#37026: - Re: OLTCHIM CAND RUPE TACEREA ????? 

 ASTA CU COPY PASTE,SA I O PUPI LA UNUL PICASSO.

Luni, 4 mai 2015,

Actionarii Nuclearelectrica au hotarat in cadrul adunarii AGA din 29 aprilie numirea unui nou membru in Consiliul de Administratie. Bogdan Stanescu, director in cadrul Ministerului Energiei, a fost numit administrator urmand sa ocupe aceasta functie pana la data de 25 aprilie 2017. Din momentul numirii lui Stanescu a incetat mandatul administratorului provizoriu, Ioana Alina Dragan.

Bogdan Stanescu a ajuns director in Ministerul Energiei in ianuarie 2015. Pana atunci s-a ocupat de soarta Oltchim din pozitia de administrator special.

Actionarii Nuclearelectrica au mai aprobat si indemnizatia fixa bruta lunara a administratorilor in valoare de 4.023 lei.

Citeste mai multe despre    nuclearelectrica

 http://economie.hotnews.ro/stiri

Bogdan Stănescu, ales membru în Consiliul de Administraţie al Nuclearelectrica

BURSA 30.04.2015

Bogdan Stănescu a fost ales membru în Consiliul de Administraţie al Nuclearelectrica (SNN), au decis acţionarii, în cadrul Adunării Generale de ieri, potrivit unui raport transmis Bursei de Valori Bucu_reşti (BVB).

 Bogdan Stănescu urmează să ocupe această funcţie până la data de 25 aprilie 2017. Odată cu numirea acestuia, mandatul administratorului provizoriu, Ioana Alina Drăgan, a încetat.
     În cadrul AGA de ieri, acţionarii SNN au mai aprobat şi Situaţiile Financiare Anuale Individuale şi Consolidate ale Nuclearelectrica pentru anul 2014, repartizarea profitului, din care 90,36 milioane lei vor fi distribuiţi către dividende, precum şi indemnizaţia fixă brută lunară a administratorilor, în valoare de 4.023 lei.
     Totodată, acţionarii au aprobat şi achiziţia de servicii juridice de consultanţă, asistenţă şi/sau de reprezentare, de la diferite firme ori cabinete de avocatură, "în funcţie de specializarea acestora şi de necesarul efectiv de servicii juridice al societăţii, pe probleme punctuale şi complexe, în situaţii care exced competenţa şi gradul de încărcare al consilierilor juridici" ai SNN.
     În schimb, acţionarii au respins Bugetul de Venituri şi Cheltuieli pentru anul 2015. 

#37051: - Re: Re: OLTCHIM CAND RUPE TACEREA ????? 

 MAI CRA CRA[cerneve],MAI GAOAZA RETARDATA,NU VA MAI INTOARCE TI  O DATA,SA V O  TRAGA FERNANDO PE LA SPATE?.........CE ATI CISTIGAT NEMERNICILOR, CITIVA ZLOTII SI SA NE PUPATI IN  FUND PE TOTI?

UNDE SUNT BANII???? Salarii compensatorii pentru personalul deja disponibilizat :

T1 8,659; T2 17,821; T3 17,821; T4 17,821; T5 17,821; T6 17,821; T7 17,821;T8 17,821; T9 17,821; T10 17,821; T11 17,821;T12 17,821

5.1 Situatia datoriilor generate de functionarea societatii debitoare dupa deschiderea procedurii insolventei si neachitate pana la data de 30 noiembrie 2014
La data de 30 noiembrie 2014, Oltchim S.A. inregistra datorii cu_rente si restante in valoare de aproximativ 50 milioane Euro, defalcate dupa cum urmeaza:

Sold Datorii nete acumulate in insolventa Mii Euro:

Participatie RCS-RDS 1,509

Dobanzi Credite Banci 5,850

Furnizori interni si externi 21,574

Clienti in avans interni si externi 478

Salarii nete fara taxe, exclusiv platile compensatorii 3,354

Salarii compensatorii pentru personalul deja disponibilizat 8,699

2. Creditorii salariaţi primesc 100% din valoarea creanţelor acestora.

Sursa: Informatii furnizate de catre societatea debitoare  pag 81 din 315 din :PLANUL DE REORGANIZARE 2015.  Reducerea de personal vizează 929 de salariaţi (602 în Vâlcea şi 327 în Piteşti) şi are ca scop realizarea unei economii lunare de aproximativ 1.200.000 euro (14,4 milioane euro anual). Demn de remarcat este procentul mare (peste 60%) de salariaţi care au solicitat benevol să fie acceptaţi pe listele de disponibilizări. http://www.rominsolv.ro/ ; http://www.oltchim.ro/

CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCA ( CCM ) si toate drepturile cuvenite salariatului, fiecaruia in functie de creantele neachitate inpotriva S.C. Oltchim S.A.

SALARII PLATI COMPENSATORII CCM SUMA NETA: 38.164.916 LEI (9 milioane euro) la 929 salariati(602 în Vâlcea şi 327 în Piteşti) disponibilizati:

1.    17.106 lei pentru o vechime  intre 0 - 5 ani, reprezentând o suma neta echivalenta cu 6 salarii medii brute existente in S.C. Oltchim S.A., la data concedierii;
2.    34.212 lei pentru o vechime  intre 5 - 15 ani, reprezentând o suma neta echivalenta cu 12 salarii medii brute existente in S.C. Oltchim S.A., la data concedierii;
3.    51.318 lei pentru o vechime mai mare de 15 ani, reprezentând o suma neta echivalenta cu 18 salarii medii brute existente in S.C. Oltchim S.A., la data concedierii;

Art. 3.10. creantele salariale sunt creantele ce izvorasc din raporturi de munca între debitor si angajatii acestuia. Aceste creante sunt înregistrate din oficiu în tabelul de creante de catre administratorul judiciar/lichidator;

Art. 96.  (2) Planul va stabili acelasi tratament pentru fiecare creanta din cadrul unei categorii distincte, cu exceptia cazului în care detinatorul unei creante din categoria respectiva consimte un tratament mai putin favorabil pentru creanta sa.

Art. 101. (2) Tratament corect si echitabil exista atunci când sunt îndeplinite cumulativ urmatoarele conditii:  b) nici o categorie sau nici o creanta apartinând unei categorii nu primeste mai mult decât valoarea totala a creantei sale;

Art. 41. (3) În cazul în care se confirma un plan de reorganizare, dobânzile, majorarile ori penalitatile de orice fel  sau cheltuielile accesorii la obligatiile nascute ulterior datei deschiderii procedurii generale se achita în conformitate cu actele din care rezulta si cu prevederile programului de plati. În cazul în care planul esueaza, prevederile alin. (1) si (2) se aplica corespunzator pentru calculul accesoriilor cuprinse în programul de plati, la data intrarii în faliment.

Art. 64.(6) Creantele nascute dupa data deschiderii procedurii, în perioada de observatie sau în procedura reorganizarii judiciare vor fi platite conform documentelor din care rezulta, nefiind necesara înscrierea la masa credala. Prevederea se aplica în mod corespunzator pentru creantele nascute în procedura de faliment.  UNDE SUNT BANII DE LA  OLTCHIM?????

disponibilizatilor cat mama dracului de prosti puteti fi ma de renuntati asa usor la drepturile voastre?

#37055: -  

 cerneveeeeeee,talpaseneeeeeee,balaneeeeeee[hotu de la CET],popesculeeeeeee valentin,vinceoooo,pipereoooooooo,chtoiuleeeeeeeeeeeee,pontaaaaaaaaaaa,cum puteti ba tradatorilor de OLTCHIM sa mai dormiti noaptea?

