Salvati OLTCHIM si ARPECHIM!

Contactați autorul petiției

Topicul de discuție a fost creat automat pentru petiția Salvati OLTCHIM si ARPECHIM!


Musafir

#23526 Re:

2014-07-06 19:16

#23525: - TU NICI NU STI SA CITESTI, CE SA MAI SI PRICEPI....!!!! HAI, PAAAAAAAAAAAA....

BAG SEAMA CA ITI ESTE CIUDA SAU ESTI INVIDIOS.

NUMAI HABARNISTII CA TINE POT CRA CRA CRA PE AICI.......

SAU CUM SPUNE PROVERBUL  SI TE CARACTERIZEAZA PE TINE:

" Câinele moare de drum lung şi prostul de grija altuia! "

Lasa tu macaneala si instigarea, pentru  ca esti total absent de la discutia asta si nu te priveste...., vezi de drumul tau in viata.

FALIMENT SE DECLANSEAZA NUMAI DACA NU ACHITA URGENT, SAPTAMANA CE URMEAZA O SA DECIDA DIRECTIA...

SI BANII TOT II LUAM!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! PENTRU CA SUNT AI NOSTRI!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

http://i.imgur.com/lysYAZn.jpg...



Musafir

#23527 Re: Re:

2014-07-06 19:23

http://i.imgur.com/lysYAZn.jpg...

#23509: Musafir - Trebuie cu tot ceea ce s-a prezentat mai sus sa se aduca la cunostinta autoritatilor, institutiilor si toti care  sunt implicati in aplicarea legii cat si conducerii Oltchim.

1. Legea insolventei cu paragrafele aferente si legea in sine care spune tot si PUNE PRIN PRIN ACHITARE LA ZI CREDITORIL, SALARIATII SI DISPONIBILIZATII FIIND PRIVILEGIATI.

#23470 Legea 85/2006 privind procedura insolventei

http://www.dreptonline.ro/legislatie/lege_procedura_insolventei.php

#23465: -Legea 85/2006   Art. 3. 20. reorganizarea judiciara este procedura ce se aplica debitorului, persoana juridica, in vederea achitarii datoriilor acestuia, conform programului de plata a creantelor. Procedura de reorganizare presupune intocmirea, aprobarea, implementarea si respectarea unui plan, numit plan de reorganizare, care poate sa prevada, impreuna sau separat:
a) restructurarea operationala si/sau financiara a debitorului;
b) restructurarea corporativa prin modificarea structurii de capital social; c) restrangerea activitatii prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului;

EXCLUSIV: Gata cu OLTCHIM! Combinatul se vinde la fier vechi (FOTO)

vezi link: http://www.voceavalcii.ro/2014060721862/EXCLUSIV-Gata-cu-OLTCHIM-Combinatul-se-vinde-la-fier-vechi-FOTO.html

[ DISPONIBILIZATII NU SI-AU PRIMIT BANII ]

Art. 105
(1) Daca debitorul nu se conformeaza planului sau desfasurarea activitatii aduce pierderi averii sale, administratorul judiciar, comitetul creditorilor sau oricare dintre creditori, precum si administratorul special poate solicita oricand judecatorului-sindic sa aprobe intrarea in faliment, in conditiile art.107 si urmatoarele.
(2) Inregistrarea cererii mentionate la alin.(1) nu suspenda continuarea activitatii debitorului pana cand judecatorul-sindic nu hotaraste asupra ei, prin incheiere.

Art. 106
(1) Debitorul, prin administratorul special, sau, dupa caz, administratorul judiciar va trebui sa prezinte, trimestrial, rapoarte comitetului creditorilor asupra situatiei financiare a averii debitorului.
Ulterior aprobarii de catre comitetul creditorilor, rapoartele vor fi inregistrate la grefa tribunalului, iar debitorul sau, dupa caz, administratorul judiciar va notifica aceasta tuturor creditorilor, in vederea consultarii rapoartelor.
(2) De asemenea, administratorul judiciar va prezenta si situatia cheltuielilor efectuate pentru bunul mers al activitatii, in vederea recuperarii acestora, potrivit art.102 alin.(4), care va fi avizata de catre comitetul creditorilor.
(3) In termen de 5 zile de la sedinta comitetului creditorilor mentionata la alin.(1), comitetul creditorilor va putea convoca adunarea creditorilor pentru a prezenta masurile luate de debitor si/sau administratorul judiciar, precum si efectele acestora si sa propuna motivat si alte masuri.

Sectiunea 7 - Falimentul "

[ DISPONIBILIZATII NU SI-AU PRIMIT BANII ]

2. Auditul  cu actele respective si publicarea in articolul din presa.

#23501 Re: Re: Re: Re: SA VEDEM CE INSEAMNA OLTCHIMUL IN INSOLVENTA ... OLTCHIMUL LUI PIPEREA!

#23500 Re: Re: Re: Re: SA VEDEM CE INSEAMNA OLTCHIMUL IN INSOLVENTA ... OLTCHIMUL LUI PIPEREA!

#23505 Re: Re: Re: Re: Re: SA VEDEM CE INSEAMNA OLTCHIMUL IN INSOLVENTA ... OLTCHIMUL LUI PIPEREA!

http://www.impactreal.ro/2014061517061/Pierderile-firmelor-la-care-Oltchim-detine-actiuni-au-afectat-rezultatele-financiare-consolidate.html

3.  Comunicatul rominsolv privind concedierea colectiva.

"Reducerea de personal vizează 929 de salariaţi (602 în Vâlcea şi 327 în Piteşti) şi are ca scop realizarea unei economii lunare de aproximativ 1.200.000 euro (14,4 milioane euro anual). Demn de remarcat este procentul mare (peste 60%) de salariaţi care au solicitat benevol să fie acceptaţi pe listele de disponibilizări.

p.s. Castigul Oltchim 14,4 milioane euro anual, noi avem de luat ~(cu aproximatie ) 10 milioane euro, banii conform CCM, noi suntem in 2014 si disponibilizarea facandu-se in 2013. Peste  5 milioane euro raman in OLTCHIM, STATUL ROMAN.

http://www.rominsolv.ro/comunicat-concediere-colectiva-oltchim/

4. Contractul Colectiv de Munca.


Art. 37.
Toate drepturile banesti cuvenite salariatilor se platesc inaintea oricaror obligatii banesti ale societatii.

Art. 38.
Al.1. In caz de faliment sau lichidare judiciara, salariatii au calitatea de creditori privilegiati, drepturile lor banesti urmand sa fie platite integral inainte de a-si revendica cota parte ceilalti creditori.
Al.2. Salariatilor li se va comunica in scris, pe baza de cerere scrisa adresata serviciului Financiar, dovezile eventualelor retineri legale efectuate.

ATENTIE! PLATILE SALARIALE ALE TUTUROR, SALARIATI SI DISPONIBILIZATI (PLATI SALARIALE COMPENSATORII SI TOATE DREPTURILE LOR NEACHITATE) = > CREDITORI PRIVILEGIATI.  ANGAJATORUL ACHITA URGENT!!!

Art. 39

Al.2. Intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.

 

5.  ITM raspuns primit de toti la cererea noastra.

".... art.166 alin4 din aceeasi lege "intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului."

 

6.  Adeverintele ANAF si Pilonul II pensii private.

http://www.indiscret.ro/articol-oltchim-suspiciuni-de-fals-cu-salarii-compensatorii

28 Mai 2014

- Petitia trimisa de Oltchim impreuna cu disponibilizatii.

23506 Re: Re: Daune interese = despăgubire bănească pentru repararea unui prejudiciu.

7. Numarul de inregistrare la DIICOT.

Salariile compensatorii de la Oltchim intră în atenţia DIICOT

http://www.indiscret.ro/articol-salariile-compensatorii-de-la-oltchim-intra-in-atentia-diicot

29 Mai 2014

Salariile compensatorii de la Oltchim, cercetate de DIICOT

http://www.indiscret.ro/articol-salariile-compensatorii-de-la-oltchim-cercetate-de-diicot

4 Iunie 2014

 


Musafir

#23528 Re: ATENTIE DISPONIBILIZATI

2014-07-06 19:56

#23522: - ATENTIE DISPONIBILIZATI! FALIMENTUL, SINGURA MASURA PRIN CARE SE POT RECUPERA BANII - spune PIPEREA!

http://i.imgur.com/lysYAZn.jpg...

