CREANTELE SALARIALE OLTCHIM 30.01.2013: DNA S.O.S. OLTCHIM

HAI LA VALCEA IN OLTCHIM!!!!!!!!!!!!!!

Noile căpuşe ale Combinatului Oltchim

2013-12-01 23:46

http://www.indiscret.ro/articol-noile 

„Restructurarea“, după Piperea şi Bălan: 21 de directori cu salarii de câte 10.000 lei

În peisajul dezolant al insolvenţei de la Oltchim Râmnicu Vâlcea, combinat care funcţionează la circa 15% din capacitatea de producţie, au apărut, bine-mersi, 21 de directori. Majoritatea au salarii care ating sau depăşesc 10.000 lei, maşini la scară, secretare, fond de protocol şi alte beneficii ale funcţiei.
de Marielena Popa

În politica lor de reducere a cheltuielilor de la Oltchim, administratorii judiciari Gheorghe Piperea şi Nicolae Bălan, care lunar primesc împreună 100.000 de euro pentru relansarea acestei companii, au admis, în mod revoltător, ca o parte semnificativă din cei 21 de directori să fie angajaţi pe criterii politice.



Combinatul, plin de şefime

12 directori de divizie, şase directori de direcţie, un director general adjunct tehnic producţie, un director general adjunct operaţiuni şi directorul general. Aceasta este organigrama stufoasă a conducerii combinatului muribund, care, înainte de a intra în comă, nu avea mai mult de 14 directori. La recenta vizită la această companie a ministrului economiei, Andrei Gerea, Sindicatul Liber Oltchim i-a cerut printr-un memoriu să stopeze desfrâul: “Vă solicităm reducerea de directori de la 21 la maximum opt. Directorii să nu mai aibă la dispoziţie autoturisme proprietate Oltchim (este de neconceput, de exemplu, ca directorul de la resurse umane să aibă la dispoziţie autoturism pentru navetă)”, se arată în memoriu.



Cinci privilegiaţi politici în funcţii mari

Printre căpuşele politice ale insolventei Oltchim se află şi Spiru Ciobescu Laurenţiu Armand, uns, recent, director general adjunct operaţiuni al Oltchim. Acesta deţine, în conducerea companiei, funcţia a doua, după directorul general, alături de directorul general adjunct tehnic producţie. Ce l-a recomandat pe Ciobescu la o funcţie atât de mare în Oltchim? Probabil vocea şi talentul său din campania electorală a liberalilor, în niciun caz experienţa în domeniul petrochimiei, deoarece până nu demult Ciobescu a lucrat la firma SC Magic Tic-Tac SRL din Râmnicu Vâlcea, al cărei obiect de activitate este comerţul cu ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi şi tutun. La Oltchim, Spiru Ciobescu Laurenţiu Armand nu o duce bine singur, ci alături de consoartă, Felicia Spiru Ciobescu, angajată tot graţie talentului politic în funcţia de şef divizie financiară, cu cinci oameni în subordine. Printre paraşutaţii politici ai PNL se mai află şi Mardare D. Dana Maria, pe funcţia de director resurse umane, care se bucură de un regim privilegiat: face naveta la serviciu cu maşina Oltchim. Panoplia directoriadei politice este completată de Marius Giuran, director divizie achiziţii, asociat şi acţionar la mai multe societăţi comerciale, dar şi la Fondul Proprietatea, precum şi de Mihai C. Munteanu, director comercial din al cărui CV se poate reţine doar funcţia de director executiv la Asociaţia Uniunea Naţională a Mediatorilor. Numai bun pentru funcţia de director comercial! Potrivit unor surse, artizanul câtorva angajări politice ar fi conducerea PNL Vâlcea. Aceleaşi surse afirmă că, în înţelegerile părţilor, o cotă anume din banii încasaţi de la Oltchim ar ajunge în conturile partidului.



Muncitorimea - trei luni restanţe la salarii

În contrast, cei 2.339 de angajaţi care vin zilnic la serviciu şi nu au nicio vină că la Oltchim se lucrează la 15-20 % din capacitate, nu şi-au luat salariile de trei luni. De asemenea, cei concediaţi au de încasat banii aferenţi concediilor de odihnă, care totalizează 1.600.000 lei. După ce a promis că le va da banii în septembrie, Gheorghe Piperea s-a răzgândit: cei concediaţi îşi vor primi aceste drepturi eşalonat, din februarie până în iunie anul viitor. Oare, cei 21 de directori care conduc “eficient” Oltchimul, au restanţe la salarii?



Două companii din China au semnat o scrisoare de intenţie cu administratorii judiciari ai Oltchim

„Prin această scrisoare de intenţie, garantăm companiilor chineze un tratament nediscriminatoriu la participarea la procesul de vânzare a Oltchim, precum şi respectarea tuturor angajamentelor europene. Pentru noi este un lucru foarte bun că mai există încă un consorţiu interesat de Oltchim. Există un interes major pentru Oltchim, care sper să se concretizeze în cât mai multe oferte”, a declarat luni într-o conferinţă de presă ministrul economiei, Andrei Gerea, potrivit Mediafax. Aceste firme sunt BAOTA Petrochemical Group si JUNLUN Petroleum Co. Ltd. La conferinţă nu au participat şi reprezentanţii companiilor chineze. Gherea a spus că va fi un proces transparent şi concurenţial, iar Ministerul Economiei este “optimist şi încrezător” şi aşteaptă “cu emoţie” să deschidă ofertele. Întrebat dacă solicitarea de transparenţă şi de tratament nediscriminatoriu a reprezentat o cerinţă a companiilor chineze sau a venit din partea Ministerului Economiei, Gerea a afirmat: “Ne-am întâlnit undeva la mijloc”. “Scrisoarea de intenţie este, dacă vreţi, un gest simbolic, dar cu o încărcătură foarte mare”, a mai spus ministrul. Statul, care deţine prin Ministerul Economiei 54,7% din acţiunile Oltchim, a eşuat anul trecut în încercarea de a privatiza combinatul chimic. Oltchim a intrat în insolvenţă în luna ianuarie a acestui an. Vânzarea Oltchim este programată pentru luna februarie a anului viitor, iar ofertele angajante vor putea fi depuse până la 17 ianuarie.