TIC TAC,TIC TAC,A MAI TRECUT O ZI

 UNDE ESTI MA TALPASENEEEEEEEEEE,MAI TRAIESTI MAI NEMERNIC SI BOSOROG IMPUTIT?    .......TI AI DRACU DE TRADATORI NEMERNICII,DUPA CERNEV INCOLONAREAAAAAAA SI FUGA MARS CU VALIZE CU TOT,LA PUSCARIE CU VOI TRDATORILOR DE OLTCHIM.

UNDE SUNT BANII????

UNDE SUNT BANII???? JOS CENZURA !!! SINDICATELE (TOATE ) SI STATUL ROMAN SUNT IN CULPA.: OLTCHIM CAND RUPE TACEREA ?????

Salarii compensatorii pentru personalul deja disponibilizat :

5.1 Situatia datoriilor generate de functionarea societatii debitoare dupa deschiderea procedurii insolventei si neachitate pana la data de 30 noiembrie 2014
La data de 30 noiembrie 2014, Oltchim S.A. inregistra datorii cu_rente si restante in valoare de aproximativ 50 milioane Euro, defalcate dupa cum urmeaza:

Sold Datorii nete acumulate in insolventa Mii Euro:

Participatie RCS-RDS 1,509

Dobanzi Credite Banci 5,850

Furnizori interni si externi 21,574

Clienti in avans interni si externi 478

Salarii nete fara taxe, exclusiv platile compensatorii 3,354

Salarii compensatorii pentru personalul deja disponibilizat 8,699

2. Creditorii salariaţi primesc 100% din valoarea creanţelor acestora.

Sursa: Informatii furnizate de catre societatea debitoare  pag 81 din 315 din :PLANUL DE REORGANIZARE 2015.

Reducerea de personal vizează 929 de salariaţi (602 în Vâlcea şi 327 în Piteşti) şi are ca scop realizarea unei economii lunare de aproximativ 1.200.000 euro (14,4 milioane euro anual). Demn de remarcat este procentul mare (peste 60%) de salariaţi care au solicitat benevol să fie acceptaţi pe listele de disponibilizări.

http://www.rominsolv.ro/ ; http://www.oltchim.ro/

CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCA ( CCM ) si toate drepturile cuvenite salariatului, fiecaruia in functie de creantele neachitate inpotriva S.C. Oltchim S.A.

SALARII PLATI COMPENSATORII CCM SUMA NETA: 38.164.916 LEI (9 milioane euro) la 929 salariati(602 în Vâlcea şi 327 în Piteşti) disponibilizati:

1.    17.106 lei pentru o vechime  intre 0 - 5 ani, reprezentând o suma neta echivalenta cu 6 salarii medii brute existente in S.C. Oltchim S.A., la data concedierii;
2.    34.212 lei pentru o vechime  intre 5 - 15 ani, reprezentând o suma neta echivalenta cu 12 salarii medii brute existente in S.C. Oltchim S.A., la data concedierii;
3.    51.318 lei pentru o vechime mai mare de 15 ani, reprezentând o suma neta echivalenta cu 18 salarii medii brute existente in S.C. Oltchim S.A., la data concedierii;

Legea 85/2006 privind procedura insolventei, consolidata ABROGATA

Art. 3.10. creantele salariale sunt creantele ce izvorasc din raporturi de munca între debitor si angajatii acestuia. Aceste creante sunt înregistrate din oficiu în tabelul de creante de catre administratorul judiciar/lichidator;

Art. 96.  (2) Planul va stabili acelasi tratament pentru fiecare creanta din cadrul unei categorii distincte, cu exceptia cazului în care detinatorul unei creante din categoria respectiva consimte un tratament mai putin favorabil pentru creanta sa.

Art. 101. (2) Tratament corect si echitabil exista atunci când sunt îndeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

b) nici o categorie sau nici o creanta apartinând unei categorii nu primeste mai mult decât valoarea totala a creantei sale;

Art. 41. (3) În cazul în care se confirma un plan de reorganizare, dobânzile, majorarile ori penalitatile de orice fel  sau cheltuielile accesorii la obligatiile nascute ulterior datei deschiderii procedurii generale se achita în conformitate cu actele din care rezulta si cu prevederile programului de plati. În cazul în care planul esueaza, prevederile alin. (1) si (2) se aplica corespunzator pentru calculul accesoriilor cuprinse în programul de plati, la data intrarii în faliment.

Art. 64.(6) Creantele nascute dupa data deschiderii procedurii, în perioada de observatie sau în procedura reorganizarii judiciare vor fi platite conform documentelor din care rezulta, nefiind necesara înscrierea la masa credala. Prevederea se aplica în mod corespunzator pentru creantele nascute în procedura de faliment. UNDE SUNT BANII DE LA  OLTCHIM?????

#37038: SINDICATELE (TOATE ) SI STATUL ROMAN SUNT IN CULPA. - OLTCHIM CAND RUPE TACEREA ????? 

JOS CENZURA OLTCHIM!!!

JOS CENZURA ROMANIA!!!

#36983: CREANTELE SALARIALE OLTCHIM DISPONIBILIZATII 2013: - Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: OLTCHIM CAND RUPE TACEREA ????? 

 Salarii compensatorii pentru personalul deja disponibilizat :

T1 8,659; T2 17,821; T3 17,821; T4 17,821; T5 17,821; T6 17,821; T7 17,821;T8 17,821; T9 17,821; T10 17,821; T11 17,821;T12 17,821

5.1 Situatia datoriilor generate de functionarea societatii debitoare dupa deschiderea procedurii insolventei si neachitate pana la data de 30 noiembrie 2014
La data de 30 noiembrie 2014, Oltchim S.A. inregistra datorii cu_rente si restante in valoare de aproximativ 50 milioane Euro, defalcate dupa cum urmeaza:

Sold Datorii nete acumulate in insolventa Mii Euro:

Participatie RCS-RDS 1,509

Dobanzi Credite Banci 5,850

Furnizori interni si externi 21,574

Clienti in avans interni si externi 478

Salarii nete fara taxe, exclusiv platile compensatorii 3,354

Salarii compensatorii pentru personalul deja disponibilizat 8,699

2. Creditorii salariaţi primesc 100% din valoarea creanţelor acestora.

Sursa: Informatii furnizate de catre societatea debitoare  pag 81 din 315 din :PLANUL DE REORGANIZARE 2015.

Reducerea de personal vizează 929 de salariaţi (602 în Vâlcea şi 327 în Piteşti) şi are ca scop realizarea unei economii lunare de aproximativ 1.200.000 euro (14,4 milioane euro anual). Demn de remarcat este procentul mare (peste 60%) de salariaţi care au solicitat benevol să fie acceptaţi pe listele de disponibilizări.

http://www.rominsolv.ro/ ; http://www.oltchim.ro/

CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCA ( CCM ) si toate drepturile cuvenite salariatului, fiecaruia in functie de creantele neachitate inpotriva S.C. Oltchim S.A.

