Partidul de la televizor arată altfel în interior. Îi leagă banii – nu numai dosarele, socialismul sau guvernarea – și ripostează organizat sub presiunea maselor.

RISE a obținut  conversațiile interne purtate de liderii PSD în perioada #OUG13. Context: protestele #rezist din februarie.

În paralel, le-am urmărit afacerile, descoperind un sistem piramidal cu bani publici.

Cercul de biznis al Tel Drum se suprapune ca la lego peste anturajul politic al lui Liviu Dragnea. Filială cu filială, depind financiar unii de alții și-n jurul lor gravitează partidul care dă guvernul.

Partidul nevăzut are două divizii, oamenii cu steagul și cei cu banii. Dragnea joacă-n centru.

Primii asigură comunicarea, ceilați – pe primii.

Când se simt amenințați reacționează împreună, se coordoneză în privat, încolonează oameni în autobuze. Așa cum s-a întâmplat astă iarnă.

Corporația social-democrată funcționează ca-n ultima noapte de ianuarie, întâia noapte de protest.

DADDY’S BACK 

„Comunicatori PSD”. Așa se numește grupul de WhatsApp alcătuit din douăzeci și ceva de fruntași PSD. Aproape toți, demnitari publici. Miniștri, foști și actuali, deputați, senatori – spuma PSD – au funcționat atunci ca o celulă de criză.

„Pentru voi, am avut niște mega-întâlniri cu cercul zero din America (…) Daddy’s back! ”, a anunțat Liviu Dragnea pe grup când s-a întors în țară, pe 19 ianuarie, de la ceremonia de instalare a lui Trump.

Pe afară, era tensiune. Amnistia care se prefigura scotea deja oameni în stradă. 20.000 – numai în ziua aceea.

O zi înainte, Dragnea urechease colectivul dupa episodul cu Iohannis și “elefanții” de la celebra ședință de guvern. Șeful avea regrete tactice: „A prins momentul și a făcut pe șmecherul. (…) Eu nu înțeleg de ce nu vorbim? V-ați ridicat azi toți miniștrii să ieșiți din sală? De ce nu v-ați ridicat să îl lăsați singur?”.

Când aparatul de putere a intrat în ofensivă, strategia se făcea pe grupul de WhatsApp. 

Stare de alertă. 

Ca-ntre miniștri, Olguța Vasilescu îl muncea pe Florin Iordache: „Du-te prin pușcării să vadă jurnaliștii cum trăiesc oamenii. (…) Mergeți la penitenciarul de femei. Mai pe latură umană, așa, poate în decembrie nu s-a dat căldură acolo. Au stat în 9 grade temperatură, a spus Bica la TV. (…) reai, domnule ministru, arată-ne că ai cojones! Și dacă ies 200.000 de oameni, o imagine cu o femeie schimbă tot. Ce dezbatere publică mai vrei, Iohannis? Soția ta poate fi așa. Și Ministerul Sănătății ar fi bine să se implice. (…)”.

Neclintit, Codrin Ștefănescu, secretar general adjunct la PSD, contra#rezistă până la capăt: „Mitingul securiștilor a fost un eșec, nu vă panicați.”

Conspirația plutea-n aer, iar Gabriela Firea suda indiciile: „Observați! Sunt foarte multe postări sponsorizate și conturi noi”. Tot ea monitoriza și situația din teren: „Mai sunt în jur de o mie de manifestanți și urmează să se retragă”. Olguța, însă, n-avea emoții: „Au fost oameni și la Craiova. Au fost 16. Care n-au strigat nimic.”

Dar ieșeau din ce în ce mai mulți.

CEI CARE APĂRAU ROMÂNIA PE WHATSAPP

31 ianuarie 2017. Florin Iordache, Ministrul Justiției, anunță Ordonanța 13 care modifică Codul Penal. În fața Guvernului, scandal până târziu.

Liviu Dragnea tace public. Dar încinge lucrurile pe grupul WhatsApp al comunicatorilor PSD. El și dispozitivul de partid plănuiesc contramanifestații încă din noaptea dintre 31 ianuarie și 1 februarie.

Liviu Dragnea: „Marian Neacșu. Vorbiți deja din seara asta cu președinții de organizații să ne pregătim de un miting pentru apărarea României”.

„Oamenii ne-au adus aici prin vot masiv! Nu mai fac față la mesaje… Vor să fie alături de noi! Sunt conștienți că se încearcă o lovitură de stat. Cum spuneam, șarpele veninos e cel mai periculos. Vă rog, să-i retezăm odată capul! Să eliberăm țara asta de HIDRA!”, îl completează deputatul Liviu Pleșoianu pe Dragnea un minut mai târziu, la 00:19, 1 februarie.