Piperea n-a spus FALIMENT.

SE POATE ACHITA SI NU SE DECLANSEAZA FALIMENT.

A SPUS https://www.youtube.com/watch?v=R5G53xM9ty0 =>PIPEREA - 18 iunie 2014 SI SECUNDA.

TREABA LUI CUM INCARCA CONTUL.

Art.3. 20. c) restrangerea activitatii prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului;

NU ESTE TREABA NOASTRA DE UNDE VINE CU BANUL, PENTRU CA-L OBLIGA LA UN AN SA ACHITE URGENT.

UITE CE SCRIE AICI:

#23465: -Legea 85/2006   Art. 3. 20. reorganizarea judiciara este procedura ce se aplica debitorului, persoana juridica, in vederea achitarii datoriilor acestuia, conform programului de plata a creantelor. Procedura de reorganizare presupune intocmirea, aprobarea, implementarea si respectarea unui plan, numit plan de reorganizare, care poate sa prevada, impreuna sau separat:
a) restructurarea operationala si/sau financiara a debitorului;
b) restructurarea corporativa prin modificarea structurii de capital social; c) restrangerea activitatii prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului;


Musafir

#23529 ATENTIE DISPONIBILIZATI: Insolventul cere falimentul!

2014-07-06 20:42

#23528: - Re: ATENTIE DISPONIBILIZATI

TE CONTRAZIC! PIPEREA A SPUS "FALIMENTUL".

De mai mult de un an, de când le-am făcut solicitarea de plată, nu am primit nimic, aşa încât nu ne-a rămas decât soluţia cererii de faliment. Nu ne aşteptăm să plătească nici acum, că ne-au transmis că nu o vor face, spunând că practicile internaţionale prevăd că trebuie ca un expert internaţional să certifice managementul defectuos. Ei uită însă că legea română spune că acest lucru este apreciat tocmai de administratorul judiciar”

http://www.puterea.ro/economie/combinatul-oltchim-cere-falimentul-astra-asigurari-90979.html


Este exact situatia noastra! Fii atent:
De mai mult de un an, de când le-am făcut solicitarea de plată, nu am primit nimic, aşa încât nu ne-a rămas decât soluţia cererii de faliment."

A trecut un an de cand trebuiau sa ne dea banii? Nu numai ca le-am cerut banii de mai bine de un dar s-au angajat ca ne dau banii. Este? Este!
Am primit ceva? Nu! Nu am primit nimic desi ne judecam cu ei.
Ce ne ramane de facut? Exact ce zice Piperea in cazul "insolventul cere falimentul"... nu ne-a rămas decât soluţia cererii de faliment.


Musafir

#23530 Re:

2014-07-06 20:45

#23524: -

Fota sa stabilesti o ordine sa nu se supere.Inainte sa incepi cu Talpasanu si Popescu sa incepi ca ala care zice ca tu i-ai zgariat Golful. Te rugaaaaam.


Musafir

#23531 Re: ATENTIE DISPONIBILIZATI

2014-07-06 21:41

#23529: - ATENTIE DISPONIBILIZATI: Insolventul cere falimentul! NU TE CONTRAZIC, DAR PIPEREA POATE ACHITA IN SECUNDA DOI.

PENTTRU S.C. OLTCHIM S.A  RAMNICU VALCEA  A SPUS CA ACHITA IN SECUNDA CAND ARE BANI, EU AM ARATAT CUM LEGEA INSOLVENTEI IL PUNE LA A FACE BANI SI A ACHITA SUMA URGENT, ACUM NU E DE GLUMA SAU TESTE, A TRECUT ANUL. EI AU TOATE SOLUTIILE, INCLUSIV  BOGDAN STANESCU.

FALIMENT SE APLICA NUMAI DACA NU RESPECTA PROCEDURILE SI TERMENII. A TRECUT ANUL 2013-2014.

PE NOI NU NE INTERESEAZA DE UNDE VINE CU BANII, BANII TREBUIE ACHITATI (PUNCT).

ASTRA A SPUS CA NU ACHITA, AU ALTE ACTE CARE OLTCHIM NU LE-A MAI CONTINUAT CU SOCIETATEA DE ASIGURARI ( DIFERA TOTAL CONTEXTUL SI PROBLEMELE).

DISPONIBILIZATII AU ACTE LEGALE SI DOVEDITE CA BENEFICIEZA DE DREPTURILE LOR DAUNE-INTERESE PENTRU PREJUDICIUL FIECARUIA IN PARTE.


http://i.imgur.com/lysYAZn.jpg...

Piperea n-a spus FALIMENT.

SE POATE ACHITA SI NU SE DECLANSEAZA FALIMENT.

A SPUS https://www.youtube.com/watch?v=R5G53xM9ty0 =>PIPEREA - 18 iunie 2014 SI SECUNDA.

TREABA LUI CUM INCARCA CONTUL.

Art.3. 20. c) restrangerea activitatii prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului;

NU ESTE TREABA NOASTRA DE UNDE VINE CU BANUL, PENTRU CA-L OBLIGA LA UN AN SA ACHITE URGENT.

UITE CE SCRIE AICI:

#23465: -Legea 85/2006   Art. 3. 20. reorganizarea judiciara este procedura ce se aplica debitorului, persoana juridica, in vederea achitarii datoriilor acestuia, conform programului de plata a creantelor. Procedura de reorganizare presupune intocmirea, aprobarea, implementarea si respectarea unui plan, numit plan de reorganizare, care poate sa prevada, impreuna sau separat:
a) restructurarea operationala si/sau financiara a debitorului;
b) restructurarea corporativa prin modificarea structurii de capital social; c) restrangerea activitatii prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului;


Musafir

#23532 Grupul Ciech din Polonia, actionarul majoritar al USG, interesat de cumpararea Oltchim

2014-07-07 07:54

http://www.impactreal.ro/2014070617195/Grupul-Ciech-din-Polonia-actionarul-majoritar-al-USG-interesat-de-cumpararea-Oltchim.html

La privatizarea programată la 12 decembrie 2014

Administratorul special al societăţii Oltchim SA Râmnicu Vâlcea, Bogdan Stănescu, a confirmat oficial, săptămâna trecută, faptul că acţionarul majoritar al SC Uzinele Sodice Govora - Ciech Chemical Group SA, Grupul Ciech din Polonia este interesat de cumpărarea combinatului chimic vâlcean la privatizarea programată în data de 12 decembrie 2014. „Proprietarul Uzinelor Sodice Govora a cumpărat caietul de sarcini pe 30 mai 2014 şi nu a avut timp să-şi formuleze oferta, astfel încât s-a alăturat investitorilor care au solicitat un nou termen de privatizare. Faptul că s-a amânat de patru ori termenul pentru vânzarea acţiunilor SC Oltchim SA nu a fost din cauza unei lipse de investitori, ci a lipsei lor de pregătire pentru a veni să investească la SC Oltchim SA. Consorţiul chinez a solicitat amânarea privatizării până în decembrie pentru că le trebuie foarte multe aprobări să aducă valută în România. Şi omul de
afaceri Ştefan Vuza a cerut o nouă amânare. Ne-am oprit din negocierile cu OMV Petrom, în aşteptarea investitorului care doreşte să cumpere Rafinăria Arpechim, la pachet cu SC Oltchim SA. Statul român, ca să cumpere Rafinăria Arpechim, trebuie ca, a doua zi, să o vândă investitorului selectat pentru SC Oltchim SA. Am discutat cu Consiliul Concurenţei, care ne-a transmis că nu este ajutor de stat dacă statul preia Arpechim şi îl dă mai departe investitorului care preia SC Oltchim SA.”, a spus administratorul special al combinatului chimic vâlcean. Bogdan Stănescu a mai precizat că au fost investitori care au propus administratorilor SC Oltchim SA privatizarea pe module şi nu în sistem integrat, ceea ce nu a convenit acţionarilor combinatului chimic vâlcean, care au optat pentru o viziune unitară. În aceste zile, administratorii judiciari ai SC Oltchim SA încearcă să-i convingă pe creditori să aprobe contractarea unui împrumut de 15 milioane de euro de la chinezi, dar şi a încă 10 milioane de euro de la companiile Alro, Bulrom şi RCS&RDS.