SALARII PLATI COMPENSATORII CCM SUMA NETA: 38.164.916 LEI (9 milioane euro) la 929 salariati(602 în Vâlcea şi 327 în Piteşti) disponibilizati:

1.    17.106 lei pentru o vechime  intre 0 - 5 ani, reprezentând o suma neta echivalenta cu 6 salarii medii brute existente in S.C. Oltchim S.A., la data concedierii;
2.    34.212 lei pentru o vechime  intre 5 - 15 ani, reprezentând o suma neta echivalenta cu 12 salarii medii brute existente in S.C. Oltchim S.A., la data concedierii;
3.    51.318 lei pentru o vechime mai mare de 15 ani, reprezentând o suma neta echivalenta cu 18 salarii medii brute existente in S.C. Oltchim S.A., la data concedierii;

Legea 85/2006 privind procedura insolventei, consolidata ABROGATA

Art. 3.10. creantele salariale sunt creantele ce izvorasc din raporturi de munca între debitor si angajatii acestuia. Aceste creante sunt înregistrate din oficiu în tabelul de creante de catre administratorul judiciar/lichidator;

Art. 96.  (2) Planul va stabili acelasi tratament pentru fiecare creanta din cadrul unei categorii distincte, cu exceptia cazului în care detinatorul unei creante din categoria respectiva consimte un tratament mai putin favorabil pentru creanta sa.

Art. 101. (2) Tratament corect si echitabil exista atunci când sunt îndeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

b) nici o categorie sau nici o creanta apartinând unei categorii nu primeste mai mult decât valoarea totala a creantei sale;

Art. 41. (3) În cazul în care se confirma un plan de reorganizare, dobânzile, majorarile ori penalitatile de orice fel  sau cheltuielile accesorii la obligatiile nascute ulterior datei deschiderii procedurii generale se achita în conformitate cu actele din care rezulta si cu prevederile programului de plati. În cazul în care planul esueaza, prevederile alin. (1) si (2) se aplica corespunzator pentru calculul accesoriilor cuprinse în programul de plati, la data intrarii în faliment.

Art. 64.(6) Creantele nascute dupa data deschiderii procedurii, în perioada de observatie sau în procedura reorganizarii judiciare vor fi platite conform documentelor din care rezulta, nefiind necesara înscrierea la masa credala. Prevederea se aplica în mod corespunzator pentru creantele nascute în procedura de faliment.

#36993: CREANTELE SALARIALE OLTCHIM DISPONIBILIZATII 2013: - Re: SA SE FACA DREPTATE 

JOS CENZURA !!!

• Culmea tupeului şi nesimţirii la Oltchim: în timp ce muncitorii îşi primesc salariile mizerabile cu întârziere, armata de directori şi şefi nu are nici o remuşcare să-şi ridice salariile grase de circa 100 milioane lei vechi net/lună.

Nu am fi avut nimic împotriva ideii ca oamenii care aduc performanţă într-o companie să fie remuneraţi pe măsură, însă Oltchim se află într-o situaţie dramatică, este în insolvenţă din ianuarie 2013, are pierderi şi datorii uriaşe

şi funcţionează la mai puţin de 20% din capacitate.

Dăm câteva exemple care în 2013 au ridicat de la Oltchim în total venituri de aproape 1 miliard de lei vechi:

- Popescu Valentin - director Directie Energetica - Mecanica
- Mihail Tălpăşanu – director Direcţia Producţie,
- Marius Pîrvu – fost director general,
- Spiru Ciobescu Laurentiu Armand – director Direcţia Comercială,
- Marinescu Norocel Lucian – director Direcţia Tehnică Calitate-Mediu,
- Ion Hancu Dumitru – şef Divizia Clorosodice-Produse Oxo,
- Mihai Pavel Dumitru – şef Divizia Materiale pentru Construcţii,
- Marian Tapu – şef Sector Marketing DMC,
- Victor Avram – director general adjunct-
- Spiru Ciobescu Elena Felicia – şef Divizia Financiară,

- Si acolitii lor' 

                  ĂŞTIA SUNT PENSIONARI DE LUX AI OLTCHIMULUI.

          ALTFEL  UNDE MAI GĂSESC EI LA CAPACITATEA SI PREGĂTIREA LOR  POSTURI AŞA BINE PLĂTITE . SI CULMEA SA NU MUNCEASCA MAI DELOC PENTRU BANII AŞTIA .

PE VREMEA FARAONULUI CAND DUDUIA COMBINATUL ASTIA NICI NU VISAU LA SINEC'URILE DE ACUM. 

           AŞTIA SUNT ADEVĂRAŢII DEMOLATORI AI OLTCHIMULUI. FOŞTII INGINERAŞI MEDIOCRI DE PE VREMEA LUI ROIBU . AJUNŞI ACUM MARI CONDUCATORI AI UNUI COMBINAT MORT.  

AU PĂPAT SALARIILE COMPENSATORII ALE  DISPONIBILIZAŢILOR DIN 2013. ŞI ACUM TRAG SPERANŢA CA VOR FACE LA FEL SI DISPONIBILIZAŢII DIN 2015

             UN SINCER HUOOO SI LA OASE.

DATII AFARA DIN OLTCHIM DOAMNA JUDECATOR SINDIC RAMNICU VALCEA SI SALVATI JUDETUL VALCEA!!!!!

Nimeni nu este tinut iobag la OLTCHIM, DATII AFARA.

A FOST O COMPLICITATE SINDICATE (TOATE INCLUS SI VINCEA ) SI STATUL ROMAN  SUNT IN CULPA. 

ACTIVITATI DE SERVIRE A BAUTURILOR, MASA SI DANSUL OLTCHIM: HOTIA DE LA OLTCHIM = 9 MILIOANE EURO.

"Să mute "chermeza" la Oltchim sau Arpechim " recomandare de la Predoiu.

Victor-Viorel Ponta (n. 20 septembrie 1972, Bucu_rești)

http://ro.wikipedia.org/wiki/Victor_Ponta

Prefectul Dumitru Cornoiu, acuzat de deturnarea a 9 milioane de euro

http://www.infopuls.ro/

Control la sânge la Oltchim: nu s-au plătit salariile!

http://www.viatavalcii.ro/index.php

 Membrii CAR Oltchim acuza Consiliul de Administratie de deturnare de fonduri

http://www.impactreal.ro/

TOATE SINDICATELE SUNT IN CULPA DIN OLTCHIM.

1.SINDICATUL LIBER OLTCHIM, presedinte Mihai Diculoiu

2.SINDICATUL VICTORIA OLTCHIM, condus de Corneliu Cernev

3.SINDICATUL UNIREA OLTCHIM. condus de Marian Dumitru 

4.SINDICATUL SOLIDARITATEA OLTCHIM, condus de Dumitru Bica  

5.SINDICATUL RAFINORU, condus de Popescu Ionel

....SI TOATE STRUCTURILE SINDICALE.  

A FOST O COMPLICITATE SINDICATE (TOATE INCLUS SI  IONEL VINCEA DE LA CARTEL ALFA SI FOST MENTCHIM FALIMENT) SI STATUL ROMAN  SUNT IN CULPA.  

- Popescu Valentin - director Directie Energetica - Mecanica
- Mihail Tălpăşanu – director Direcţia Producţie,
- Marius Pîrvu – fost director general,
- Spiru Ciobescu Laurentiu Armand – director Direcţia Comercială,
- Marinescu Norocel Lucian – director Direcţia Tehnică Calitate-Mediu,
- Ion Hancu Dumitru – şef Divizia Clorosodice-Produse Oxo,
- Mihai Pavel Dumitru – şef Divizia Materiale pentru Construcţii,
- Marian Tapu – şef Sector Marketing DMC,
- Victor Avram – director general adjunct-
- Spiru Ciobescu Elena Felicia – şef Divizia Financiară,    etc.