#36062: - Re: ATENTIE DISPONIBILIZATI! 

 ANUNT IMPORTANT PENTRU DISPONIBILIZATI!

Avand in vedere ca, incepand cu luna aprilie 2015, administratorii judiciari ai Oltchim au decis efectuarea platii salariilor compensatorii - catre disponibilizatii din iunie 2013 - trebuie sa prezentati la sediul Oltchim, daca sunteti interesati, orice modificare cu privire la contul bancar in care Oltchim facea plata salariilor inainte de disponibilizare. In caz contrar, Oltchim va vira banii in conturile avute de disponibilizati inainte de disponibilizare.

In lunile aprilie si mai 2015 se vor vira in cont cate 500 de lei fiecarui disponibilizat, urmand ca pana la sfarsitul anului 2015 sa se vireze intreaga suma restanta - conform declaratiei facute in instanta de judecata de catre av. Gheorghe Piperea – administrator judiciar la Oltchim (declaratie consemnata in HOTARAREA 210 / 2015 din 28 ianuarie 2015): "daca se va merge pe varianta unei reorganizari care sa nu duca la vanzarea SPV-ului, platile se vor face pana la sfarsiul anului 2015" (daca vreti sa cititi declaratia lui Piperea, click pe linkul de mai jos http://i.imgur.com/DfvKJAU.png?1  )

INTREBARE: Cine a semnat in numele disponibilizatiilor un PROTOCOL cu administratorii judiciari ai Oltchim, asa cum a declarat Gheorghe Piperea – administrator judiciar la Oltchim?
(declaratia a fost consemnata in HOTARAREA TRIBUNALULUI VALCEA nr. 210 / 2015 din 28 ianuarie 2015): "de altfel aceste discutii s-au purtat cu reprezentanti ai celor disponibilizati in iunie 2013, sens in care s-a incheiat un protocol" (daca vreti sa cititi declaratia lui Piperea, click pe linkul de mai jos http://i.imgur.com/DfvKJAU.png?1 )

ADRĂNEL COTESCU: Nu este drept ca disponibilizaţii de la Oltchim să primească banii în 3 ani 

 APR 08, 2015  SCRIS DE  MAGDA POPESCU

http://www.voceavalcii.ro/2015040827908

Prin intermediul unei interpelări adresată ministrului delegat pentru Dialog Social Liviu POP, senatorul PNL Adrănel Cotescu este interesat de modalitatea concretă în care se va realiza plata salariilor compensatorii disponibilizaţilor de la Oltchim. De asemenea, parlamentarul vâlcean este interesat să afle dacă Liviu Pop, în calitatea lui de ministru pentru Dialog Social, având atribuţii în facilitarea desfăşurării dialogului în vederea obţinerii unui consens, va sprijini iniţiativa mai multor parlamentari de Vâlcea şi Argeş, prin care se propune cumpărarea de către statul român a creanţei salariale. Dacă nu, senatorul Cotescu este dispus să accepte orice altă soluţie propusă pentru salariilor compensatorii ale disponibilizaţilor de la OLTCHIM, pentru a nu se ajunge la plata acestora în decursul a 3 ani, în situaţia ipotetică a aprobării planului de reorganizare de către judecătorul sindic.

„În data de 09.03.2015, a avut loc Adunarea Generala a Creditorilor Oltchim S.A., având ca ordine de zi exprimarea votului cu privire la Planul de Reorganizare propus de consorţiul de administratori RomInsolv SPRL şi BDO Bussines Restructuring. Deşi planul a fost votat de majoritatea creditorilor prezenţi, urmează ca acesta să fie supus aprobării judecătorului sindic la termenul din 25 martie a.c.

Chiar şi în ipoteza în care ar acest plan de reorganizare ar fi confirmat, condiţia gravă a disponibilizaţilor subzistă, aceştia urmând a-şi recupera în totalitate drepturile salariale în decursul a 3 ani. În aceste condiţii, nu se poate susţine că s-ar rezolva situaţia foştilor angajaţi ai OLTCHIM, având în vedere cazurile tragice rezultate din imposibilitatea efectivă a asigurării mijloacelor de existenţă a sute de familii din judeţul Vâlcea.

O posibilă soluţie ar fi cumpărarea creanţei salariale de către statul român – acţionar majoritar al OLTCHIM SA, având în vedere că Ministerul Finanţelor Publice nu ar înregistra niciun fel de pierdere, această creanţă urmând a fi acoperită conform planului de reorganizare.

Subsemnatul, împreună cu alţi 5 parlamentari (deputaţii Traian Dobrinescu, Romeo Rădulescu şi Mihai Deaconu - deputat de Argeş - şi senatorul Remus Daniel Niţu), am înaintat deja această propunere Primului Ministru Victor Ponta, prin adresa depusă la Secretariatul General al Guvernului înregistrată cu nr. 17/3302/19.03.2015 şi Ministerului Finanţelor Publice, prin adresa înregistrată sub nr. 18417/19.03.2015", arată senatorul liberal în interpelarea sa.