Două companii de avocatură vor consilia OPSPI la preluarea Arpechim

Zilele trecute, Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) din cadrul Ministerul Economiei a prezentat o informare privind evaluarea ofertelor tehnice depuse în cadrul procesului de achiziţionare de consultanţă juridică prin care să se asigure asistenţă juridică pentru OPSPI, în vederea angajării unui consultant pentru realizarea proiectului „Funcţionarea integrată a SC Oltchim SA cu Rafinăria Arpechim, aflată în proprietatea OMV Petrom”. Ca urmare a analizării documentelor de participare depuse de ofertanţi, au fost declarate eligibile ofertele următorilor participanţi: SCA PWC D&B David şi Băiaş, precum şi „Boştină şi Asociaţii”. Ofertele tehnice depuse de cei menţionaţi au întrunit punctajul necesar pentru a se califica în etapa următoare. Înainte de acest anunţ, OPSPI a adus câteva clarificări transmise potenţialilor ofertanţi în legătură cu documentaţia de atribuire.
Astfel, toate activităţile care fac obiectul achiziţiei vor fi prestate de consultantul juridic care va fi selectat în baza procedurii. Procedura de atribuire declanşată de OPSPI este întemeiată pe dispoziţiile art. 16 din OUG nr. 34/2006, fiind o procedură exceptată de la aplicarea prevederilor OUG nr. 34/2006. Valoarea estimată de OPSPI, în calitate de autoritate contractantă, pentru acest proiect, se situează sub pragul prevăzut de ordonanţa de urgenţă. Este estimată o perioadă de 7-10 luni pentru realizarea proiectului. În funcţie de condiţiile de desfăşurare a acestuia, s-ar putea impune un termen mai scurt de realizare sau perioada estimată ar putea fi depăşită, având în vedere că proiectul nu depinde în exclusivitate de autoritatea contractantă sau de prestator. Plata serviciilor de consultanţă se efectuează după recepţia documentelor care atestă prestaţia consultantului. Preţul nu poate fi majorat în funcţie de timpul alocat proiectului. Suma alocată proiectului este cuprinsă în proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al OPSPI aferent anului 2014 şi nu va depăşi pragul prevăzut la art. 57 din OUG nr. 34/2006, fundamentată corespunzător. În analizarea ofertelor se va ţine cont de experienţa dovedită în acordarea de consultanţă juridică în procesul de privatizare şi restructurare a societăţilor, atât a firmei de avocatură, cât şi a membrilor echipei desemnaţi să realizeze proiectul. Nu vor fi punctate aspecte referitoare la portofoliul de clienţi şi experienţa avută de ofertanţi în alte domenii decât privatizarea şi restructurarea. Se va avea în vedere asistenţa juridică acordată oricărei instituţii publice implicată în procesul de privatizare. Este obligatorie includerea în echipa de lucru cel puţin a unei persoane care să asigure servicii de traducere din şi în limba engleză, nefiind
obligatoriu ca această persoană să aibă pregătire juridică şi nefiind obligatoriu ca această persoană să aibă un atestat în acest sens, emis de instituţiile abilitate. Nu se au în vedere servicii de traducere autorizate conform legii. Această persoană nu trebuie să prezinte dovada experienţei în procesele de privatizare şi restructurare.

Clarificări de la Consiliul Concurenţei cu privire la preluarea Arpechim

Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, a declarat recent că nu este ajutor de stat dacă autorităţile statului român preiau Arpechim şi vând rafinăria mai departe, la acelaşi preţ cu care o achiziţionează de la OMV Petrom şi dacă OMV Petrom nu are nici un avantaj. De altfel, încă de acum patru ani, Consiliul Concurenţei a dat o decizie favorabilă privind analiza concentrării economice realizată de SC Oltchim SA, prin dobândirea controlului unic direct asupra activelor aferente activităţii de petrochimie situate pe platforma industrială Arpechim Piteşti, deţinute anterior de OMV Petrom. Printre altele, Consiliul Concurenţei a avut în vedere, la luarea deciziei, următoarele elemente: „Concentrarea economică s-a realizat prin dobândirea de către SC Oltchim SA, de la OMV Petrom, a controlului unic direct asupra activelor aferente activităţii de petrochimie de pe platforma Arpechim Piteşti, operaţiune realizată în sensul regulamentului privind autorizarea concentrărilor economice. Operaţiunea de concentrare economică are la bază contractul de transfer al activelor, încheiat în data de 18 decembrie 2009 între SC Oltchim SA, în calitate de cumpărător, şi OMV Petrom, în calitate de vânzător. Operaţiunea notificată de SC Oltchim SA reprezintă o concentrare economică în sensul prevederilor din Legea concurenţei, care depăşeşte pragurile valorice prevăzute în această lege. În consecinţă, această operaţiune este supusă controlului şi trebuia notificată Consiliului Concurenţei. Formularul de notificare a operaţiunii a fost depus de SC Oltchim SA la Consiliul Concurenţei la data de 23 decembrie 2009. Notificarea concentrării economice a devenit efectivă la 11 ianuarie 2010. În ceea ce priveşte activele care fac obiectul operaţiunii de concentrare economică, activitatea de producţie care se desfăşura prin
intermediul Arpechim Piteşti a fost oprită începând cu luna noiembrie a anului 2008. Instalaţiile aferente au intrat în conservare, situaţie existentă şi în prezent, urmând ca activitatea de producţie să fie reluată după preluarea acestora de către SC Oltchim SA. Faţă de activitatea productivă care s-a desfăşurat prin intermediul activelor achiziţionate şi ţinând cont de efectele investiţiilor propuse de SC Oltchim SA în aceste active, obiectul de activitate care poate fi conferit acestora este de fabricare a unor produse petrochimice constând în etilenă, propilenă, etilenoxid, monoetilenglicol, polietilenă de înaltă şi joasă densitate şi compuşi aromatici (benzen, toluen şi xilen). Piaţa producerii şi comercializării etilenoxidului şi piaţa producerii şi comercializării metilenglicolului este pe întreg teritoriul României. Operaţiunea de concentrare economică analizată reprezintă o integrare verticală a activităţii desfăşurată pe platforma petrochimică Arpechim cu activitatea SC Oltchim SA, întrucât pieţele produselor pe care sunt prezente activele preluate de la OMV Petrom se situează în amonte faţă de pieţele pe care activează SC Oltchim SA, între cele două existând relaţii de genul furnizor-client (activele preluate de la OMV Petrom furnizează o parte din materia primă necesară SC Oltchim SA). Activitatea de petrochimie de pe platforma Arpechim a fost proiectată de la înfiinţare pentru a funcţiona ca un sistem integrat cu activitatea SC Oltchim SA. Etilena este folosită ca materie primă pentru producerea polietilenei de joasă şi de înaltă densitate, a etil-benzenului şi a oxidului de etilenă în instalaţiile din cadrul activităţii de petrochimie achiziţionate de SC Oltchim SA. Propilena este materia primă pentru producerea polipropilenei, a oxo-alcoolilor şi a propenoxidului, care reprezintă materia de bază pentru producţia polioli-polieterilor, a policarbonatilor şi a stirenului.”, se preciza în decizia Consiliului Concurenţei.