Management:
Mihai Bălan - Director General
Elena Felicia Spiru-Ciobescu - Director Financiar
Mihail Dumitru Tălpăşanu - Director Operaţional
Laurenţiu Armand Spiru-Ciobescu - Director Marketing
Ion Coclet - Director Resurse Umane 

• ROMINSOLV S.P.R.L., reprezentată prin Partener Coordonator Gheorghe Piperea si
• BDO BUSINESS RESTRUCTURING S.P.R.L., reprezentata prin Partener Coordonator Niculae Balan    Administrator Judiciar

Stanescu Nicolae Bogdan Codrut  Administrator Special  

Avram Danut-Victor     Director General Adjunct  

Talpasanu Mihail        Director Directia Productie

Spiru-Ciobescu Laurentiu-Armand  Director Directia Comerciala

Smeu Alin-Ion         Director Directia Economica  

Munteanu Dana Maria  Director Directia Resurse Umane  

Pirvu Marius   Director Directia Petrochimica Bradu

 impreuna cu MIRCEA DEACONU si FLORIAN MATEITA  etc.

www.oltchim.ro  SI TOTI MINISTRII ECONOMIEI SI FINANTELOR  SI ALTE MINISTERE DIALOG-SOCIAL...S.A.M.D, PANA AZI.

SI CEILALTI BAGATORI DE SEAMA CARE AU MAI SEMNAT, FARA ACORDUL PARTILOR SI IN DEFAVOAREA ALTOR CREDITORI,  HOTIII BAAAAAAAAAAAAAAAAA!

Legea 656/2002, Republicata 2012` pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii actelor de terorism

http://www.euroavocatura.ro 

Legea 656/2002 republicata 2012 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii actelor de terorism

http://www.dreptonline.ro/

Republicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 702 din 12 octombrie 2012

Legea nr. 656/2002 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 904 din 12 decembrie 2002 si, ulterior, a mai fost modificata si completata prin:

• Legea nr. 39/2003 privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 50 din 29 ianuarie 2003;
• Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 853 din 2 decembrie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare;
• Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2004 nr. 519/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 864 din 4 decembrie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare;
• Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.121 din 29 noiembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare;
• Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2005 nr. 512/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.128 din 30 noiembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare;
• Legea nr. 230/2005 privind modificarea si completarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 618 din 15 iulie 2005;
• Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 135/2005 pentru modificarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii actelor de terorism, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 897 din 7 octombrie 2005 (aprobaa cu modificari si completari prin Legea nr. 36/2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 200 din 3 martie 2006);
• Legea bugetului de stat pe anul 2006 nr. 379/2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.151 din 19 decembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare;
• Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2006 nr. 380/2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.150 din 19 decembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare;
• Legea nr. 450/2006 privind modificarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii actelor de terorism, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 947 din 23 noiembrie 2006;
• Legea nr. 305/2007 privind modificarea anexei la Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii actelor de terorism, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 784 din 19 noiembrie 2007;
• Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009 si rectificata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 268 din 26 aprilie 2010;
• Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/2010 pentr modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului si a altor acte normative, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 208 din 1 aprilie 2010 (aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 231/2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 826 din 10 decembrie 2010).

• Culmea tupeului şi nesimţirii la Oltchim: în timp ce muncitorii îşi primesc salariile mizerabile cu întârziere, armata de directori şi şefi nu are nici o remuşcare să-şi ridice salariile grase de circa 100 milioane lei vechi net/lună.

Nu am fi avut nimic împotriva ideii ca oamenii care aduc performanţă într-o companie să fie remuneraţi pe măsură, însă Oltchim se află într-o situaţie dramatică, este în insolvenţă din ianuarie 2013, are pierderi şi datorii uriaşe

şi funcţionează la mai puţin de 20% din capacitate.

Dăm câteva exemple care în 2013 au ridicat de la Oltchim în total venituri de aproape 1 miliard de lei vechi:

- Popescu Valentin - director Directie Energetica - Mecanica
- Mihail Tălpăşanu – director Direcţia Producţie,
- Marius Pîrvu – fost director general,
- Spiru Ciobescu Laurentiu Armand – director Direcţia Comercială,
- Marinescu Norocel Lucian – director Direcţia Tehnică Calitate-Mediu,
- Ion Hancu Dumitru – şef Divizia Clorosodice-Produse Oxo,
- Mihai Pavel Dumitru – şef Divizia Materiale pentru Construcţii,
- Marian Tapu – şef Sector Marketing DMC,
- Victor Avram – director general adjunct-
- Spiru Ciobescu Elena Felicia – şef Divizia Financiară,

- Si acolitii lor' 

                  ĂŞTIA SUNT PENSIONARII DE LUX AI OLTCHIMULUI.

          ALTFEL  UNDE MAI GĂSESC EI LA CAPACITATEA SI PREGĂTIREA LOR  POSTURI AŞA BINE PLĂTITE . SI CULMEA SA NU MUNCEASCA MAI DELOC PENTRU BANII AŞTIA .

PE VREMEA FARAONULUI CAND DUDUIA COMBINATUL ASTIA NICI NU VISAU LA SINEC'URILE DE ACUM. 

           AŞTIA SUNT ADEVĂRAŢII DEMOLATORI AI OLTCHIMULUI. FOŞTII INGINERAŞI MEDIOCRI DE PE VREMEA LUI ROIBU . AJUNŞI ACUM MARI CONDUCATORI AI UNUI COMBINAT MORT.  

AU PĂPAT SALARIILE COMPENSATORII ALE  DISPONIBILIZAŢILOR DIN 2013. ŞI ACUM TRAG SPERANŢA CA VOR FACE LA FEL SI DISPONIBILIZAŢII DIN 2015

             UN SINCER HUOOO SI LA OASE.

„Directiva Macovei”, privind confiscarea veniturilor din infracţiuni, a fost votată de Parlamentul European

26 februarie 2014

Directiva privind punerea sub sechestru şi confiscarea veniturilor şi bunurilor obţinute din infracţiuni, al cărei raportor este Monica Macovei, a fost votată de Parlamentul European.  În decembrie 2013, “Directiva Macovei” a fost aprobată de Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne a Parlamentului European. Directiva prevede noi reguli privind confiscarea bunurilor care provin din infracțiuni și, mai ales, punerea lor sub sechestru înainte de măsura confiscării.

UPDATE Parlamentul European a adoptat, marţi, proiectul de rezoluţie legislativă privind îngheţarea şi confiscarea produselor provenite din săvârşirea de infracţiuni în Uniunea Europeană.

După ce va fi aprobată în plenul Parlamentului, România, dar şi celelalte state membre au la dispoziție doi ani şi jumătate să implementeze noile reguli în legislaţia naţională. Monica Macovei afirmă că transpunerea noilor reguli în legislaţia romănească se va face prin modificarea Codului Penal, recent schimbat, şi probabil a Constituţiei.

În prezent, banii proveniţi din infracţiuni continuă să circule, se înmulţesc, creează noi reţele infracţionale. “Directiva Macovei” vine să înlăture aceste neajunsuri, prin mai multe măsuri.

Astfel, averile infractorilor vor putea fi confiscate mult mai uşor în toate statele membre. De asemenea, confiscarea extinsă se va aplica în cazul mai multor infracţiuni decât înainte. Printre acestea se numără corupţia activă şi pasivă în sectorul public și privat, precum şi corupţia oficialilor din UE şi din statele membre, participarea la o reţea de crimă organizată, pornografia infantilă, criminalitatea informatică şi orice infracţiune pentru care legea prevede închisoarea de minimum 4 ani.