#36130: - VREM SA STIM! Cine a semnat in numele disponibilizatiilor un PROTOCOL cu administratorii judiciari? 

 In acelasi timp se fac vinovati  ADMINISTRATORII JUDICIARI, CONDUCEREA, SINDICATELE SI TOTI CEILALTI DE AU FOST DEACORD si  care au luat in evidenta cat  si pus in aplicare acest protocol, care este ILEGAL, deoarece legile specifica CLAR. FIECARE CREANTA ESTE NOMINAL PE FIECARE IN PARTE SUMA SI VALOAREA INTREAGA DIN ACTELE SI DECIZILE DE PLECARE PE CREANTELE FIECARUIA DIN ACTE, AVAND VALOAREA DIN RAPORTUL DE MUNCA SI DIFERENTIAL PE FIECARE PERSOANA CONFORM ACTELOR DETINUTE CAT SI LEGILOR CARE EXISTA IN POSESIA NOASTRA.

SE POT DEZBATE INTERPELARI, ADUCE SUSTINERE, URMARIRE SUME, INSCRIEREA ACESTOR SUME PESTE TOT SI IN TOATE FORMELE LEGALE, CARE S-AU RESPECTAT PANA LA UN MOMENT DAT, NUMAI CA NU AU DREPT DECIZIONAL SI NICI DE PRONUNTARE PE ACESTE SUME FIIND PROTEJATE DE LEGI IN VIGOARE SI TOATE LEGILE IN SUSTINERE COROBORATE CU LEGI PENALE SI TOT CE INSEAMNA RASPUNDEREA PE LEGI, NIMENI, IN AFARA DE TITULAR SI NU TABELAR CI NOMINAL PE SUMELE PE CARE LE DETINE, FIECARE IN PARTE.

NU S-A PRIMIT NICI O HARTIE, INSTINTARE, ARGUMENTARE...ETC, PRIN POSTA OFICIAL SI CONFORMA CU NORMELE EXACTE DE A DEZBATE ACESTE SUME INDIVIDUAL SI DECIZILE SI LE-AU INSUSITI ALTII CARE NU AU NICI O LEGATURA CU RESTUL CREDITORILOR CREANTE SALARIALE, S-A INCALCAT TOT, ABSOLUT TOT.

AVAND FIECARE DIVERSE SITUATII NOMINALE, NU DE GRUP SAU COLECTIV, FIIND DISPONIBILIZARI COLECTIVE NOMINAL FIECARE PE ACTELE DE LE ARE IN POSESIE, DOAR SUMA TOTALA FIIND COMUNA CEA DE 9 MILIOANE EURO SI ALTE DREPTURI SALARIALE CREANTE FIIND UNA GENERALA PENTRU TOTI SI TOATE DREPTURILE SALARIALE CREANTE NEACHITATE, INSA ESTE TOTUL NOMINAL PE PERSOANA CU ACTE.

#36132: CREANTELE OLTCHIM. - Re: VREM SA STIM! Cine a semnat in numele disponibilizatiilor un PROTOCOL cu administratorii judicia 

Ilegal ca ilegal dar de ce este la SECRET? 
Protocolul a fost clasificat de cineva ca secret de stat sau secret de serviciu si noi nu avem acces la el?

#36133: - Re: Re: VREM SA STIM! Cine a semnat in numele disponibilizatiilor un PROTOCOL cu administratorii jud  MULTE AU DORIT SA FIE SECRETE. LEGEA LE INTERZICE SA AIBE SECRETE PE ACESTE SUME  SALARII SI TOATE DREPTURILE SALARIALE  CREANTE.

 ASTA CU SECRET, NU EXISTA, IAR SE MINTE, JUDECATORUL-SINDIC A VAZUT ACEST PROTOCOL SI IL ARE LA DOSAR, SPECIFICA ASTA, EXISTA LA DOSAR, O COPIE, CEVA CA ARGUMENT PE MOTIVAREA DATA IN DOSAR 349/90/2015. IN IUNIE 2013 AU CREAT ACEST PROTOCOL, NE-AU TINUT NUMAI IN PROTOCOALE SI DIVERSE PROTOCOALE,  PE VALTOAREA EVENIMENTELOR SI  NE-AU TRATAT CA PE NISTE OI PIERDUTE PRINTRE INSTITUTII. FAPTUL CA AM INCEPUT SA NE STRANGEM SI SA NE ECHILIBRAM, PONTA SI GASCA LUI DE HOTI AU SCAPAT SITUATIA DE SUB CONTROL, SCRIE SI-N PRESA CUM PIPEREA TUNA SI FULGERA PE NEREUSITELE LOR, AU FOST FOARTE MULTE EVENIMENTE SI LEGEA 85/2006 CASAPITA SI CCM LUAT IN DERADERE SI ALTE LEGI... PIPEREA VISA LA UN COD DE INSOLVENTA CARE A FOST ABROGAT SI RESPINS DE CCR ( LA LOVIT IN MOALELE CAPULUI PE PIPEREA  CA NU I-A IESIT ), IAR MONSIEUR PIPEREA A LUAT IN CONTINUARE ACEL COD SI LA APLICAT CUM A STIUT EL MAI PE SUSTA SI MAI BINE, FURAND PRIN PROTOCOLE, ARUNCAND LA MASA CREDALA SUME CARE AU FOST GENERATE IN INSOLVENTA, ASTA ESTE O ILEGALITATE, EL ASTA A FACUT...