Noile prevederi ale legii insolvenţei vor afecta negativ Oltchim

Preşedintele României a semnat marţi, 1 iulie 2014, decretul de promulgare a Legii privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, după ce Curtea Constituţională a motivat decizia în privinţa constituţionalităţii legii, în urma sesizării făcute de PNL. Un argument invocat de PNL în acel moment, în susţinerea neconstituţionalităţii legii, privea faptul că este lăsat debitorul la mâna furnizorilor de energie, de gaze şi de alte produse esenţiale pentru funcţionarea societăţii. „Există exemplul SC Oltchim SA. Dacă SC Oltchim SA ar intra în procedura insolvenţei, pe legea aşa cum a fost votată în Camera Deputaţilor, după 90 de zile neputând evident să acopere cheltuielile cu electricitatea şi cu gazele, ar trebui să-şi închidă activitatea. Ar trebui ca miile de oameni care lucrează acolo să plece acasă, iar o eventuală repunere în funcţiune ulterioară ar fi extrem de costisitoare. Cu
alte cuvinte, SC Oltchim SA ar intra în faliment în 90 de zile dacă i s-ar aplica această lege.”, spuneau reprezentanţii PNL. Legea privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă a fost atacată la Curtea Constituţională, în 22 aprilie 2014, de grupul parlamentar al PNL din Camera Deputaţilor, parlamentarii susţinând că legea ar încălca liberul acces la justiţie şi proprietatea, ar introduce o discriminare şi poate afecta industria. Sesizarea PNL viza 15 articole din proiectul de lege. Liberalii declarau atunci că, prin accesul la buletinul procedurilor de insolvenţă, pe internet, se poate vedea dacă s-a admis o cerere de deschidere a procedurii de insolvenţă sau că există un raport al administratorului judiciar, dar nu există nici un fel de detaliu gratuit cu privire la ce s-a discutat şi s-a dispus în cauza respectivă. Un alt subiect contestat de PNL privea introducerea posibilităţii ca
administratorul judiciar provizoriu să poată face vânzări din patrimoniul societăţii pentru a acoperi cheltuielile de procedură. PNL menţiona că, în cazul în care debitorul este de rea-credinţă, legea îi permite acestuia, prin intermediul administratorului judiciar, să ascundă o parte din averea societăţii. Aceasta este o încălcare a dreptului de proprietate a creditorilor, dar şi a debitorilor. Un alt argument al neconstituţionalităţii ar fi conţinut în avizul Consiliului Legislativ, respectiv faptul că Guvernul nu a prezentat un studiu de impact. Aspectul sesizat de Consiliul Legislativ privea faptul că era utilă completarea proiectului cu insolvenţa regiilor autonome şi cea a unităţilor administrativ-teritoriale, astfel încât acestea să nu fie lăsate pe seama unor amendamente care să fie adăugate ulterior. PNL reclama inclusiv faptul că nu este prevăzută insolvenţa persoanelor fizice, fapt care este o
discriminare în raport cu persoanele juridice.

Musafir

#23533 Legea nr. 85/2014 - procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa

2014-07-07 08:03

http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_37739/Legea/nr./85/2014/privind/procedurile/de/prevenire/a/insolventei/si/de/insolventa.html

Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014.



Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
TITLUL PRELIMINAR

CAPITOLUL I

Domeniul de reglementare

Art. 1. - Prezenta lege stabileste regulile in domeniul prevenirii insolventei si al insolventei.
Art. 2. - Scopul prezentei legi este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului, cu acordarea, atunci cand este posibil, a sansei de redresare a activitatii acestuia.
Art. 3. - (1) Procedurile prevazute de prezenta lege se aplica profesionistilor, astfel cum sunt definiti la art. 3 alin. (2) din Codul civil, cu exceptia celor care exercita profesii liberale, precum si a celor cu privire la care se prevad dispozitii speciale in ceea ce priveste regimul insolventei lor
(2) Procedura prevazuta de prezenta lege se aplica si regiilor autonome
(3) Procedura prevazuta de prezenta lege nu este aplicabila unitatilor si institutiilor de invatamant preuniversitar, universitar si entitatilor prevazute la art. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 324/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.

CAPITOLUL II
Principiile fundamentale ale procedurilor de prevenire a insolventei si de insolventa. Definitii
SECTIUNEA 1
Principii

Art. 4. - Prevederile prezentei legi se bazeaza pe urmatoarele principii:
1. maximizarea gradului de valorificare a activelor si de recuperare a creantelor;
2. acordarea unei sanse debitorilor de redresare eficienta si efectiva a afacerii, fie prin intermediul procedurilor de prevenire a insolventei, fie prin procedura de reorganizare judiciara;
3. asigurarea unei proceduri eficiente, inclusiv prin mecanisme adecvate de comunicare si derulare a procedurii intr-un timp util si rezonabil, intr-o maniera obiectiva si impartiala, cu un minim de costuri;
4. asigurarea unui tratament egal al creditorilor de acelasi rang;
5. asigurarea unui grad ridicat de transparenta si previzibilitate in procedura;
6. recunoasterea drepturilor existente ale creditorilor si respectarea ordinii de prioritate a creantelor, avand la baza un set de reguli clar determinate si uniform aplicabile;
7. limitarea riscului de credit si a riscului sistemic asociat tranzactiilor cu instrumente financiare derivate prin recunoasterea compensarii cu exigibilitate imediata in cazul insolventei sau al unei proceduri de prevenire a insolventei unui cocontractant, avand ca efect reducerea riscului de credit la o suma neta datorata intre parti sau chiar la zero atunci cand, pentru acoperirea expunerii nete, au fost transferate garantii financiare;
8. asigurarea accesului la surse de finantare in procedurile de prevenire a insolventei, in perioada de observatie si de reorganizare, cu crearea unui regim adecvat pentru protejarea acestor creante;
9. fundamentarea votului pentru aprobarea planului de reorganizare pe criterii clare, cu asigurarea unui tratament egal intre creditorii de acelasi rang, a recunoasterii prioritatilor comparative si a acceptarii unei decizii a majoritatii, urmand sa se ofere celorlalti creditori plati egale sau mai mari decat ar primi in faliment;
10. favorizarea, in procedurile de prevenire a insolventei, a negocierii/renegocierii amiabile a creantelor si a incheierii unui concordat preventiv;
11. valorificarea in timp util si intr-o maniera cat mai eficienta a activelor;
12. in cazul grupului de societati, coordonarea procedurilor de insolventa, in scopul abordarii integrate a acestora;
13. administrarea procedurilor de prevenire a insolventei si de insolventa de catre practicieni in insolventa si desfasurarea acestora sub controlul instantei de judecata.