Reguli unitare prin “Directiva Macovei”

Directiva privind punerea sub sechestru şi confiscarea bunurilor obţinute din infracţiuni a fost dezbătură luni în plenul Parlamentului European, urmând ca votul final să aibă loc marţi. Raportorul Monica Macovei a explicat de ce este importantă implementarea noii directive.

„Directiva aduce reguli noi care se vor aplica în acelaşi mod în toate statele membre pentru confiscarea bunurilor care provin din infracţiuni şi punerea lor sub sechestru. Era nevoie de această schimbare pentru că, în prezent, mai puțin de 1% din veniturile provenite din infracțiuni, de exemplu traficul de droguri, traficul de ființe umane, contrabanda cu arme sau contrafacerea, sunt puse sub sechestru și confiscate”, a declarat Monica Macovei. Potrivit acesteia, cei cercetaţi vor trebui să-şi justifice întreaga avere, care va fi confiscată dacă nu se regăseşte în venituri legale.

“Cei care vor fi prinși și condamnați pentru o sumă mică, cum ar fi 1.000 de euro proveniţi din trafic de droguri sau ca mită, vor fi supuși confiscării tuturor banilor și bunurilor pe care nu le pot justifica din venituri legale. Există prezumția că banii și bunurile care nu pot fi justificate din venituri legale provin tot din trafic de droguri sau corupție, adică din activități penale”, a mai precizat Macovei.

Confiscarea veniturilor și bunurilor – “Follow the money!”

Monica Macovei a reuşit să introducă în actuala Directivă o declaraţie comună a Consiliului şi Parlamentului European prin care se solicită Comisiei Europene să efectueze un studiu cu privire la beneficiile confiscării fără o condamnare penală.

„Principiul este «Follow the money!», adică urmărește banii, oriunde sunt. Statul se poate îndrepta împotriva unor bunuri provenite din infracțiuni, fără să urmărească în principal condamnarea la închisoare a vreunei persoane, ci doar confiscarea bunurilor nejustificate. O poate face în procese civile, iar judecătorul să decidă confiscarea bunurilor. Este important pentru că astfel opreşti banii care circulă, împiedici investirea banilor în noi reţele de crimă organizată, iar acesta este scopul final. Doar a trimite pe cineva la închisoare 2,3, 10 ani de zile nu rezolvă problema banilor proveniți din infracţiuni”, a explicat raportorul.

Măsura nu este nouă, susţine Macovei, Marea Britanie şi Irlanda aplicând deja această confiscare fără o condamnare în penal.

O altă prevedere importantă a Directivei se referă la confiscarea extinsă, care permite urmărirea bunurilor provenite din infracţiuni sau a averilor nejustificate chiar dacă acestea au fost înstrăinate.

“Am introdus confiscarea de la o parte terţă, adică, dacă cineva înstrăinează sau pune pe numele altei persoane bani care provin din infracţiuni, aceştia vor putea fi confiscaţi dacă sunt elemente care arată că această persoană ar fi trebuit să ştie că banii provin din infracţiuni. La fel, în cazul donaţiilor sau dacă cineva cumpără un bun sub preţul pieţei, acesta se confiscă.”, a mai spus Monica Macovei.

Culmea tupeului şi nesimţirii la Oltchim: în timp ce muncitorii îşi primesc salariile mizerabile cu întârziere, armata de directori şi şefi nu are nici o remuşcare să-şi ridice salariile grase de circa 100 milioane lei vechi net/lună.

Nu am fi avut nimic împotriva ideii ca oamenii care aduc performanţă într-o companie să fie remuneraţi pe măsură, însă

Oltchim se află într-o situaţie dramatică, este în insolvenţă din ianuarie 2013, are pierderi şi datorii uriaşe

şi funcţionează la mai puţin de 20% din capacitate.

Dăm câteva exemple care în 2013 au ridicat de la Oltchim în total venituri de aproape 1 miliard de lei vechi:

- Popescu Valentin - director Directie Energetica - Mecanica
- Mihail Tălpăşanu – director Direcţia Producţie,
- Marius Pîrvu – fost director general,
- Spiru Ciobescu Laurentiu Armand – director Direcţia Comercială,
- Marinescu Norocel Lucian – director Direcţia Tehnică Calitate-Mediu,
- Ion Hancu Dumitru – şef Divizia Clorosodice-Produse Oxo,
- Mihai Pavel Dumitru – şef Divizia Materiale pentru Construcţii,
- Marian Tapu – şef Sector Marketing DMC,
- Victor Avram – director general adjunct-
- Spiru Ciobescu Elena Felicia – şef Divizia Financiară,

- Si acolitii lor' 

                  ĂŞTIA SUNT PENSIONARII DE LUX AI OLTCHIMULUI.

          ALTFEL  UNDE MAI GĂSESC EI LA CAPACITATEA SI PREGĂTIREA LOR  POSTURI AŞA BINE PLĂTITE . SI CULMEA SA NU MUNCEASCA MAI DELOC PENTRU BANII AŞTIA .

PE VREMEA FARAONULUI CAND DUDUIA COMBINATUL ASTIA NICI NU VISAU LA SINEC'URILE DE ACUM. 

           AŞTIA SUNT ADEVĂRAŢII DEMOLATORI AI OLTCHIMULUI. FOŞTII INGINERAŞI MEDIOCRI DE PE VREMEA LUI ROIBU . AJUNŞI ACUM MARI CONDUCATORI AI UNUI COMBINAT MORT.  

AU PĂPAT SALARIILE COMPENSATORII ALE  DISPONIBILIZAŢILOR DIN 2013. ŞI ACUM TRAG SPERANŢA CA VOR FACE LA FEL SI DISPONIBILIZAŢII DIN 2015

             UN SINCER HUOOO SI LA OASE.

ĂSTIA PE PIAŢA LIBERA A FORŢEI DE MUNCĂ SUNT ŞOMERI GARANTAŢI PE VIAŢĂ. NICI DR.ACU NU-I MAI ANGAJEAZA DACA SCĂPĂM DE EI.

„Follow the money” si comunicarea mai buna cu mediul de afaceri bancar – prioritati pentru organele de urmarire penala

In perioada 19-21 septembrie 2011, s-a desfasurat la Constanta cel de al doilea atelier cu tema „Sporirea eficienţei şi a eficacităţii în domeniul combaterii spălării de bani şi al recuperării creanţelor”, potrivit unui comunicat al MJ.

Concluzia atelierului a fost ca principiul „follow the money” trebuie considerat o prioritate a organelor de urmărire penală.

La reuniune au participat magistraţi şi experţi din Franţa, Germania şi Spania, dar şi din ţara noastră: judecători din raza Cu _rţilor de Apel Constanţa, Galaţi, procu_rori din cadrul DIICOT, DNA, precum şi poliţişti specializaţi în investigarea fraudelor şi criminalităţii organizate.

Astfel, „principalele concluzii rezultate în urma atelierului de lucru au fost următoarele:

1. Pentru toate autorităţile judiciare din statele membre ale UE participante, abordarea criminalităţii, în special a celei economico – financiare, se realizează, din ce în ce mai mult, prin prisma confiscării produsului infracţional, în paralel cu abordarea de tip represiv, respectiv condamnarea la pedepse cu închisoarea a celor vinovaţi. Principiul „follow the money” trebuie considerat o prioritate a organelor de urmărire penală;

2. Legislaţia românească în materia prevenirii şi combaterii spălării banilor/finanţării terorismului, respectiv măsurilor asigurătorii şi confiscării, oferă suficiente instrumente autorităţilor judiciare române, fiind în concordanţă cu standardele şi convenţiile europene şi internaţionale în materie. Instituţia „confiscării extinse” va fi reglementată pentru a oferi suficiente instrumente organelor de urmărire penală şi instanţelor de judecată. Nu mai puţin, este necesară adoptarea proiectului de lege pentru modificarea Codului de procedură penală care permite valorificarea anumitor categorii de bunuri sechestrate înainte de a se dispune măsura confiscării de către instanţa de judecată.