ATENTIE, LA MULTE PROTOCOALE PE SUSTA NU AU LASAT ACCES NICI MACAR DIN PARTEA DISOPONIBILIZATILOR SA INTRE SA FIE PREZENTI, AU FOST INCLUSI SALARIATI ANGAJATI SI SE DEZBATEA SITUATIA SALARIATILOR DISPONIBILIZATI 2013, CHIPURILE DIALOG-SOCIAL SAU ALTE INTALINIRI DE TAINA.....

http://www.avocatnet.ro/

UPDATE Insolventa, reglementata din nou de vechea lege nr. 85/2006. Decizia CCR privind neconstitutionalitatea noului Cod al Insolventei, publicata oficial

Decizia prin care Curtea Constitutionala (CCR) a declarat ca intreaga OUG nr. 91/2013 privind insolventa este neconstitutionala a fost publicata vineri in Monitorul Oficial. Odata cu publicarea deciziei, noul Cod al Insolventei este suspendat, astfel incat de la 1 noiembrie procedura insolventei este reglementata din nou de dispozitiile legale anterioare, cele mai importante fiind cuprinse in Legea nr. 85/2006.

. Gheorghe Piperea 

https://www.facebook.com/gheorghe.piperea/posts/614679625264333

October 10, 2013 · Bucharest ·

Pentru cei interesati de insolventa.

Codul insolventei nu a mai fost cod, ci ordonanta de urgenta (OUG nr.91/2013). Noua reglementare va intra in vigoare in data de 25 oct.2013 si se va aplica inclusiv procedurilor in curs la data intrarii sale in vigoare. Una dintre noutatile cele mai surprinzatoare ale OUG nr.91/2013 este si dintre cele mai problematice : creantele care se nasc dupa data deschiderii procedurii scapa unuia dintre principalele efecte ale acesteia, respectiv, efectului suspensiv de drept al actiunilor sau urmaririlor silite individuale.
In timp ce art. 75 alin.1 din OUG nr.91/2013 reia (intr-o formulare usor diferita si imbunatatita fata de formula din actualul art. 36 din Legea insolventei nr. 85/2006) principiul efectului suspensiv al deschiderii procedurii pentru orice actiune judiciara sau extrajudiciara ori urmarire silita individuala ce tinde la realizarea unor creante asupra debitorului, anterioare deschiderii procedurii, toate aceste creante urmind, pentru incercarea de realizare, calea inscrierii la masa credala , art. 75 alin.4 din aceeasi OUG nr.91/2013 introduce o exceptie de la acest principiu, care permite executarea silita a creantelor nascute dupa data deschiderii procedurii insolventei si stabilite prin titluri executorii, cu conditia ca debitorul sa nu fi efectuat plata acestor creante in termen de 90 de zile de la scadenta. O a doua exceptie de la acest principiu este reglementata de art. 75 alin.3 : efectul suspensiv este inaplicabil actiunilor judiciare pentru determinarea exsitentei si/sau cuantumului unor creante asupra debitorului, nascute dupa data deschiderii procedurii, astfel de actiuni putind fi solutionate de judecatorul – sindic (si nu de instanta de drept comun). Odata pronuntata o hotarire a judecatorului sindic, favorabila creditorului, creanta va putea da nastere unei executari silite pornite de creditor, in conditiile art. 75 alin.4.

Efectul suspendarii de drept mai vizeaza, deci, doar creantele anterioare deschiderii procedurii insolventei. Adaugind regula deja consacrata dupa care creantele nascute dupa data deschiderii se achita conform documentelor din care rezulta (art. 64 alin.6 din Legea insolventei nr.85/2006, reluat in art. 102 alin.6 din OUG nr.91/2013), rezulta ca aceste creante, cel putin pina la trecerea la faliment, „scapa” procedurii, in sensul ca nu sunt afectate de consecintele obisnuite ale insolventei (suspendarea urmaririlor silite, „inghetarea” valorii la momentul deschiderii procedurii, ordinea de preferinta la plata etc.). Trebuie precizat insa ca norma are in vedere exclusiv executarea silita a unor creante nascute dupa data deschiderii procedurii si care nu sunt achitate in termen de 90 de zile de la scadenta. In perioada de 90 de zile de la scadenta, nu se poate pune problema unei executari silite; practic, termenul de 90 de zile este un impediment la executare. Probabil ca in practica se vor „inventa” si metode sau mecanisme de suspendare sau de intrerupere a acestui termen; de altfel, consider ca este posibila o suspendare judiciara a executarii acestor creante ulterioare deschiderii procedurii, spiritul reglementarii fiind acela de a inlatura efectul suspendarii de drept si nu efectul oricarei suspendari. Daca creanta, chiar nascuta ulterior deschiderii procedurii, nu este constatata printr-un titlu executoriu, nu se va pune problema executarii decit dupa data la care, intr-o eventuala actiune solutionata de judecatorul sindic, se va fi emis o sentinta care sa constate creanta respectiva : asa cum rezulta din art. 75 alin.3, o astfel de actiune nu este afectata de suspendarea de drept aplicabila creantelor anterioare deschiderii procedurii.

 continuare....

#36135: CREANTELE OLTCHIM. - CREANTELE OLTCHIM: 

 continuare....

Daca titlul executoriu, chiar emis ulterior deschiderii procedurii, constata o creanta anterioara deschiderii procedurii, el nu va „scapa” efectelor obisnuite ale procedurii. Sunt creante anterioare, deci creante care nu „scapa” efectului suspensiv, chiar si creantele bugetare constatate printr-un raport de inspectie fiscala intocmit ulterior deschiderii procedurii, dar care are ca obiect activitatea anteriora a debitorului (art. 102 alin.1, teza a doua, OUG nr.91/2013).