SECTIUNEA a 2-a
Definitii

Art. 5. - In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile au urmatoarele semnificatii:
1. acord de compensare bilaterala (netting) reprezinta:
a) orice acord master de netting - orice intelegere sau clauza in cadrul unui contract financiar calificat dintre doua parti, prin care se prevede un netting al unor plati ori o indeplinire a unor obligatii sau o realizare a unor drepturi prezente ori viitoare rezultand din sau avand legatura cu unul ori mai multe contracte financiare calificate;
b) orice acord master - master de netting - orice acord master de netting intre doua parti, prin care se prevede netting-ul intre doua sau mai multe acorduri master de netting;
c) orice intelegere de garantare subsecventa ori in legatura cu unul sau mai multe acorduri master de netting;
2. activitati curente reprezinta acele activitati de productie, comert sau prestari de servicii si operatiuni financiare, propuse a fi efectuate de debitor in perioada de observatie si in perioada de reorganizare, in cursul normal al activitatii sale, cum ar fi:
a) continuarea activitatilor contractate si incheierea de noi contracte, conform obiectului de activitate;
b) efectuarea operatiunilor de incasari si plati aferente acestora;
c) asigurarea finantarii capitalului de lucru in limite curente;
3. administrator interimar este persoana fizica sau juridica desemnata de Banca Nationala a Romaniei, iar, in cazul cooperativelor de credit, si comitetul de administrare speciala desemnat de casa centrala a cooperativelor de credit, abilitata sa ia masuri de conservare, in scopul prevenirii diminuarii activului si a cresterii pasivului institutiei de credit, de la momentul depunerii unei cereri de deschidere a procedurii falimentului si pana la data numirii lichidatorului judiciar, in procedura falimentului institutiilor de credit;
4. administrator special este persoana fizica sau juridica desemnata de adunarea generala a actionarilor/asociatilor/membrilor debitorului, imputernicita sa le reprezinte interesele in procedura si, atunci cand debitorului i se permite sa isi administreze activitatea, sa efectueze, in numele si pe contul acestuia, actele de administrare necesare;
5. averea debitorului reprezinta totalitatea bunurilor si drepturilor sale patrimoniale, inclusiv cele dobandite in cursul procedurii insolventei, care pot face obiectul executarii silite potrivit Codului de procedura civila;
6. Buletinul procedurilor de insolventa, denumit in continuare BPI, este publicatia editata de Oficiul National al Registrului Comertului, care are drept scop publicarea citatiilor, convocarilor, notificarilor si comunicarilor actelor de procedura efectuate de instantele judecatoresti, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar dupa deschiderea procedurii de insolventa prevazute de prezenta lege, precum si a altor acte care, potrivit legii, trebuie publicate;
7. centrul principalelor interese ale debitorului, in situatia procedurii de insolventa cu element de extraneitate, este, pana la proba contrarie, dupa caz:
a) sediul social al persoanei juridice;
b) sediul profesional al persoanei fizice care exercita o activitate economica sau o profesie independenta;
c) domiciliul persoanei fizice care nu exercita o activitate economica sau o profesie independenta;
8. cererea comuna de deschidere a procedurii insolventei este cererea formulata de debitor sau creditor, avand drept scop deschiderea procedurii insolventei in mod concomitent impotriva a 2 sau a mai multor membri ai grupului de societati, in cadrul unor dosare separate, repartizate spre solutionare aceluiasi judecator-sindic;
9. controlul este capacitatea de a determina sau influenta in mod dominant, direct ori indirect, politica financiara si operationala a unei societati sau deciziile la nivelul organelor societare. O persoana va fi considerata ca detinand controlul atunci cand:
a) detine in mod direct sau indirect o participatie calificata de cel putin 40% din drepturile de vot ale respectivei societati si niciun alt asociat sau actionar nu detine in mod direct ori indirect un procentaj superior al drepturilor de vot;
b) detine in mod direct sau indirect majoritatea drepturilor de vot in adunarea generala a societatii respective;
c) in calitate de asociat sau actionar al respectivei societati dispune de puterea de a numi sau de a revoca majoritatea membrilor organelor de administratie, conducere sau supraveghere;
10. consumator captiv este consumatorul care, din considerente tehnice, economice sau de reglementare, nu poate alege furnizorul;
11. contractul financiar calificat este:
a) orice contract avand ca obiect operatiuni cu instrumente financiare derivate;
b) orice acord repo si acord reverse repo;
c) orice contract buy-sellback si sell-buyback; precum si
d) orice contract avand ca obiect operatiuni de imprumut de valori mobiliare, realizate pe pietele reglementate, pietele asimilate sau pietele la buna intelegere, astfel cum sunt acestea reglementate;
12. contract de compensare bilaterala reprezinta oricare dintre urmatoarele:
A. orice contract sau clauza cuprinsa intr-un contract incheiat intre institutia de credit debitoare si orice alta entitate, inclusiv persoane fizice, avand ca obiect operatiuni cu instrumente financiare derivate realizate pe pietele reglementate, pietele asimilate ori pe pietele la buna intelegere, prin care se stipuleaza compensarea unor obligatii de plata sau obligatii de a face, prezente ori viitoare, decurgand din sau avand legatura cu unul ori mai multe astfel de contracte, inclusiv orice garantie accesorie ori avand legatura cu acestea; sau
B. orice contract sau clauza, de natura celor prevazute la lit.A, prin care se stipuleaza compensarea unor obligatii de plata sau obligatii de a face, prezente ori viitoare, decurgand din unul sau mai multe contracte de compensare bilaterala, inclusiv orice garantie accesorie ori avand legatura cu acestea, in temeiul carora compensarea bilaterala contractuala se poate realiza prin una sau mai multe dintre urmatoarele modalitati:
a) stingerea si/sau devansarea scadentei oricarei obligatii de plata ori obligatii de a face decurgand din unul sau mai multe contracte din categoria celor prevazute mai sus;
b) calcularea sau estimarea unei valori de compensare, valori de piata, valori de lichidare ori valori de inlocuire a oricarei obligatii care a fost stinsa sau a carei scadenta a fost devansata potrivit prevederilor lit. a);
c) conversia intr-o singura moneda a oricarei valori calculate potrivit prevederilor lit. b);
d) compensarea, pana la obtinerea unei sume nete, a oricaror valori calculate potrivit prevederilor lit. b), asa cum au fost convertite potrivit prevederilor lit. c);
e) lichidarea bunurilor si drepturilor din averea institutiei de credit debitoare;
13. coordonarea procedurala reprezinta setul de masuri menite sa coreleze procedurile de insolventa deschise impotriva membrilor unui grup de societati, cu scopul de a asigura celeritatea si armonizarea procedurilor, precum si minimizarea costurilor;
14. creante bugetare reprezinta creantele constand in impozite, taxe, contributii, amenzi si alte venituri bugetare, precum si accesoriile acestora. isi pastreaza aceasta natura si creantele bugetare care nu sunt acoperite in totalitate de valoarea privilegiilor, ipotecilor sau a gajurilor detinute, pentru partea de creanta neacoperita;
15. creante care beneficiaza de o cauza de preferinta sunt acele creante care sunt insotite de un privilegiu si/sau de un drept de ipoteca si/sau de drepturi asimilate ipotecii, potrivit art. 2.347 din Codul civil, si/sau de un drept de gaj asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent daca acesta este debitor principal sau tert garant fata de persoanele beneficiare ale cauzelor de preferinta. in cazul in care debitorul este tert garant, creditorul care beneficiaza de o cauza de preferinta va exercita drepturile corelative numai in ceea ce priveste bunul sau dreptul respectiv. Aceste cauze de preferinta au intelesul dat lor de Codul civil, daca prin lege speciala nu se prevede altfel;
16. categoria de creante defavorizate este considerata a fi categoria de creante pentru care planul de reorganizare prevede cel putin una dintre modificarile urmatoare pentru creantele categoriei respective:
a) o reducere a cuantumului creantei si/sau a accesoriilor acesteia la care creditorul este indreptatit potrivit prezentei legi;
b) o reducere a garantiilor ori reesalonarea platilor in defavoarea creditorului, fara acordul expres al acestuia;
17. concordat preventiv este un contract incheiat intre debitorul in dificultate financiara, pe de o parte, si creditorii care detin cel putin 75% din valoarea creantelor acceptate si necontestate, pe de alta parte, omologat de judecatorul-sindic, contract prin care debitorul propune un plan de redresare si de realizare a creantelor acestor creditori, iar creditorii accepta sa sprijine eforturile debitorului de depasire a dificultatii in care se afla;
18. creante salariale sunt creantele ce izvorasc din raporturi de munca si raporturi asimilate intre debitor si angajatii acestuia. Aceste creante sunt inregistrate din oficiu in tabelul de creante de catre administratorul judiciar/lichidatorul judiciar;
19. creditor indreptatit sa participe la procedura este acel titular al unui drept de creanta asupra averii debitorului, care a inregistrat o cerere de inscriere a creantei, in urma admiterii careia acesta dobandeste drepturile si obligatiile reglementate de prezenta lege pentru fiecare stadiu al procedurii. Calitatea de creditor inceteaza ca urmare a neinscrierii sau a inlaturarii din tabelele creditorilor intocmite succesiv in procedura, precum si prin inchiderea procedurii; au calitatea de creditor, fara a depune personal declaratiile de creanta, salariatii debitorului;
20. creditor indreptatit sa solicite deschiderea procedurii insolventei este creditorul a carui creanta asupra patrimoniului debitorului este certa, lichida si exigibila de mai mult de 60 de zile. Prin creanta certa, in sensul prezentei legi, se intelege acea creanta a carei existenta rezulta din insusi actul de creanta sau si din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dansul. Creditorii vor putea solicita deschiderea procedurii insolventei doar in cazul in care, dupa compensarea datoriilor reciproce, de orice natura, suma datorata acestora va depasi suma prevazuta la pct. 72;
21. creditor cu creante curente sau creditor curent este acel creditor ce detine creante certe, lichide si exigibile, nascute in timpul procedurii de insolventa, si care are dreptul de a i se achita cu prioritate creanta, conform documentelor din care rezulta;
22. creditori chirografari sunt creditorii debitorului inscrisi in tabelele de creante care nu beneficiaza de o cauza de preferinta. Sunt creditori chirografari si creditorii care beneficiaza de cauze de preferinta, ale caror creante nu sunt acoperite in totalitate de valoarea privilegiilor, a ipotecilor sau a gajurilor detinute, pentru partea de creanta neacoperita. Simpla inscriere in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare a unei creante nu determina transformarea acesteia in creanta care beneficiaza de o cauza de preferinta;
23. creditori indispensabili sunt creditorii chirografari care furnizeaza servicii, materii prime, materiale sau utilitati fara de care activitatea debitorului nu se poate desfasura si care nu pot fi inlocuiti de niciun alt furnizor care ofera servicii, materii prime, materiale sau utilitati de acelasi fel, in aceleasi conditii financiare;
24. creditor strain este creditorul al carui domiciliu sau, dupa caz, sediu este stabilit intr-un stat strain;
25. data deschiderii procedurii reprezinta:
a) in cazul cererii debitorului de deschidere a procedurii, data pronuntarii incheierii judecatorului-sindic, prevazuta la art. 71;
b) in cazul cererii creditorului de deschidere a procedurii, data pronuntarii sentintei judecatorului-sindic, prevazuta la art. 72;
c) in cazul insolventei transfrontaliere, momentul la care hotararea de deschidere a procedurii produce efecte, chiar daca aceasta nu are caracter definitiv;
26. debitor este persoana fizica sau juridica care poate fi subiect al unei proceduri prevazute de prezenta lege;
27. debitor in dificultate financiara este debitorul care, desi executa sau este capabil sa execute obligatiile exigibile, are un grad de lichiditate pe termen scurt redus si/sau un grad de indatorare pe termen lung ridicat, ce pot afecta indeplinirea obligatiilor contractuale in raport cu resursele generate din activitatea operationala sau cu resursele atrase prin activitatea financiara;
28. extras al raportului de activitate reprezinta un rezumat al masurilor luate de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar. Mentionarea urmatoarelor elemente este obligatorie:
a) persoanele de specialitate desemnate potrivit prevederilor art. 61, precum si onorariul acestora;
b) actele de dispozitie asupra averii debitorului si documentele incheiate in acest sens, inclusiv procesul-verbal de adjudecare sau contractul de vanzare, dupa caz;
c) incheierea, modificarea sau incetarea unor contracte la care debitorul este parte;
d) situatia incasarilor si platilor, in sinteza;
e) promovarea unor actiuni prevazute la art. 117-122 sau la art. 169;
f) masuri privind acordarea unei protectii corespunzatoare creditorului care beneficiaza de o cauza de preferinta;
g) stadiul efectuarii inventarierii, daca este cazul;
29. insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide si exigibile, astfel:
a) insolventa debitorului se prezuma atunci cand acesta, dupa 60 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de creditor; prezumtia este relativa;
b) insolventa este iminenta atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei;
30. insolventa institutiei de credit este acea stare a institutiei de credit aflate in una dintre urmatoarele situatii:
a) incapacitatea vadita de plata a datoriilor exigibile cu disponibilitatile banesti;
b) scaderea sub 2% a indicatorului de solvabilitate a institutiei de credit;
c) retragerea autorizatiei de functionare a institutiei de credit, potrivit prevederilor legale, ca urmare a imposibilitatii de redresare financiara a unei institutii de credit;
31. insolventa societatii de asigurare/reasigurare este acea stare a societatii de asigurare/reasigurare caracterizata prin una dintre urmatoarele situatii:
a) incapacitatea vadita de plata a datoriilor exigibile cu disponibilitatile banesti;
b) scaderea valorii marjei de solvabilitate disponibile sub jumatate din limita minima prevazuta de reglementarile legale in vigoare pentru fondul de siguranta;
c) imposibilitatea restabilirii situatiei financiare a societatii de asigurare/reasigurare in cadrul procedurii de redresare financiara;
32. instanta straina este autoritatea judecatoreasca sau orice alta autoritate competenta potrivit legii statului de origine, abilitata sa deschida si sa controleze sau sa supravegheze o procedura straina ori sa adopte hotarari in cursul derularii unei asemenea proceduri;