De asemenea, se impune utilizarea instrumentelor legale existente referitoare la tehnici speciale de investigaţie, precum livrarea supravegheată, investigatorii sub acoperire, monitorizarea conturilor bancare, accesul la sisteme informatice, în condiţiile prevăzute de lege;

3. Necesitatea utilizării instrumentelor legale europene, pentru o cooperare judiciară eficientă şi rapidă (a se vedea Decizia cadru 2006/783/JAI privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce pentru hotărârile de confiscare, precum şi Decizia cadru 2003/577/JAI privind executarea în Uniunea Europeană a ordinelor de îngheţare a bunurilor sau a probelor, implementate de România din anul 2008). Ca obiectiv prioritar al organelor judiciare din Statele Membre trebuie realizată o „coordonare a anchetelor”;

4. Trimiterea în judecată a persoanelor juridice reprezintă un alt instrument care poate fi folosit în lupta împotriva spălării banilor, instrument utilizat din ce în ce mai mult atât de magistraţii români, cât şi de colegii din statele membre UE partenere;

5. Se impune o cooperare mai bună între instituţiile din sistemul judiciar şi „ofiţerii de conformitate”, respectiv persoanele desemnate conform art. 14 alin. 1 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism,cu modificările ulterioare. Principala motivaţie este determinată de necesitatea probării unor fapte de spălare de bani inclusiv prin înscrisuri deţinute de instituţii de credit şi financiare. În acest sens, la activităţile ulterioare vor fi invitaţi şi ofiţeri de conformitate ai băncilor. De menţionat că în practică au existat situaţii în care angajaţii băncilor nu au dat cu_rs solicitărilor organelor de urmărire penală, uneori în lipsa indicării exprese a necesităţilor anchetei; ca atare, o mai bună comunicare între organele statului şi mediul de afaceri bancar va aduce beneficii reciproce;

6. Abordarea infracţiunii de spălare a banilor ca o infracţiune autonomă, fără a fi condiţionată de o condamnare anterioară sau simultană pentru infracţiunea generatoare, premisă. În anul 2010, a fost emis primul rechizitoriu din România cu acest tip nou de abordare, care este în perfectă consonanţă cu instrumentele internaţionale ratificate de România;

7. Utilizarea prevederilor art. 23 alin. 5 din Legea nr. 656/2002 care consacră legislativ prevederile convenţiilor internaţionale referitoare la „probele indirecte”, circumstanţe faptice obiective care pot servi la dovedirea laturii subiective a infracţiunii de spălare a banilor;

8. Identificarea bunurilor aflate pe teritoriul altor ţări UE şi care pot fi sechestrate/confiscate prin apelarea la reţeaua oficiilor de recuperare a creanţelor, reglementate prin Decizia 2007/845/JAI a Consiliului din 6 decembrie 2007 privind cooperarea dintre oficiile de recuperare a creanţelor din Statele Membre în domeniul urmăririi şi identificării produselor provenite din săvârşirea de infracţiuni sau a altor bunuri având legătură cu infracţiunile.

 Decizia a fost implementată în România prin adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 32/2011 privind desemnarea Biroului pentru prevenirea criminalităţii şi de cooperare cu oficiile de recuperare a creanţelor din statele membre ale Uniunii Europene din cadrul Ministerului Justiţiei, în calitate de oficiu naţional pentru recuperarea creanţelor în domeniul urmăririi şi identificării produselor provenite din săvârşirea de infracţiuni sau a altor bunuri având legătură cu infracţiunile;

 9. Schimbul de bune practici între statele membre UE, prin identificarea cazurilor de corupţie şi criminalitate organizată instrumentate cu succes şi confirmate de instanţele de judecată şi prezentarea acestor speţe specialiştilor implicaţi în combaterea fenomenului, în vederea aplicării celor mai eficiente metode de prevenire şi combatere a spălării banilor, precum şi de confiscare a produsului infracţional.

Reamintim că proiectul are ca beneficiari Direcţia Naţională Anticorupţie, Parchetul de pe lângă Înalta Cu_rte de Casaţie şi Justiţie şi Inspectoratul General al Poliţiei Române şi va fi implementat de către Ministerul Justiţiei, prin Biroul pentru prevenirea criminalităţii şi de cooperare cu oficiile de recuperare a creanţelor din statele membre ale Uniunii Europene, în parteneriat cu alte trei state membre ale Uniunii Europene, respectiv:

1. Franţa – Şcoala Naţională de Magistratură,
2. Germania – Fundaţia Germană pentru Cooperare Juridică Internaţională
3. Spania – Institutul de Studii Fiscale.

Ministerul Justiţiei va organiza încă două ateliere de lucru la Timişoara (noiembrie 2011) şi Baia Mare (ianuarie 2012). Totodată vor fi realizate asemenea seminarii în fiecare din cele trei state membre partenere.” se arata in comunicat.

http://www.juridice.ro/

Biroul pentru Prevenire Criminalităţii şi de Cooperare cu Oficiile de Recuperare a Creanţelor din Statele Membre ale UE