Asadar, ipoteza reglementarii noii reguli din art. 75 alin.4 din OUG nr.91/2013, desi ne-exprimata, prezuma pre-existenta unui titlu executoriu constatator al unei creante nascute dupa data deschiderii procedurii. De regula, acestea sunt din categoria titlurilor executorii fiscale, a contractelor de credit bancar si a titlurilor comerciale de valoare – cambie, bilet la ordin sau cec. Se poate prezuma ca, in fapt, intentia noii reglementari este aceea de a re-da posibilitatea executarii silite a creantelor fiscale nascute dupa data deschiderii procedurii, acestea fiind principalele creante curente care erau in „suferinta” in procedurile de insolventa, fiind omise la plata. In acelasi timp, aceste creante fiscale curente nu dadeau nici posibilitatea titularului lor de a cere trecerea la faliment pentru acumularea de noi datorii. Adevarul este ca multe planuri de reorganizare erau construite in asa fel incit, in timp ce se acumulau noi datorii, inclusiv catre fisc, si se defereau platile pentru creantele anterioare deschiderii procedurii catre finalul perioadei de reorganizare, erau generate, voluntar sau involuntar, pierderi care duceau, ineluctabil si aproapre invariabil, catre esecul planului. Falimentul „firesc” al debitorului antrena si stergerea datoriilor, inclusiv cele generate in timpul perioadei de observatie sau al reorganizarii. Creantele ulterioare deschiderii procedurii nu erau inscrise decit cu titlu exceptional in tabelul creantelor (cu consecinta lipsei calitatii de creditor indreptatit sa participe la procedura si a ne-includerii in programul de plati), pe motiv ca aceste creante se achita pe masura scadentei lor, conform documentelor din care rezulta, nefiind obligatoriu – dar nici interzis – sa fie trecute pe tabelul creantelor. Omisiunea, cu stiinta sau involuntara, de a plati aceste creante ulterioare deschiderii procedurii nu parea a fi sanctionata in nici un fel, de unde impresia autoritatilor ca, prin aceste planuri de „reorganizare”, se practica un tip special de evaziune fiscala, precum si convingerea creditorilor institutionali ca e mai bine sa se tina la distanta de astfel de „afaceri”. Omisiunea de a plati aceste datorii curente, mai ales cele care se platesc prin retinere la sursa, au antrenat si alte consecinte, actualmente vizibile : raspunderea penala a celor care nu au efectuat platile prin retinere la sursa si imposibilitatea celor indreptatiti de a-si incasa prestatiile de tip social (pensii, ajutor de somaj, indemnizatii de crestere a copilului). Pentru aceste motive, probabil ca masura este laudabila. De altfel, un debitor care nu isi plateste datoriile curente in perioada de observatie sau chiar in timpul planului de reorganizare nu e un debitor care sa merite altceva decit falimentul. Trecerea la faliment intervine, de regula, ca o sanctiune a esecului planului, adica atunci cind debitorul nu se conformeaza planului, desfasoara activitati care produc pierderi sau acumuleaza noi datorii (art.143 alin.1 din OUG nr.91/2013, echivalentul imbunatatit al actualului art. 105 din Legea insolventei nr.85/2006). In plus, conform unei reguli nou introduse de OUG nr.91/2013, recte, art. 143 alin.3, titularul unei creante curente lichide cu o exigibilitate mai mare de 30 de zile si cu o valoare mai mare decit valoarea – prag (40 mii lei), poate cere trecerea la faliment, oricind in timpul planului de reorganizare sau chiar dupa indeplinirea obligatiilor de plata asumate in plan, cererea sa putind fi respinsa de judecatorul sindic doar daca creanta nu e datorata, daca este achitata sau daca debitorul incheie o conventie de plata cu acest creditor. Exigibilitatea „mai mare de 30 de zile” nu inseamna o perioada de minim 30 de zile de ne-plata, ci faptul ca dreptul de a cere trecerea la faliment nu apartine oricarui creditor titular al unei creante curente, ci numai celui care are o creanta curenta lichida cu un termen de minim de 30 de zile.

Dincolo de comentariile si conjecturile de mai sus, ramin o serie de incertitudini ale textului, precum si o problema de principiu. Astfel, trebuie vazut, in practica, daca aceasta executare silita se efectueaza in afara procedurii (cu sau fara incuviintarea executarii, cu sau fara contestatie la executare si/sau cerere de suspendare etc.) sau in interiorul acesteia. In privinta titlurilor executorii fiscale, este greu de crezut ca autoritatile si instantele de contencios fiscal vor accepta ca aceste executari si eventualele incidente relative la ele sa se desfasoare in cadrul procedurii insolventei. Mai degraba, va fi vorba de un sistem paralel de actiuni in contencios administrativ si de constestatii fiscale. De asemenea, se va putea pune problema daca textul are in vedere doar inlaturarea efectului suspensiv automat (ope legis), sau chiar si posibilitatea suspendarii judiciare, in cadrul procedurii, sau in procedurile exterioare de contencios administrativ sau de contestare a titlului executoriu. A doua varianta de raspuns ar fi inadmisibila si absurda, intrucit ar crea fiscului sau oricarui alt creditor ce ar detine contra debitorului un titlu executoriu o situatie mai favorabila decit cea normala, in care se poate obtine, in conditiile, legii, o suspendare judiciara . Or, printre altele, debitorul este in insolventa si pentru a se pune sub protectia tribunalului …