33. instrumente financiare sunt valori mobiliare, titluri de participare ale organismelor de plasament colectiv, instrumente ale pietei monetare, contracte futures, inclusiv contracte care implica plata unor diferente in numerar, contracte forward pe rata dobanzii, swap-uri pe rata dobanzii, cursul de schimb si actiuni, optiuni pe orice instrument financiar prevazut in aceste categorii, inclusiv contracte care implica plata unor diferente in numerar, precum si optiuni pe cursul de schimb, rata dobanzii si instrumente financiare derivate pe marfuri si orice alt instrument admis la tranzactionare pe o piata reglementata intr-un stat membru sau pentru care s-a facut o cerere de admitere la tranzactionare pe o astfel de piata;
34. intelegere de garantare este orice contract/instrument de garantare a unui acord de netting sau a unor contracte financiare calificate, incluzand: gajuri, scrisori de garantie, garantii personale si altele asemenea;
35. grup de societati inseamna doua sau mai multe societati interconectate prin control si/sau detinerea participatiilor calificate;
36. mandat ad-hoc este o procedura confidentiala, declansata la cererea debitorului in dificultate financiara, prin care un mandatar ad-hoc, desemnat de instanta, negociaza cu creditorii in scopul realizarii unei intelegeri intre unul sau mai multi dintre acestia si debitor, in vederea depasirii starii de dificultate in care se afla;
37. membru al grupului poate fi oricare din societatile grupului, indiferent daca este societatea-mama sau un membru controlat al grupului;
38. membru controlat al grupului este acea societate controlata de societatea-mama;
39. obligatie de cooperare reprezinta indatorirea instantelor si a practicienilor in insolventa de a asigura coordonarea procedurala prin urmatoarele mijloace:
a) schimbul de informatii cu privire la procedura, in special in privinta creantelor, activelor si masurilor luate de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar;
b) deschiderea concomitenta a procedurilor de insolventa a membrilor grupului, la cererea debitorilor sau a creditorilor;
c) fixarea corelata a termenelor procedurale, precum si a sedintelor adunarii creditorilor;
d) in cazul in care nu a fost desemnat acelasi practician in insolventa pentru fiecare membru al grupului, coordonarea comunicarii intre practicienii in insolventa de catre practicianul desemnat in dosarul privind societatea-mama sau, dupa caz, societatea cu cea mai mare cifra de afaceri conform ultimei situatii financiare anuale publicate;
40. operatiunea de compensare bilaterala (netting) presupune realizarea, in legatura cu unul sau mai multe contracte financiare calificate, a uneia sau a mai multora dintre urmatoarele operatiuni:
a) incetarea unui contract financiar calificat si/sau accelerarea oricarei plati sau indepliniri a unei obligatii ori realizari a unui drept in baza unuia sau a mai multor contracte financiare calificate avand ca temei un acord de compensare bilaterala (netting);
b) calcularea sau estimarea unei valori de compensare, valori de piata, valori de lichidare ori valori de inlocuire a oricareia dintre obligatiile sau drepturile la care se refera lit. a);
c) conversia intr-o singura moneda a oricarei valori, calculata potrivit lit. b);
d) compensarea, pana la obtinerea unei sume nete (off-set), a oricaror valori calculate potrivit lit. b) si convertite potrivit prevederilor lit. c);
41. participatie calificata inseamna fractiunea de capital cuprinsa intre 20% si 50% detinuta de catre o persoana in alta societate;
42. perioada de observatie este perioada cuprinsa intre data deschiderii procedurii insolventei si data confirmarii planului de reorganizare sau, dupa caz, a intrarii in faliment;
43. piata reglementata este sistemul de tranzactionare prevazut de art. 125 din Legea nr. 297/2004 privind piata de capital, cu modificarile si completarile ulterioare;
44. procedura colectiva este procedura in care creditorii participa impreuna la urmarirea si recuperarea creantelor lor, in modalitatile prevazute de prezenta lege;
45. procedura falimentului este procedura de insolventa, concursuala, colectiva si egalitara, care se aplica debitorului in vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, urmata de radierea debitorului din registrul in care este inmatriculat;
46. procedura generala reprezinta procedura de insolventa prevazuta de prezenta lege, prin care un debitor care indeplineste conditiile prevazute la art. 38 alin. (1), fara a le indeplini simultan si pe cele de la art. 38 alin. (2), intra, dupa perioada de observatie, succesiv, in procedura de reorganizare judiciara si in procedura falimentului sau, separat, numai in reorganizare judiciara ori doar in procedura falimentului;
47. procedura simplificata reprezinta procedura de insolventa prevazuta de prezenta lege, prin care debitorul care indeplineste conditiile prevazute la art. 38 alin. (2) intra direct in procedura falimentului, fie odata cu deschiderea procedurii insolventei, fie dupa o perioada de observatie de maximum 20 de zile, perioada in care vor fi analizate elementele prevazute la art. 38 alin. (2) lit. c) si d);
48. procedura romana de insolventa este orice procedura reglementata de prezenta lege, cu exceptia procedurilor de prevenire a insolventei;
49. procedura straina este procedura colectiva, publica, judiciara sau administrativa, care se desfasoara in conformitate cu legislatia in materie de insolventa a unui stat strain, inclusiv procedura provizorie, in care bunurile si activitatea debitorului sunt supuse controlului sau supravegherii unei instante straine, in scopul reorganizarii sau lichidarii activitatii acelui debitor;
50. procedura straina principala este procedura straina de insolventa care se desfasoara in statul in care se situeaza centrul principalelor interese ale debitorului;
51. procedura straina secundara este procedura straina de insolventa, alta decat cea principala, care se desfasoara in statul in care debitorul isi are stabilit un sediu;
52. profesia liberala este profesia exercitata in baza unei calificari profesionale, cu titlu personal, pe propria raspundere si in mod independent, implicand activitati de natura intelectuala in interesul clientului si servind interesul public. Caracteristice pentru aceste profesii sunt: existenta unui cod de etica, pregatirea profesionala continua si confidentialitatea relatiilor cu clientul;
53. programul de plata a creantelor este graficul de achitare a acestora mentionat in planul de reorganizare care include:
a) cuantumul sumelor pe care debitorul se obliga sa le plateasca creditorilor, dar nu mai mult decat sumele datorate conform tabelului definitiv de creante; in cazul creditorilor beneficiari ai unei cauze de preferinta sumele vor putea include si dobanzile;
b) termenele la care debitorul urmeaza sa plateasca aceste sume;
54. reorganizare judiciara este procedura ce se aplica debitorului in insolventa, persoana juridica, in vederea achitarii datoriilor acestuia, conform programului de plata a creantelor. Procedura de reorganizare presupune intocmirea, aprobarea, confirmarea, implementarea si respectarea unui plan, numit plan de reorganizare, care poate sa prevada, nelimitativ, impreuna sau separat:
a) restructurarea operationala si/sau financiara a debitorului;
b) restructurarea corporativa prin modificarea structurii de capital social;
c) restrangerea activitatii prin lichidarea partiala sau totala a activului din averea debitorului;
55. reprezentant roman este practicianul in insolventa desemnat ca administrator sau lichidator judiciar ori administrator concordatar, in cadrul unei proceduri romane de insolventa sau de prevenire a insolventei potrivit prevederilor prezentei legi;
56. reprezentant strain este persoana fizica sau juridica, incluzand persoanele desemnate cu titlu provizoriu, autorizate, in cadrul unei proceduri straine sa administreze reorganizarea sau lichidarea bunurilor si a activitatii debitorului sau sa actioneze ca reprezentant al unei proceduri straine;
57. sediul este orice punct de lucru in care debitorul exercita, cu mijloace umane si materiale si cu caracter netranzitoriu, o activitate economica sau o profesie independenta;
58. sediul principal este, in situatia procedurii de insolventa cu element de extraneitate, locul in care se afla, intr-un mod verificabil de catre terti, centrul principal de conducere, supraveghere si gestiune a activitatii statutare a persoanei juridice, chiar daca hotararile organului de conducere respectiv sunt adoptate potrivit directivelor transmise de membri, actionari sau asociati din alte state;
59. sediul profesional este locul in care functioneaza, intr-un mod verificabil de catre terti, conducerea activitatii economice ori a exercitarii profesiei independente a persoanei fizice;
60. sistemul alternativ de tranzactionare este sistemul de tranzactionare prevazut la art. 2 alin. (1) pct. 26 din Legea nr. 297/2004, cu modificarile si completarile ulterioare;
61. societate inseamna orice entitate de drept privat constituita in temeiul Legii societatilor nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
62. societate-mama este societatea care exercita controlul sau influenta dominanta asupra celorlalte societati din grup;
63. societate de asigurare/reasigurare este asiguratorul si/sau reasiguratorul, astfel cum sunt definiti la art. 2 din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurarilor, cu modificarile si completarile ulterioare;
64. statul in care se gaseste un bun este:
a) pentru bunurile corporale - statul pe teritoriul caruia este situat bunul;
b) pentru bunurile si drepturile pe care proprietarul sau titularul trebuie sa le inscrie intr-un registru public - statul sub a carui autoritate este pastrat registrul;
c) pentru creante - statul pe teritoriul caruia se afla centrul principalelor interese ale debitorului creantei, astfel cum este determinat la pct. 7;
65. subansamblul functional reprezinta un grup de bunuri ale debitorului care asigura realizarea unui produs finit, de sine statator, sau permite desfasurarea unei afaceri independente;
66. supravegherea exercitata de administratorul judiciar, in conditiile in care nu s-a ridicat dreptul de administrare al debitorului, consta in analiza permanenta a activitatii acestuia si avizarea prealabila atat a masurilor care implica patrimonial debitorul, cat si a celor menite sa conduca la restructurarea/reorganizarea acesteia; avizarea se efectueaza avand la baza o raportare intocmita de catre administratorul special, care mentioneaza si faptul ca au fost verificate si ca sunt indeplinite conditiile privind realitatea si oportunitatea operatiunilor juridice supuse avizarii. Supravegherea operatiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului se face prin avizul prealabil acordat cel putin cu privire la urmatoarele operatiuni:
a) platile, atat prin contul bancar, cat si prin casierie; aceasta se poate realiza fie prin avizarea fiecarei plati, fie prin instructiuni generale cu privire la efectuarea platilor;
b) incheierea contractelor in perioada de observatie si in perioada de reorganizare;
c) operatiunile juridice in litigiile in care este implicat debitorul, avizarea masurilor propuse privind recuperarea creantelor;
d) operatiunile care implica diminuarea patrimoniului, precum casari, reevaluari etc.;
e) tranzactiile propuse de catre debitor;
f) situatiile financiare si raportul de activitate atasat acestora;
g) masurile de restructurare sau modificarile contractului colectiv de munca;
h) mandatele pentru adunarile si comitetele creditorilor ale societatilor aflate in insolventa la care societatea debitoare detine calitatea de creditor, precum si in adunarile generale ale actionarilor la societatile la care debitorul detine participatii;
i) instrainarea de active imobilizate din patrimoniul societatii la care debitorul detine participatii sau grevarea de sarcini ale acestora, este necesara, pe langa avizul administratorului judiciar, si parcurgerea procedurii prevazute de art. 87 alin. (2) si (3);
67. tabel definitiv de creante este tabelul care cuprinde toate creantele asupra averii debitorului la data deschiderii procedurii, acceptate in tabelul preliminar si impotriva carora nu s-au formulat contestatii, precum si creantele admise in urma solutionarii contestatiilor sau cele admise provizoriu de catre judecatorul-sindic. in cazul procedurii simplificate, tabelul definitiv de creante cuprinde, pe langa creantele nascute anterior deschiderii procedurii, si creantele nascute in perioada de observatie, ce au fost admise la masa credala. in acest tabel se arata suma solicitata, suma admisa si rangul de prioritate al creantei potrivit prevederilor art. 159 si 161;
68. tabelul definitiv consolidat de creante cuprinde totalitatea creantelor care figureaza ca admise in tabelul definitiv de creante si cele din tabelul suplimentar necontestate, precum si cele rezultate in urma solutionarii contestatiilor la tabelul suplimentar. in situatia in care s-a dispus intrarea in faliment dupa confirmarea unui plan de reorganizare, tabelul definitiv consolidat va cuprinde: totalitatea creantelor ce figureaza ca admise in tabelul definitiv de creante, cele din tabelul suplimentar necontestate, cele rezultate in urma solutionarii contestatiilor la tabelul suplimentar, din care se vor deduce sumele achitate pe parcursul derularii planului de reorganizare;
69. tabelul preliminar de creante cuprinde toate creantele scadente sau nescadente, sub conditie sau in litigiu, nascute inainte de data deschiderii procedurii, acceptate de catre administratorul judiciar in urma verificarii acestora. in tabel vor fi mentionate atat suma solicitata de catre creditor, cat si suma acceptata si rangul de prioritate, iar in situatia creditorului aflat in procedura insolventei se va arata si administratorul judiciar/lichidatorul judiciar desemnat. in cazul procedurii simplificate, in acest tabel se vor inregistra si creantele nascute dupa deschiderea procedurii si pana la momentul intrarii in faliment;
70. tabelul suplimentar cuprinde toate creantele nascute dupa data deschiderii procedurii generale si pana la data inceperii procedurii falimentului, acceptate de catre lichidatorul judiciar in urma verificarii acestora. in tabel vor fi mentionate atat suma solicitata de catre creditor, cat si suma acceptata si rangul de preferinta;
71. testul creditorului privat reprezinta analiza comparativa a gradului de indestulare a creantei bugetare prin raportare la un creditor privat diligent, in cadrul unei proceduri de prevenire a insolventei sau reorganizare, comparativ cu o procedura de faliment. Analiza are la baza un raport de evaluare intocmit de catre un evaluator autorizat membru ANEVAR, desemnat de creditorul bugetar si se raporteaza inclusiv la durata unei proceduri de faliment comparativ cu programul de plati propus. Nu constituie ajutor de stat situatia in care testul creditorului privat atesta faptul ca distributiile pe care le-ar primi creditorul bugetar in cazul unei proceduri de prevenire a insolventei sau reorganizare sunt superioare celor pe care le-ar primi intr-o procedura de faliment;
72. valoarea-prag reprezinta cuantumul minim al creantei, pentru a putea fi introdusa cererea de deschidere a procedurii de insolventa. Valoarea-prag este de 40.000 lei atat pentru creditori, cat si pentru debitor, inclusiv pentru cererile formulate de lichidatorul numit in procedura de lichidare prevazuta de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru creante de alta natura decat cele salariale, iar pentru salariati este de 6 salarii medii brute pe economie/salariat.