http://www.just.ro/

Biroul pentru Prevenire Criminalităţii şi de Cooperare cu Oficiile de Recuperare a Creanţelor din Statele Membre ale UE este compartimentul prin care se planifică strategic realizarea reformelor sistemului judiciar, implementarea politicilor publice de modernizare a acestuia şi de prevenire şi combatere a corupţiei şi a criminalităţii organizate şi se asigură autoritatea prevăzută la art. 132 alin. (1) din Constituţia României, republicată, potrivit legilor de organizare a sistemului judiciar şi a înfăptuirii justiţiei ca serviciu public.         Biroul pentru Prevenire Criminalităţii şi de Cooperare cu Oficiile de Recuperare a Creanţelor din Statele Membre ale UE îndeplineşte următoarele atribuţii:     a) propune, în colaborare cu celelalte compartimente din minister, măsurile ce urmează a fi cuprinse în Programul de guvernare şi în programul legislativ al Guvernului în domeniul justiţiei;     b) colaborează cu Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public, celelalte compartimente din minister, precum şi cu orice alte autorităţi dintre cele prevăzute la art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009, cu modificările şi completările ulterioare, pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare a sistemului judiciar, coordonează şi monitorizează implementarea acestora;     c) din dispoziţia ministrului justiţiei îndeplineşte lucrările specifice pentru exercitarea autorităţii prevăzute de art. 132 alin. (1) din Constituţia României, republicată;     d) din dispoziţia ministrului justiţiei îndeplineşte lucrările specifice pentru exercitarea atribuţiilor prevăzute de Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, cu modificările ulterioare;     e) examinează şi propune soluţii la sesizările şi cererile adresate ministrului justiţiei de către membrii Guvernului şi ai Parlamentului în legătură cu activitatea Ministerului Public;     f) participă, în condiţiile legii, la elaborarea unor proiecte de acte normative din programul altor ministere sau alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale sau locale în domeniul său de competenţă;     g) elaborează la solicitarea unor ministere sau alte organe de specialitate ale administraţiei publice, precum şi la solicitarea altor compartimente din aparatul propriu al ministerului puncte de vedere referitoare la proiecte de acte normative sau de politici publice;     h) asigură reprezentarea ministerului la reuniunile periodice ale Comitetului de experţi privind prevenirea şi combaterea spălării banilor (Moneyval), comitet specializat al Consiliului Europei, precum şi la cele ale Iniţiativei Regionale Anticorupţie (Regional Anticorruption Initiative - RAI);     i) coordonează sau contribuie la elaborarea, după caz, a documentelor necesare pentru reuniunile periodice ale Moneyval şi RAI;     j) asigură participarea la alte reuniuni internaţionale în domeniul său de competenţă, inclusiv în cadrul grupurilor de lucru, comitetelor şi comisiilor de specialitate ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, ale instituţiilor UE, Consiliului Europei, Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi altor organizaţii internaţionale şi regionale;     k) pregăteşte sau contribuie la elaborarea, după caz, a documentelor necesare pentru grupurile de lucru, comitetele şi comisiile de specialitate ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, ale instituţiilor UE, Consiliului Europei, Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi altor organizaţii internaţionale şi regionale, în domeniul său de competenţă;     l) iniţiază sau efectuează, împreună cu alte compartimente din minister şi organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale, analize şi studii privind evoluţia fenomenului corupţiei şi a diferitelor forme de criminalitate organizată;     m) asigură participarea la comitetele şi grupurile de lucru interinstituţionale, constituite în ţară, în domeniul său de competenţă;     n) rezolvă cererile, sesizările şi memoriile care îi sunt repartizate spre competentă soluţionare.       Serviciul pentru prevenirea criminalităţii şi a corupţiei         Serviciul pentru prevenirea criminalităţii şi a corupţiei îndeplineşte următoarele atribuţii:     a) elaborează, coordonează, monitorizează implementarea strategiilor, programelor şi planurilor de prevenire şi combatere a corupţiei, evaluează rezultatele şi impactul acestora;     b) participă la elaborarea, modificarea şi completarea strategiilor, programelor şi planurilor de prevenire şi combatere a criminalităţii organizate;     c) propune iniţierea unor proiecte de acte normative sau, după caz, colaborează cu Direcţia elaborare acte normative la elaborarea unor proiecte de acte normative în materia prevenirii şi combaterii corupţiei şi criminalităţii organizate;     d) iniţiază şi dezvoltă programe cu organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale, cu atribuţii în domeniul studierii şi prevenirii corupţiei şi criminalităţii organizate;     e) participă la negocierea, implementarea şi monitorizarea programelor internaţionale de asistenţă tehnică şi financiară pentru prevenirea corupţiei şi criminalităţii organizate;     f) asigură reprezentarea ministerului la reuniunile periodice ale Grupului de State împotriva Corupţiei (GRECO);     g) coordonează sau contribuie la elaborarea, după caz, a documentelor necesare pentru reuniunile periodice ale GRECO.         La nivelul Direcţiei pentru reforma sistemului judiciar şi combaterea corupţiei sunt constituite următoarele evidenţe:     a) registrul general de evidenţă a lucrărilor ministerului (Registry);     b) condica de corespondenţă cu cabinetele ministrului şi secretarilor de stat;     c) condica de expediere a corespondenţei către compartimentele ministerului;     d) condica de corespondenţă prin Serviciul informaţii clasificate şi Registratura ministerului;     e) registrul cuprinzând copiile ordinelor întocmite de direcţie;     f) condica de prezenţă;     g) arhiva direcţiei.

#37069: JOS CENZURA !!! SINDICATELE (TOATE ) SI STATUL ROMAN SUNT IN CULPA.: OLTCHIM CAND RUPE TACEREA ????? - Biroul pentru Prevenire Criminalităţii şi de Cooperare cu Oficiile de Recuperare a Creanţelor din St 

 Romania’s Annual report on progress registered in addressing the fight against corruption -   11 - 12th of November 2010

proiectul HOME/2010/ISEC/AG/FINEC-021 „Sporirea eficienţei şi a eficacităţii în domeniul spălării de bani şi al recuperării creanţelor” finanţat de către Uniunea Europeana in cadrul programului specific „Prevention of and Fight against Crime 2010”/ project HOME/2010/ISEC/AG/FINEC-021 „Enhancing the efficiency and effectiveness in the field of Money Laundering and assets recovery” financed by the European Union within the Prevention of and Fight against Crime Programme

#37070: JOS CENZURA !!! SINDICATELE (TOATE ) SI STATUL ROMAN SUNT IN CULPA.: OLTCHIM CAND RUPE TACEREA ????? - Re: Biroul pentru Prevenire Criminalităţii şi de Cooperare cu Oficiile de Recuperare a Creanţelor di 

MJ a organizat seminarul „Recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni, investigații financiare, prevenirea și combaterea spălării banilor”

Ministerul Justiției a dat publicității luni, 11 noiembrie 2013, un comunicat privind organizarea seminarului „Recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni, investigații financiare, prevenirea și combaterea spălării banilor”.

Ministerul Justiției, prin Oficiul Național de Prevenire a Criminalității și Cooperare pentru Recuperarea Creanțelor Provenite din Infracțiuni, în colaborare cu Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș, a organizat seminarul „Recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni, investigații financiare, prevenirea și combaterea spălării banilor”, care s-a desfășurat în zilele de 7 și 8 noiembrie 2013, în cadrul căruia s-au dezbătut teme ce vizau confiscarea produselor infracțiunii și valorificarea bunurilor sechestrate, prevenirea și combaterea spălării banilor, precum și investigațiile financiare.

Participanți în cadrul seminarului au fost Bogdan Gabor, prim procu_ror adjunct, membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, și Cornel Călinescu, șeful Oficiului.

Acest seminar a vizat judecătorii și procu_rorii  de la instanțele și parchetele județului Maramureș, dar și ofițerii de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Biroul Teritorial Baia Mare și Inspectoratul de Poliție al Județului Maramureș, având scopul de extindere a gradului de pregătire în aceste domenii.

http://www.juridice.ro/

Sesiune de formare profesionala in cadrul proiectului „Sporirea eficientei si a eficacitatii in domeniul spalarii de bani si al recuperarii creantelor” – Cluj, 16-19 ianuarie 2012. UPDATE

Ministerul Justitiei organizeaza in perioada 16-19 ianuarie 2012, la Cluj, cea de-a patra sesiune de formare profesională din cele şase astfel de acţiuni din cadrul proiectului „Sporirea eficienţei şi a eficacităţii în domeniul spălării de bani şi al recuperării creanţelor”, proiect finanţat de către Comisia Europeană prin Programul Specific „Prevenirea şi Combaterea Criminalităţii”, potrivit unui comunicat al MJ.

La sesiunea de formare sunt invitaţi să participe specialişti cu competenţe în domeniul investigării, urmăririi şi judecării infracţiunilor de spălare a banilor, precum şi în domeniul recuperării creanţelor (judecători, procu_rori, poliţişti, specialişti ai Ministerului Justiţiei) din cadrul instituţiilor beneficiare din Cluj şi judeţele învecinate, precum şi experţi în domeniu din Statele Membre partenere (Franţa, Spania şi Germania).

Evenimentul vizează consolidarea pregătirii profesionale a participanţilor prin realizarea unui schimb de experienţă şi bune practici în domeniul luptei împotriva spălării banilor şi al recuperării creanţelor, creându-se astfel premisele aplicării unitare a legislaţiei UE în acest domeniu.