De atlfel, aceasta este si problema de principiu a noii reglementari : asistam la o potentiala afectare a caracterului concursual si colectiv al procedurii insolventei. Protectia sub care se afla debitorul de la data deschiderii procedurii este si o protectie a tuturor creditorilor aflati in concurs fata de o potentiala favorizare sau fata de un tratament preferential al unuia sau mai multora dintre ei, in defavoarea tuturor celorlalti. Suspendarea umaririlor silite si a actiunilor judiciare sau extrajudiciare individuale nu-l protejeaza doar pe debitor de atacul multiplicat la infinit al creditorilor individuali, ci si colectivitatea creditorilor de potentialul de tulburare a sanselor lor de recuperare ordonata si egalitara sau de impartire echitabila a riscului de pierdere a creantelor lor. Daca unui creditor a carei creanta se naste ulterior deschiderii procedurii i se permite sa urmareasca silit, in mod individual si, eventual, in afara procedurii, bunuri ale debitorului care sunt grevate de garantii pentru creante anterioare, atunci efortul acelui creditor de a-si preconstitui garantii devine inutil, cita vreme el nu ar putea participa la impartirea rezultatelor urmaririi silite, din moment ce e tinut atit de efectul suspensiv, cit si de ordinea de preferinta sau de programul de plati. La fel, daca urmarirea silita ar purta asupra unor bunuri care nu sunt purtatoare de garantii (eventual, dupa ce vor fi fost liberate de garantii prin efortul administratorului judiciar sau prin acordul cu creditorul, ambele orientate catre crearea posibilitatii de a garanta credite noi, utilizabile drept capital de lucru pentru continuarea afacerii debitorului), inseamna ca sansele tuturor creditorilor cu creante anterioare de a incasa ceva din valorificarea acelui bun ori a potentialului sau economic ar fi neutralizate. Si, chiar mai grav, daca executarea silita va purta asupra fondurilor care se acumuleaza sau se pastreaza in contul unic al procedurii de insolventa, atunci intreaga procedura ar putea fi periclitata de o singura executare silita. Sa ne imaginam o situatie practica, perfect posibila : un numar de salariati sunt concediati, ca parte a programului de restructurare a afacerii debitorului; ei primesc atit de la debitor, cit si din fonduri publice, indemnizatii de somaj si venituri de completare minimale, pe o perioada suficienta pentru a-si regasi locuri de munca; dar intrucit in contractul colectiv de munca sunt prevazute si diverse sporuri, bonusuri, tichete de masa ori cadouri care completau veniturile salariale pe perioada cind societatea era in bonis, precum si plati compensatorii pentru concediere, acesti fosti salariati cer in justitie si aceste venituri de completare de tip cadou; intrucit nu este clar in noua reglementare, nu este exclus ca aceste actiuni sa fie formulate in fata instantelor specializate in litigii de munca, iar instanta sa dispuna (cu omisiunea de a observa specificul procedurii insolventei), la cerere, si sechestrarea unor bunuri ale debitorului sau poprirea contului unic al procedurii de insolventa. Si, in acest caz, nu doar debitorul, ci si toti ceilalti participanti la procedura vor avea de suferit sacrificii inutile, alaturate celorlalte sacrificii, inerente procedurii.

#36136: CREANTELE OLTCHIM. - Re: CREANTELE OLTCHIM: 

 continuare...

Interesant va fi de vazut cum va reactiona jurisprudenta in cazul in care un astfel de creditor titular al unei creante curente, fie in perioada de pina la obtinerea titlului executoriu, fie in perioada de 90 de zile in care este aminata executarea silita, va solicita un sechestru sau o poprire asiguratorie. Intrucit aceste masuri asiguratorii se presupun a pregati o executare, permisa de noua reglementare, inseamna ca, teoretic, nu se poate respinge o astfel de masura ca inadmisibila (asa cum se procedeaza in cazul in care un creditor cu creanta anterioara cere o astfel de masura). Este evident, insa, ca judecatorul sindic (sau instanta de drept comun) ar avea putine motive sa admita astfel de masuri, cit vreme procedura insolventei este sub controlul si supravegherea administratorului judiciar (care, la rindul sau, este sub controlul judiciar al judecatorului sindic si sub controlul de oportunitate al creditorilor) si, deci, nu exista motive sa se creada ca patrimoniul debitorului ar fi afectat prin externalizari frauduloase sau pagubitoare la adresa creditorului urmaritor.

Se poate spune, totusi, dincolo de problema de principiu ridicata de noua reglementare, ca exista si o parte pozitiva a noii reglementari : debitorul nu va mai putea acumula creante curente neplatite timp de 90 de zile, caci creditorii anteriori, ca sa evite riscul de executare silita, il vor presa pe debitor sa plateasca; in caz contrar, se va trece inevitabil la faliment, cu consecintele sacrificiale aferente acestuia.

Note de final :

(i) Un element in plus de noutate in chestiunea suspendarii urmaririlor individuale il introduce art. 75 alin.5 din OUG nr.91/2013. Textul ridica, in plus, o chestiune interesanta de interpretare. Astfel, se arata ca „nu sunt supuse suspendarii de drept” actiunile indreptate impotriva codebitorilor si/sau tertilor garanti. Se poate admite ca, per a contrario, aceste actiuni sunt supuse suspendarii judiciare? Evident ca da. Pe de alta parte, si fideiusorii sunt, fata de creditor, in acelasi tip de raport juridic accesoriu celui principal. Sa intelegem din text ca efectul suspendarii de drept se aplica in raportul cu fideiusorul, pe care textul art. 75 alin.5 il omite? Evident ca da. In fine, daca doar art. 75 alin.5 din OUG nr.91/2013 se refera la suspendarea de drept, in timp ce alin.4 (cu privire la creantele ulterioare, care „scapa” procedurii) se refera la suspendare, in genere, inseamna ca in cazul de la alin.4 este exclusa si suspendarea judiciara? Raspunsul nu poate fi negativ, caci ar insemna sa acceptam atit consecinta absurda expusa in textul comentariului de mai sus, precum si incalcarea liberului acces la justitie.