TITLUL I
Proceduri de prevenire a insolventei
CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Art. 6. - Prezentul titlu se aplica debitorilor aflati in dificultate financiara.
Art. 7. - (1) Organele care aplica procedurile prevazute de prezentul titlu sunt: instantele judecatoresti, prin presedintele tribunalului sau, dupa caz, prin judecatorul-sindic, mandatarul ad-hoc, respectiv administratorul concordatar
(2) Creditorii participa la procedura in mod individual, in masura permisa de drepturile aferente creantei lor, precum si in mod colectiv, potrivit prezentei legi, prin adunarea creditorilor si reprezentantul creditorilor
(3) Debitorul participa la procedura prin reprezentantii sai legali sau conventionali.
Art. 8. - (1) Tribunalul in a carui circumscriptie se afla sediul principal sau sediul profesional al debitorului este competent sa solutioneze cererile la care se refera prezentul titlu
(2) Cererile si pricinile referitoare la concordatul preventiv sunt de competenta judecatorului-sindic, desemnat potrivit prevederilor Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare
(3) Hotararile pronuntate de presedintele tribunalului sau de judecatorul-sindic, in aplicarea prezentului titlu, sunt executorii
(4) Hotararile presedintelui tribunalului sau ale judecatorului-sindic pot fi atacate de parti numai cu apel, in termen de 7 zile, care se calculeaza de la comunicare, pentru absenti, si de la pronuntare, pentru cei prezenti
(5) Apelul nu este suspensiv de executare.
Art. 9. - Curtea de apel este instanta de apel pentru hotararile pronuntate de presedintele tribunalului sau de judecatorul-sindic, dupa caz. Hotararile curtii de apel sunt definitive.