În acest sens, agenda evenimentului cuprinde prezentări teoretice şi dezbateri de cazuri practice pe diverse teme, precum: prezentarea infracţiunii autonome de spălare de bani; tehnici de probaţiune; urmărirea şi judecarea infracţiunii de spălare de bani; identificarea bunurilor rezultate ca urmare a săvârşirii infracţiunilor de spălare a banilor; standarde internaţionale şi europene şi Convenţii internaţionale relevante în materie; implementarea Directivei 2005/60/CE privind prevenirea folosirii sistemelor financiare în scopul spălării banilor şi finanţării terorismului şi a Deciziei cadru 2003/577 cu privire la executarea, în Uniunea Europeană, a ordonanţelor de indisponibilizare a bunurilor sau a materialului probator, altă legislaţie conexă.

Sesiunea de training de la Cluj a fost precedată de trei sesiuni similare desfăşurate în cu_rsul anului trecut, la Iaşi (27-29 iunie), Constanţa (19-21 septembrie) şi Timişoara (7-9 noiembrie).

În cadrul proiectului urmează a fi organizate, de asemenea, două sesiuni de formare profesională ce vor avea loc în două dintre Statele Membre partenere, respectiv în Franţa şi Germania.

UPDATE, 20 ianuarie 2012: Pe parcu_rsul celor trei zile au fost abordate, prin exerciţii practice, interactive, standardele internaţionale în materia combaterii spălării banilor, cu accent pe identificarea, urmărirea şi recuperarea bunurilor şi resurselor financiare dobândite ilicit din săvârşirea de infracţiuni. Astfel, participanţii au analizat jurisprudenţa din cele patru ţări în materia aplicării unor instituţii cum sunt confiscarea extinsă, confiscarea de la terţ, recunoaşterea reciprocă a ordinelor de indisponibilizare ori spălarea de bani ca infracţiune de sine stătătoare, potrivit unui comunicat al MJ.

Au fost discutate facilităţile oferite de cooperarea între oficiile de recuperare a creanţelor de tipul celui recent înfiinţat la nivelul Ministerului Justiţiei din România şi beneficiile aduse de acestea în pregătirea temeinică a cererilor de asistenţă judiciară internaţională. Nu în ultimul rând, au fost analizate bunele practici în materia valorificării bunurilor confiscate şi reutilizării fondurilor astfel obţinute în programe de prevenire a criminalităţii ori de protecţie a victimelor.

Participanţii au subliniat nivelul de cooperare între cele patru ţări participante la program, precum şi eficienţa utilizării, în faze preliminare procedurilor de cooperare internaţională, a comunicării informale directe ori prin reţele de tipul CARIN (Reţeaua Inter-agenţii Camden de Recuperare a Creanţelor).

Din prezentările tematice a reieşit importanţa dispunerii măsurilor asigurătorii, încă din fazele preliminare ale investigaţiilor, pentru a se putea asigura ulterior executarea confiscării, precum şi importanţa evaluării corecte a probelor indirecte.

Participanţii români şi-au manifestat interesul pentru intrarea, în cel mai scu_rt timp posibil, în vigoare a modificărilor legislative care să permită folosirea instituţiei confiscării extinse. Practica colegilor din Spania, Franţa şi Germania demonstrează că în cazurile de criminalitate organizată această instituţie este esenţială, facilitând în mod real recuperarea produsului infracţiunii şi lipsirea infractorilor de mijloacele de comitere a noi fapte penale.

 Judecătorii români au semnalat că se impune specializarea lor pe teme precum cele propuse de acest atelier, fapt ce ulterior s-ar reflecta în practica instanţelor. În acest sens, Ministerul Justiţiei a fost încu_rajat să continue organizarea unor astfel de programe de pregătire multidisciplinare. De asemenea, participanţii au recomandat preluarea în programa de formare continuă a INM a unor teme precum confiscarea produsului infracţiunii, răspunderea penală a persoanei juridice ori spălarea de bani ca infracţiune autonomă.

 Reamintim că proiectul are ca beneficiari Direcţia Naţională Anticorupţie, Parchetul de pe lângă Înalta Cu_rte de Casaţie şi Justiţie şi Inspectoratul General al Poliţiei Române şi este implementat de către Ministerul Justiţiei, prin Serviciul Programe Europene şi Biroul pentru prevenirea criminalităţii şi de cooperare cu oficiile de recuperare a creanţelor din statele membre ale Uniunii Europene, în parteneriat cu alte trei state membre ale Uniunii Europene, respectiv: Franţa – Şcoala Naţională de Magistratură, Germania – Fundaţia Germană pentru Cooperare Juridică Internaţională şi Spania – Institutul de Studii Fiscale.

http://www.juridice.ro/

Culmea tupeului şi nesimţirii la Oltchim: în timp ce muncitorii îşi primesc salariile mizerabile cu întârziere, armata de directori şi şefi nu are nici o remuşcare să-şi ridice salariile grase de circa 100 milioane lei vechi net/lună.

Nu am fi avut nimic împotriva ideii ca oamenii care aduc performanţă într-o companie să fie remuneraţi pe măsură, însă

Oltchim se află într-o situaţie dramatică, este în insolvenţă din ianuarie 2013, are pierderi şi datorii uriaşe

şi funcţionează la mai puţin de 20% din capacitate.

Dăm câteva exemple care în 2013 au ridicat de la Oltchim în total venituri de aproape 1 miliard de lei vechi:

- Popescu Valentin - director Directie Energetica - Mecanica
- Mihail Tălpăşanu – director Direcţia Producţie,
- Marius Pîrvu – fost director general,
- Spiru Ciobescu Laurentiu Armand – director Direcţia Comercială,
- Marinescu Norocel Lucian – director Direcţia Tehnică Calitate-Mediu,
- Ion Hancu Dumitru – şef Divizia Clorosodice-Produse Oxo,
- Mihai Pavel Dumitru – şef Divizia Materiale pentru Construcţii,
- Marian Tapu – şef Sector Marketing DMC,
- Victor Avram – director general adjunct-
- Spiru Ciobescu Elena Felicia – şef Divizia Financiară,

- Si acolitii lor' 

                  ĂŞTIA SUNT PENSIONARII DE LUX AI OLTCHIMULUI.

          ALTFEL  UNDE MAI GĂSESC EI LA CAPACITATEA SI PREGĂTIREA LOR  POSTURI AŞA BINE PLĂTITE . SI CULMEA SA NU MUNCEASCA MAI DELOC PENTRU BANII AŞTIA .

PE VREMEA FARAONULUI CAND DUDUIA COMBINATUL ASTIA NICI NU VISAU LA SINEC'URILE DE ACUM. 

           AŞTIA SUNT ADEVĂRAŢII DEMOLATORI AI OLTCHIMULUI. FOŞTII INGINERAŞI MEDIOCRI DE PE VREMEA LUI ROIBU . AJUNŞI ACUM MARI CONDUCATORI AI UNUI COMBINAT MORT.  

AU PĂPAT SALARIILE COMPENSATORII ALE  DISPONIBILIZAŢILOR DIN 2013. ŞI ACUM TRAG SPERANŢA CA VOR FACE LA FEL SI DISPONIBILIZAŢII DIN 2015

             UN SINCER HUOOO SI LA OASE.

ĂSTIA PE PIAŢA LIBERA A FORŢEI DE MUNCĂ SUNT ŞOMERI GARANTAŢI PE VIAŢĂ. NICI DR.ACU NU-I MAI ANGAJEAZA DACA SCĂPĂM DE EI.