demers. Teoria lui Vuza este că, atunci când lucrurile merg prost în business, trebuie să te distanţezi puţin. Puţin mai mult: în cazul său, să pleci din Cluj-Napoca, sediul central al Serviciilor Comerciale Române şi locul unde omul de afaceri îşi petrece mare parte din timp, până în Bora Bora, Antarctica sau Tibet. Crede că a administra prin control este un mod de a rezolva problemele din afaceri doar pe termen scurt. „Dacă nu ai idei, te concentrezi pe zona asta de control”, sintetizează Vuza.
Din parcul auto al lui Vuza face parte un Mercedes CL de 225.000 de euro. Mai are un BMW seria 7, o Toyota Land Cruiser şi un Smart Crossblade. Poartă un ceas Piaget, de 17.000 de euro. La început se îmbrăca în costume “Dinasty”, însă pe parcurs a schimbat marca. Unul dintre brandurile sale preferate este Lacoste. Îşi face cumpărăturile mai ales în străinătate. Consideră că în Cluj există doar două restaurante de calitate, însă a refuzat să le numească. Este cunoscător într-ale vinurilor, deţinând o cramă de 2.600 de sticle la castelul de la Tarcău”.
Ce fel de patron e Vuza? Concedieri din vacanţă în Pacific!
În luna februarie, presa clujeană scria că Vuza şi-a concediat aproape o sută din angajaţi dintr-o vacanţă în Maldive: „Miliardarul Ștefan Vuza închide Combinatul Someș Dej și trimite toți oamenii în șomaj. Anunțul a fost făcut la o întâlnire avută la Dej la care au participat primarul orașului, Morar Costan, deputatul USL, Cornel Itu, directorul AJOFM Cluj, Daniel Don, și consilierul ministrului Muncii, Mircia Giurgiu. Cei 170 de angajați ai combinatului vor fi disponibilizați.
Producătorul de celuloză și hârtie Someș Dej a intrat în insolvență în 30 ianuarie, după ce Tribunalul Cluj a aprobat cererea lui Ștefan Vuza. Societatea este parte a grupului Serviciile Comerciale Romane (SCR), controlat de Vuza. Someș Dej este controlată de firma A1 Impex, care deține 62,6% din acțiuni, iar SIF Banat-Crișana (SIF1) are 13,1% din titluri.
Cifra de afaceri a combinatului de la Dej a scăzut de la 6 milioane lei, la 2,1 milioane lei în primul semestru al anului trecut, iar pierderile au crescut de la 2,6 milioane lei la 6,3 milioane lei”, scria presa locală din Cluj-Napoca.