(ii) O incertitudine planeaza in legatura cu fapta ilicita generatoare de raspundere juridica delictuala a debitorului pentru care victima a putut formula actiune inainte de data deschiderii procedurii, dar actiunea s-a suspendat, urmind a se repune in discutie in procedura insolventei, in fata judecatorului sindic : este aceasta o actiune privitoare la o creanta anterioara, sau una privitoare la o creanta ulterioara deschiderii procedurii? Este stiut din teoria raspunderii civile delictuale ca o astfel de creanta a victimei nu devine certa decit la data pronuntarii unei hotariri care sa o constate. Asadar, in mod normal, ar trebui sa i se aplice art. 75 alin.3 – adica, actiunea sa fie solutionata, ca atare, de judecatorul sindic. In schimb, actiunilor care tind la stabilirea unor creante stabilite prin titlu sau la cuantificarea unei creante se suspenda, valorificarea creantei urmind calea inscrierii la masa credala, obligatorie pentru toate creantele anteriorare deschiderii procedurii.

 Scandalul plăţilor compensatorii de la Oltchim a ajuns la DIICOT. Peste 200 de foşti angajaţi au depus plângere împotriva conducerii combinatului 2 iunie 2014,

Disponibilizaţii de la Oltchim sunt convinşi că societatea a încasat salariile compensatorii, dar nu le-a virat banii în conturi. Oamenii au ajuns la această concluzie după ce şi-au ridicat adeverinţele fiscale pentru anul 2013, potrivit cărora Oltchim a raportat la FISC veniturile realizate de personalul concediat şi a plătit taxe şi impozite.

Câteva sute de angajaţi disponibilizaţi anul trecut de la Oltchim au mers astăzi la DIICOT, Biroul Teritorial Vâlcea, pentru a depune o plângere împotriva conducerii societăţii. “S-a depus un denunţ, suspicionăm că fondurile salariaţilor au fost folosite în alte scopuri decât cele pentru care au fost destinate. Denunţul a fost depus în numele a 259 de disponibilizaţi. Cei de la DIICOT ne-au primit documentele, le-au înregistrat, din acest moment decizia le aparţine. Este o sesizare împotriva conducerii Oltchim, n-am nominalizat o persoană. Noi n-am încasat salariile compensatorii, iar la masa credală au intrat numai sumele care n-au fost achitate până în ianuarie 2013, când a intrat Oltchim în insolvenţă”, declară Ion Ţoanţă, unul din reprezentanţii disponibilizaţilor. În replică, administratorii combinatului din Râmnicu Vâlcea susţin într-un comunicat de presă că societatea nu a încasat un leu de la bugetul de stat pentru plata salariilor compensatorii.

"Oltchim nu a primit nicio suma de bani de la bugetul de stat sau de la alte entităţi pentru plata plăţilor compensatorii şi/sau pentru plata impozitelor şi taxelor aferente acestora; la data disponibilizării personalului, respectiv în luna iunie 2013, Oltchim SA a calculat pentru fiecare salariat în parte drepturile prevăzute în contractul colectiv de munca şi, în conformitate cu dispoziţiile legale, au fost calculate şi toate impozitele şi taxele aferente acestora (atât ale angajatilor cât si ale angajatorului) (...) Oltchim a stabilit în mod concret şi a înregistrat în evidenţa contabilă atât sumele nete datorate personalului disponibilizat, cât si impozitele şi taxele datorate de Oltchim (nu de salariaţii disponibilizaţi) la bugetul de stat, raportate prin declaraţiile transmise la Agenţia Naţionala de Administrare Fiscală. Aceste sume declarate sunt sume datorate (realizate), nu sume încasate. Plata efectivă a sumelor nete datorate Oltchim personalului disponibilizat se va face conform planului de reorganizare/programului de plata a creantelor". După scandalul făcut astăzi, unii dintre foştii angajaţi au primit adeverinţe fiscale potrivit cărora nu au realizat venituri în 2013, nici din salarii. Potrivit legii, fiecare persoană concediată de la Oltchim ar fi trebuit să primească până acum între 20 000 şi 50 000 de lei, salarii compensatorii.

După scandalul făcut astăzi, unii dintre foştii angajaţi au primit adeverinţe fiscale potrivit cărora nu au realizat venituri în 2013, nici din salarii. Potrivit legii, fiecare persoană concediată de la Oltchim ar fi trebuit să primească până acum între 20 000 şi 50 000 de lei, salarii compensatorii.

Citeste mai mult: adev.ro/n6jkne

#22089: - Re: Re:  

Oltchim - suspiciuni de fals cu salarii compensatorii014-05-28 08:20

http://www.indiscret.ro/articol

http://www.indiscret.ro/rks_images/

http://sov.ro/2015/04/08/capitolul-13

Capitolul 13 – Iohannis toarna temelii, Ponta zburda, Basescu tremura de frica

In timp ce Iohannis se odihneste, Ponta zburda in inimile si buzunarele romanilor; le da cu o mana si le ia cu cealalta. Reducerea TVA la alimente, o manevra de alba-neagra, menita sa acopere noile impozite si taxe cuprinse in viitorul Cod fiscal promovat de guvern. Impactul acestor noi impozite si taxe este devastator pentru bugetul personal al fiecaruia dintre voi. Ceea ce veti economisi la alimente veti cheltui cu asupra de masura pe utilitati, pe impozite pe locuinte, terenuri si consum exagerat de lapte praf (chestia cu laptele praf a fost o gluma). O critica aplicata asupra acestui Cod fiscal o voi face abia in postarea de saptamana viitoare, si nu acum, pentru a nu va strica definitiv Pastele.