Pleșoianu reprezintă PSD în relația cu UE.

Primarul Capitalei, Gabriela Firea, și fostul ministru al Educației, Ecaterina Andronescu, sunt de acord. Vor fapte.

Firea, la 00:19: „Suntem prezenți! Nu se mai poate! Trebuie să apărăm România!”

Imediat, la 00:20, Ecaterina Andronescu: „Da, să apărăm România!”

Foștii miniștri de la Sănătate și Mediu, Nicolae Bănicioiu și Rovana Plumb, sunt pe aceeași lungime de undă: „Corect!” / „Da!” Și ei susțin ideea unei contramanifestații. 

Codrin Ștefănescu aștepta de mult: „În sfârșit!!!  ”.

La ora 00:21, Liviu Dragnea lansează ordinul: „Organizați-vă!”

Codrin Ștefănescu e pregătit: „Începem de acum! Trebuie doar să decizi unde îl organizăm și când!”.

Dar cu grijă, revine Dragnea: „Vreau să atrageți toți membrii de partid, fără Chirica de la Iași. Că e omul SIE. Nu v-am zis până acum. Și câte spune în stânga și-n dreapta, instigă.”

Doina Pană, fost ministru la Mediu, vede lucrurile în perspectivă: „Da, un miting uriaș! Să nu-ncapă comparație cu numărul lor de participanți”

E trecut bine de miezul nopții, ora 01:20, Ordonanța 13 se publică în Monitorul Oficial.

Între timp, Aurelia Cristea, fost deputat PSD, criticase partidul pe Facebook: „Ceaușescu a fost mic copil, și el lucra pentru propășirea neamului, vă amintiți, dragi prieteni? Suntem datori să veghem ca acele vremuri să nu se mai întoarcă! Pașnic, fără violență! #DemocratiaTrebuieAparata.” Europarlamentarul PSD, Sorin Moisă, dă like.

Vigilent, Liviu Dragnea identifică dizidenți pe Facebook și intervine la 01:46 cu o captură de ecran: „Vedeți și like-ul d-lui Sorin Moisă.”

Ecaterina Andronescu se sufocă de indignare: „Incredibil!!!”

Lui Dragnea nu-i scapă nimic. Nici Corina Crețu, comisar european, prinsă și ea cu un like nepotrivit la postările Aureliei Cristea. E ironic: „draga noastră Corina”.

„Poftimmmm? Și dna comisar????”. Anei Birchall nu-i vine să creadă.

5 februarie. În cinci zile, la Palatul Cotroceni apare contramanifestația. Codrin Ștefănescu dă alarma pe Facebook și mobilizează aproape 1.500 de oameni. PSD nu și-o asumă oficial.

Nu apărau doar România, ci numele și sumele despre care nu vorbesc la televizor.  Adică, brigada lui Dragnea, motorul financiar al partidului.

ȘEFU’ LA BANI

Greutatea lui Liviu Dragnea în partid s-a măsurat în bani încă de pe vremea predecesorilor săi, Mircea Geoană și Victor Ponta.

În 2009, de exemplu, organizația PSD Teleorman a cotizat masiv la campania electorală a lui Mircea Goană. Oamenii lui Dragnea, foști colegi de liceu și facultate, fini, cumetri, asociați cu Dragnea Jr. sau parteneri tradiționali ai Tel Drum au băgat în total peste 2,6 milioane de lei în PSD. Exact în aceleași zile. Mare parte, cash.

Dragnea era director de campanie, împărțea funcția cu Viorel Hrebenciuc. Fusese numit într-o ședință de partid organizată la Turnu Măgurele, în hotelul Turris deținut de soția sa, Bombonica. Filiala Teleorman câștigase la scor europarlamentarele din acel an.

A prins avânt după prezidențiale, când Geoană a pierdut și partidul. De data asta, pe mâna lui Ponta, la congresul din 2010, Dragnea a ajuns secretar general. Au urmat legislativele din 2012 și instalarea la Palatul Victoria. Vicepremier și ministru peste un mamut de bani: sub el s-au comasat dezvoltarea și administrația publică.

Controla simultan activul de partid și pe cel de stat. Era baronul suprem.

„Dragnea avea resursa pentru autoritățile locale, cea mai importantă resursă în partid. Și-a construit în timp toată rețeaua asta, cu bani din programul de dezvoltare locală, un fond al guvernului aflat la dispoziția lui. Dădea bani la primari pentru drumuri, pentru nu știu ce, ca să capaciteze electorat și putere. Datoriile astea tacite nu se uită” – explică sursa noastră din grupul comunicatorilor PSD.

