S.O.S. ALIENAREA PARENTALA DISTRUGE COPILARIA! STOP ALIENARII PARENTALE!

Deoarece cunosc cazul!mama in cauza mi a fost pacienta acum multi ani!

Pentru ca eu sunt bunica si nu pot sta o zi fara sa imi vad nepotul si ma gandesc ce e in sufletul unei mame care nu este langa copilul.ei.

Faceti ceva drept pt copii nostri!

Cunosc personal un caz dramatic

Daca gandesti rational nu ai cum sa ramai indiferent cand citesti aceste randuri

#55: -  

 

Copilul are nevoie de ambele modele parentale

Pentru ca cunosc un astfel de caz și e traumatizant pentru copil!

Copii trebuie protejati si iubiti

Mi se pare josnic pentru ca intr-o tara membra UE, in caz de divort, un copil de 5 ani este pus sa aleaga intre tata si mama iar pregatirea lui psihologiga pentru a face fata intregului proces, viitorului imediat si chiar situatiilor aparute peste ani, nu este nici pe departe ceea ce ar fi normal sa fie intr-o tara civilizata.
Nimeni nu consiliaza parintele care primeste custodia, nimeni nu verifica daca acesta nu cumva continua sa traumatizeze emotional copilul, denigrand in ochii micutului imaginea celuilalt parinte. Nimeni nu este preocupat de sufletul micutului.
Este imperios necesar, atunci cand unul din parinti nu a fost decazut din drepturile parentale, sa fie consiliat astfel incat sa inteleaga nevoia copilului de ambii parinti, nevoia celuilalt parinte de a avea o relatie cu copilul, nevoia copilului de a avea doi parinti care sa il iubeasca si sa aiba o relatie decenta chiar daca sunt divortati si fiecare are o alta familie.

Am trecut si eu prin astfel de situatii cand am fost copil si stiu cum este.

Pt ca sunt de acord cu cele propuse!

M-am aflat in aceasta situatie si ma aflu in continuare. Sunt divortat, tata a doi copii cu vârsta de 5 ani. Copiii, locuiesc cu mama lor si in mare parte cu bunica lor. Copiii, ii vad foarte rar, desi avem custodie comuna. Copiilor, li s-a inoculat de către mama si bunica, precum ca, eu tăticul lor as fi o persoana rea si ca nu ii doresc. Acest aspect oribil, datează de mai bine de doi ani de zile. Nu am vrut sa merg la politie, ca sa nu le creez copiilor teama. Cu siguranta, mama lor si bunica, le-ar fi spus: "taica-tu e un om raum. A-ti vazut, a chemat politia la noi, ca sa ne faca rau". De cate ori, ma vad cu copiii, sunt speriati si încep sa planga. Am lăsat sa mai treacă timpul, anul acesta(abia la 5ani), i-a înscris la gradinita! Cu speranta in Dumnezeu, am credinta ca isi vor reveni. Si copiii, dar si ei cei im/maturi.

pentru ca sunt de acord 100% cu petiția si cred ca trebuie sa informam cât mai multă lume despre asta.

Pt.ca sunt o mama divorțată, dar pentru binele copilului meu ,respect legătură acestuia cu tatăl.

#45: - Re:  

 Dar de mamele care abuzează copii ce ziceți? Sa fim serioși, dacă ai născut un copil nu înseamnă că te comporți ca o mama, o mama înseamnă mult mai mult de atât. Ei știu cazuri de Mame care fac asa ceva! E revoltător ca Mama sa îți bați joc de copil în halul asta, doar din răzbunare...asta e nebunie curata! Copilul ce vina are ca nu s-au înțeles părinții? 

#60: -  

 ATI pus punctul pe i

#13: -