Revenind la Ponta si zburdalniciile lui, este clar ca la ora actuala este singurul actor politic care conteaza. A reusit sa treaca in mod miraculos peste pierderea alegerilor si sa ramana atat premier, cat si presedintele PSD-ului. Imediat dupa alegeri, impreuna cu sponsorul si, se pare, seful lui, Ghita, s-a dus in Dubai. Scopul nu era acela de a-si linge ranile, ci de a-si asigura sumele imense de bani pe care le avea sub diverse nume in conturile din Dubai.

Sume provenite intr-un fel sau altul din banii statului roman, ori din licitatiile trucate in favoarea lui Ghita, ori din santajele asupra diversilor oameni de afaceri, ori din traficul de influenta facilitat de legaturile exagerat de stranse dintre el si Ghita.

Odata banii securizati, cei doi se intorc in tara, mimeaza o rupere a relatiilor si dau impresia ca nimic nu-i mai leaga. In acest mod, Ponta incearca sa acrediteze ideea potrivit careia cea mai importanta vulnerabilitate a sa – Ghita – a disparut. In tot acest timp, treaba i-a fost facuta in mod involuntar de DNA si Iohannis.

Iohannis a numit-o pe Alina Gorghiu sefa PNL, o domnisoara draguta si atat (sa ma ierte domnul Bogdan Olteanu), iar DNA-ul a continuat seria terifianta de arestari a tuturor liderilor importanti atat din PSD, cat si din noul PNL. Asa se face ca Ponta a ramas si va ramane premier pana cand DNA-ul va decide ca a sosit momentul sa-l aresteze pe Ghita, iar acesta sa-l toarne, fara niciun fel de scrupul, pe Ponta.

In acel moment, Ponta va ramane si fara guvern, si fara partid; altfel, cu toti liderii PNL arestati, cu toti liderii PSD arestati, cu un Iohannis imbatat de propria lui devenire si fara vreo idee politica sau economica, Ponta va domni linistit si dupa anul 2016.

Arestarea lui Ghita pare pentru moment imposibila din cauza lui Coldea, a fricii acestuia ca Ghita nu se va limita la a-l turna doar pe Ponta, ci si pe el. Mi-e greu totusi sa cred ca Laura Codruta Kovesi va mai putea multa vreme sa reziste presiunilor probelor care atesta furtul unor uriase sume de bani de catre Ghita si acolitii acestuia. Sunt multi subalterni care stiu si multi altii care ii vor locul. Nu cred ca doamna Kovesi isi va risca intreaga credibilitate pentru unul ca Ghita.

Sa aveti un Paste Fericit!

Sorin Ovidiu Vantu

#36140: - HOTUL STRIGA HOTIIII! SOV ACUZA ... ASTAZI SI PONTA ...  

 HOPAAAAAAA,VA E FRICA DE FOTA?     .......APAI LASA TATA CA O SA MI O SU...GETI CU MAMICUTELE VOASTRE,GHIOCA,CORNESCUL MU...ISTUL TUGURIN SI BIDIN,MULT NU MAI DUREAZAAAA,,,TIC TAC GAOZARULEEEEEEEEEEEEEEE.

#36141: - SA MI O LINGETI CU PIPEREA,TALPASANU SI AVRAM? 

 SA MI O SU...GETI TRADATORILOR DE OLTCHIM,EU SUNT UNICUL FOTA,SULA MI SE RUPE DE VOI,HAI PAAAAAAAAAAA.

Sa ti dea dumnezeu multa sanatate Fota ca daca nu erai tu ne facea praf si pulbere gaozarul pe aceasta petitie.

#36142: - Re: SA MI O LINGETI CU PIPEREA,TALPASANU SI AVRAM? 

 cita mu..ie mai vreti lingailor si tradatorilor de OlTchim de la  FOTA?

#36143: musafir -  

 SA MI SUGA SULA CU TOATA CONDUCEREA DE [psdistiiiiiiiii,inclusiv muistul de VINCEA]

#36145: - Re:  

NICI O SANSA LA SOBO;LANI GAOZARIII,DAR MULTA M        UIEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE,DE LA    ..........FOTAAAAA

#36146: - Re: Re:  

 CERNEVISTILOR,TIC TAC,VOI NICI NU STTI CIT E DE PUTERNC UNUL,PICASSO,HAI PAAAAAA,PAPADGALILOR,PAAAA,GAOAZA,VALIZA  TE ASTEAPTA.

Alimentara de pe platforma Oltchim a intrat in faliment-rusine SLO.

#36148: - tradatorilor de oltchim-v-ati vandut 

 SA VA FRECAM PRIN GURITE MAI CERNEVISTILOR,UNDE E OLTCHIMUL NOSTRU ?/?/?/ ?..UNDE E MA TALPPASANULE,CERNEV,,PIPEREA,ATI PORNIT CUMVA SI NU STIE FOTYA?//??......TUGURINEEEEEEEEEEEEEEE,BIDINEEEEEEEEEE,VA MANINCA OAMENII DE RIND,NU EU FOTA.

Fota are computerul virusat, o sa lipseasca o vreme pana il reformateaza, nu o sa scapati de el .