În 2014, Dragnea cheltuise deja peste 5 miliarde de lei.

A preluat partidul după ce Ponta s-a avariat la prezidențiale. Și, odată cu PSD, toată morișca cu bani publici, firme de partid și contractele semnate între colegi.

Așa a apărut fenomenul „Tel Drum”. A înghițit, de-a lungul timpului, peste două miliarde de lei din fonduri publice – fie sub parafa lui Liviu Dragnea, fie a altor colegi din PSD.

Și, pe măsură ce Tel Drum creștea – creșteau averea și influența lui Dragnea în partid. Se ridicau odată cu el toți subcontractorii, care se îmbogățeau, la rândul lor, din anexele contractelor Tel Drum.

Acesta e partidul nevăzut care bântuie în rechizitoriile DNA. Sunt două linii de apărare acolo, finanțatorii și “comunicatorii”, iar Liviu Dragnea e peste tot.

Șef la bani și „daddy” pe WhatsApp.

RISE a studiat tranzacțiile Tel Drum și proiectează anatomia grupării „Dragnea.”

FRAȚII CIOCAN

Dan Ciocan.   FOTO: cdep.ro

Latifundiarii Dan și Cornel Ciocan din Calafat, membri marcanți ai filialei PSD Olt, sunt prieteni vechi cu Dragnea, tovarăși de petrecere sau vânătoare.

Dan Ciocan e deputat, ales a doua oară pe listele PSD Olt.

Cornel Ciocan, fratele mai mic al parlamentarului, a căzut la închisoare pentru evaziune fiscală și spălare de bani. A primit 5 ani cu executare, după ce DNA l-a prins cu o gaură de 5,8 milioane de lei.

Cam tot atât a încasat familia Ciocan de la corporația Tel Drum în perioada 2014-2015.

Mai exact, 5.850.282 lei care au intrat în conturile firmei T DanCor Romconstruct SRL din Calafat, controlată de frații Ciocan.

“Nu știu ce-i Tel Drum și nu știu să aibă legătură cu domnul Dragnea, care-i președinte PSD și atât. Întrebați-l pe fratele meu mai multe, că de la Dan la Cornel e diferență. Ce treabă am eu cu el, alta decât legătura de sânge?”, a comentat deputatul Dan Ciocan pentru RISE Project.

VANGHELIE SI JUNIORUL

Victor Țene și Marin Dumitru din București fac parte din anturajul penal și financiar al lui Marian Vanghelie, fost primar PSD la Sectorul 5. Cei doi mai fac punte între banii Tel Drum și familia Dragnea.

Au devenit celebri în 2014, când Parchetul Capitalei le-a imputat un prejudiciu de 56 milioane de lei adus statului. Ancheta vizează contractele prin care Țene și Marin au termoizolat bună parte din blocurile sectorului 5. Procesul lor încă se judecă și Vanghelie a fost inculpat în caz, pe motiv că ar fi încasat un comision de 20% din valoarea contractelor publice.

Una dintre firmele lor (Imob Lux Construct SRL) a câștigat într-o singură zi din 2013 șase licitații în valoare totală de peste 88 milioane de lei. Apoi a descins procuratura, i-a reținut puțin pe ambii, societatea suspectă a fost radiată și-n locul ei a apărut una nouă, cu nume asemănător (Imob Infrastructură SRL) și același cod fiscal.

În numai doi ani, 2014 și 2015, această nouă firmă încasează 10 milioane de la Tel Drum.

cititi mai mult si vedeti ..... https://www.riseproject.ro/articol/

Firma avocatului Gheorghe Piperea, suspectată de fraudarea Oltchim

http://infopuls.ro/2017/06/07/firma-avocatului-gheorghe-
7 iunie 2017

BDOBusiness Restructuring SPRL și RomInsolv SPRL, consorţiul de firme conduse de  avocatul Gheorghe Piperea,  angajat pentru reorganizarea şi  redresarea Oltchim este acuzat de fraudarea societăţii. Afirmaţia a fost făcută de liderul PSR Constantin Rotaru într-o cerere depusă la Tribunalul Vâlcea.

Liderul  PSR Constantin Rotaru  a depus  în data de 6 iunie o cerere de intervenţie către Preşedintele Tribunalului Vâlcea prin care solicită respingerea planului de reorganizare al Oltchim de către actualul administrator judiciar  şi anchetarea întregii conduceri pentru slaba administrare, poate chiar frauduloasă a societăţii Oltchim.

Rotaru solicită respingerea planului de organizare al Oltchim în baza art.   92,   punctul   4,   din  Legea   nr.   85/2014  privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă pentru că nu prezintă nicio măsură   de   redresare   a   activității. În acelaşi document, liderul …cere înlocuirea administratorilor speciali şi   împiedicarea privatizării  OLTCHIM SA, în întregime sau pe mai   multe   centre   de   afaceri   distincte,   pentru   motivul   că   administratorii   nu   au capacitatea de a dispune după bunul plac de proprietățile care nu le aparțin.Rotaru susţine că acestea aparţin statului.

D.N.

 Mai jos vă prezentăm acţiunea liderului PSR, Constantin Rotaru

TRIBUNALUL VÂLCEA
Dosar nr. 887/90/2013
Secția a II-a Civilă 

Domnule Președinte,

            Subsemnatul ROTARU CONSTANTIN, domiciliat în Râmnicu Vâlcea, str. General Magheru, nr. 9, bl. F, et. 1, ap. 1, județul Vâlcea, posesor al C.I. seria VX, nr. 477196, CNP 1550723384228, în calitatea mea de cetățean român și, în același timp, de proprietar, împreună cu toți românii, pe tot ce deține Statul Român în proprietate, formulez următoarea

CERERE DE INTERVENȚIE ÎN INTERES PUBLIC ȘI PROPRIU

în Dosarul nr. 887/90/2013, referitor la deschiderea procedurii generale de insolvență a OLTCHIM SA, prin care se urmărește aprobarea unui RAPORT DE REORGANIZARE A ACTIVITĂȚII OLTCHIM SA (în insolvență) propus de Consorțiul de administratori judiciari format din BDOBusiness Restructuring SPRL și RomInsolv SPRL.

Motivele cererii:

1. OLTCHIM SA este o societate pe acțiuni în care Statul Român, prin Ministerul Economiei, este acționar majoritar cu 54,8062% acțiuni, plus un pachet de 11,3673% acțiuni, deținute de acționari persoane fizice, de care sunt responsabili tot cei care și-au asumat responsabilitatea de a administra treburile Statului Român.
2. ROMINSOLV SPRL, cu sediul social în București, str. Splaiul Unirii, nr. 223, etaj 3, sector 3, RFO 0122/2006, și BDO BUSINESS RESTRUCTURING SPRL, cu sediul în București, str. Învingătorilor, nr. 24, sector 3, RFO 0239/2006 au calitatea de administrator și nu de proprietar al OLTCHIM SA, ceea ce înseamnă că, la fel ca oricare alt administrator, se pot mândri cu rezultatele obținute sau sunt responsabile de o eventuală administrare incompetentă, iresponsabilă sau, mai rău, frauduloasă.
3. Timp de 27 de ani, proprietățile Statului/Poporului Român au fost jefuite de cei plătiți să le administreze și, după aceea, înstrăinate fără să aibă calitatea de proprietar. Jaful și înstrăinarea proprietăților Statului Român au fost făcute cu încălcarea oricărei prevederi legale și, mai ales, constituționale. Același scenariu se vrea aplicat și la OLTCHIM SA.
4. Administratorii, Consiliile de Administrație, Miniștrii și Prim-Miniștrii nu sunt proprietari, Ei sunt administratori. Nu există niciun act normativ care să autorizeze vânzarea proprietăților statului de către administratori, așa cum nicio persoană fizică sau juridică nu poate înstrăina o proprietate fără să facă dovada că este proprietar.

Domnului Președinte al Tribunalului Vâlcea

1. Este adevărat că Debitorii, pentru recuperarea creanțelor, au capacitatea de valorificare a unor bunuri dar, în cazul de față, Debitorii Oltchimului, care pot hotărâ vânzarea Oltchimului pentru că dețin mai mult de 50% din creanțe, sunt unități, instituții și autorități ale Statului Român, ceea ce înseamnă că, fiind entități ale aceluiași PROPRIETAR, nu mai au acest drept. Și în cazul de față, hotărârea de vânzare trebuie să o ia tot PROPRIETARUL, adică POPORUL ROMÂN.
2. Contrar a tot ceea ce se vorbește, conform art 102, din Constituția României, a art. 1, pct 5, lit. e, din Legea nr. 90 din 26 03 2001, privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor – versiunea consolidată la data de 05.01.2017 – care prevede că „funcția de administrare a proprietății statului, prin care se asigură administrarea proprietății publice și private a statului, precum și gestionarea serviciilor pentru care statul este răspunzător” sau a art. 11, lit. m, din aceeași lege în care se arată că Guvernul „asigură administrarea proprietății publice și private a statului”, OLTCHIM SA nu este în proprietatea nici a Guvernului României și, în cazul de față, nici a Ministerului Economiei. OLTCHIM SA este în administrarea Guvernului și a Ministerului Economiei

În altă ordine de idei:

1. S.C. OLTCHIM S.A a fost o societate foarte profitabilă care asigura o gamă extrem de largă de materiale necesare în activitatea fiecărui român. Se spune că nu există nicio casă în România în care să nu se regăsească cel puțin un material sau un produs realizat în această societate. OLTCHIM SA este o societate ale cărei produse erau foarte căutate pe piața externă și, în plus, a avut o participare substanțială la bugetul local și central.
2. 2. Cum se face că de la înființarea acestei societăți, OLTCHIM SA a avut o activitate extrem de profitabilă, așa cum arată și Hotărârea Guvernului nr 626/1995 pentru aprobarea listei societăților comerciale care se privatizează, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 190 bis, în data de 21 august 1995 (Anexa 1), la poziția 3323, OLTCHIM SA, în anul bugetar 1994, la o cifră de afaceri de 311.305.074 mii lei realiza un profit de 69.459.219 lei, și, dintr-o dată, această societate nu mai poate fi redresată?
3. PLANUL DE REORGANIZARE A ACTIVITĂȚII DEBITOAREI S.C. OLTCHIM S.A. propus de Consorțiul de administratori judiciari format din BDO Restructuring SPRL și Rominsolv SPRL nu face nicio vorbire de reorganizare a activității Oltchimului, ceea ce înseamnă că aceste entități și-au propus ca obiectiv eliminarea OLTCHIM SA de pe piață și nu administrarea eficientă a acestei societăți.

Cu siguranță, acesta a fost principalul motiv pentru care judecătorul-sindic nu a aprobat PLANUL DE REORGANIZARE A ACTIVITĂȚII DEBITOAREI OLTCHIM SA.

1. Cum poate fi administrată profitabil o societate, cum este OLTCHIM SA, în condițiile în care administratorul special al Oltchimului, Stănescu Gh. Nicolae Bogdan Codruț, conform declarației sale de avere din data de 10.05.2017 (Anexa 2), pe parcursul anului 2016, și-a asumat următoarele responsabilități:

– Director General DGPAPSE / Consilier strategie Cancelaria BNR;
Administrator Special la:
– OLTCHIM SA Rm. Vâlcea,
– ROMPLUMB SA Baia Mare,
– ARCADIA 2000 SA București,
– HIDROELECTRICA SA / Complexul Energetic Hunedoara;
Membru în Consiliul de Administrație la:
– NUCLEARELECTRICA SA,
– OIL TERMINAL SA Constanța;
Președinte al Consiliului de Administrație la COMPLEXUL ENEGETIC HUNEDOARA;
Reprezentant al Statului la:
– COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA,
– HIDROELECTRICA SA,
– NUCLEARELECTRICA SA.

1. Înțelegând existența tentației de a obține venituri foarte mari, în cazul de față venituri de peste 500.000 lei/an, totuși trebuie să constatăm că responsabilitățile asumate, pentru a fi duse la bun sfârșit presupun ca ziua de lucru pentru Dl Stănescu Gh. Nicolae Bogdan Codruț ar trebui să aibă peste 150 de ore sau, dacă mai punem și timpul necesar deplasărilor, de peste 200 de ore, ceea ce înseamnă că avem de a face cu o totală lipsă de capacitate, voință și responsabilitate din partea domniei sale a administra profitabil această societate.

În concluzie, solicit următoarele:

            – În conformitate cu art. 92, punctul 4, din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă pentru că nu prezintă nicio măsură de redresare a activități, să respingeți PLANUL DE REORGANIZARE A ACTIVITĂȚII DEBITOAREI OLTCHIM SA;

            – Să nu admiteți nicio măsură de vânzare a OLTCHIM SA, în întregime sau pe mai multe centre de afaceri distincte, pentru motivul că administratorii nu au capacitatea de a dispune după bunul plac de proprietățile care nu le aparțin;

– Să dispuneți înlocuirea administratorilor speciali și juridici pentru că în toată această perioadă au demonstrat că nu au nici voința și nici capacitatea necesară redresării OLTCHIM SA;

– Să cereți organelor abilitate să cerceteze cauzele administrării ineficiente și, eventual, frauduloase a OLTCHIM SA.

În drept, art. 61 din Codul de Procedură Civilă din 01.07.2010 – versiune consolidată la data de: 24.03.2017

 06 iunie 2017