CAPITOLUL II
Mandatul ad-hoc

Art. 10. - (1) Un debitor poate adresa presedintelui tribunalului o cerere de numire a unui mandatar ad-hoc. Prin cererea sa, debitorul propune un mandatar ad-hoc dintre practicienii in insolventa, autorizati potrivit legii
(2) Cererea trebuie sa cuprinda o descriere detaliata a motivelor care fac necesara numirea unui mandatar ad-hoc.
Art. 11. - Cererea este depusa la cabinetul presedintelui tribunalului si se inregistreaza intr-un registru special.
Art. 12. - (1) Dupa primirea cererii, presedintele tribunalului dispune citarea, in termen de 5 zile, prin agent procedural, a debitorului si a mandatarului ad-hoc propus
(2) Procedura se desfasoara in camera de consiliu si se mentine confidentiala pe toata durata sa
(3) Confidentialitatea procedurii este obligatorie pentru toate persoanele si institutiile care iau parte sau sunt implicate in aceasta.
Art. 13. - (1) Dupa ascultarea debitorului, daca se constata ca dificultatile financiare ale acestuia sunt reale, iar persoana propusa ca mandatar ad-hoc intruneste conditiile legii pentru exercitarea acestei calitati, presedintele tribunalului desemneaza, prin incheiere executorie, mandatarul ad-hoc propus
(2) Obiectivul mandatarului ad-hoc va fi acela de a realiza, in termen de 90 de zile de la desemnare, o intelegere intre debitor si unul sau mai multi creditori ai sai, in vederea depasirii starii de dificultate financiara in care se afla debitorul, a salvgardarii acestuia, pastrarii locurilor de munca si acoperirii creantelor asupra debitorului
(3) in scopul realizarii obiectivului mandatului, mandatarul ad-hoc va putea propune remiteri, reesalonari sau reduceri partiale de datorii, continuarea sau incetarea unor contracte in curs, reduceri de personal, precum si orice alte masuri considerate a fi necesare.
Art. 14. - Onorariul mandatarului ad-hoc va fi stabilit provizoriu de catre presedintele tribunalului, la propunerea debitorului si cu acordul mandatarului ad-hoc, sub forma unui onorariu fix sau a unui onorariu lunar. Acesta va putea fi modificat ulterior, la cererea mandatarului ad-hoc, cu acordul debitorului.
Art. 15. - (1) Mandatul ad-hoc inceteaza:
a) prin denuntarea unilaterala a mandatului de catre debitor sau de catre mandatarul ad-hoc;
b) prin incheierea intelegerii prevazute la art. 13 alin. (2);
c) daca, in termenul prevazut la art. 13 alin. (2), mandatarul nu a reusit sa intermedieze incheierea unei intelegeri intre debitor si creditorii sai
(2) La cererea debitorului sau a mandatarului ad-hoc,
presedintele tribunalului va constata incetarea mandatului ad-hoc, prin incheiere definitiva.

CAPITOLUL III
Concordatul preventiv
SECTIUNEA 1
Beneficiarii procedurii. Organele care aplica procedura

Art. 16. - Poate recurge la procedura de concordat preventiv orice debitor in dificultate financiara, cu urmatoarele exceptii:
a) daca in cei 3 ani anteriori ofertei de concordat preventiv debitorul a mai beneficiat de un concordat preventiv care a esuat;
b) daca debitorul si/sau actionarii/asociatii/asociatii comanditari care detin controlul debitorului sau administratorii/directorii acestuia au fost condamnati definitiv pentru savarsirea unei infractiuni intentionate contra patrimoniului, de coruptie si de serviciu, de fals, precum si pentru infractiunile prevazute de Legea nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garantii si raspunderea in legatura cu gestionarea bunurilor agentilor economici, autoritatilor sau institutiilor publice, cu modificarile ulterioare, Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea concurentei nr. 21/1996, republicata, Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii actelor de terorism, republicata, cu modificarile ulterioare, Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu modificarile ulterioare, si infractiunile prevazute de prezenta lege, in ultimii 5 ani anterior deschiderii procedurii prevazute de prezenta lege. Aceasta prevedere nu se aplica titularilor actiunilor la purtator;
c) daca s-a dispus suportarea unei parti a pasivului debitorului de catre membrii organelor de conducere si/sau supraveghere ale debitorului, potrivit prevederilor art. 169 si urmatoarele sau prevederilor unor legi speciale, pentru ajungerea acestuia in stare de insolventa; prevederile lit. b) raman aplicabile.
Art. 17. - Judecatorul-sindic are urmatoarele atributii in procedura concordatului preventiv:
a) sa numeasca administratorul concordatar provizoriu;
b) sa omologheze, la cererea administratorului concordatar, concordatul preventiv;
c) sa constate, la cererea oricarui creditor nesemnatar al concordatului preventiv, indeplinirea conditiilor cerute pentru a fi inscris pe lista creditorilor ce au aderat la concordatul preventiv;
d) sa dispuna prin incheiere, potrivit prevederilor art. 18, suspendarea provizorie a executarilor silite contra debitorului, in baza ofertei de concordat preventiv formulate de debitor si transmise creditorilor;
e) sa judece actiunile in nulitate si in rezolutiune a concordatului preventiv.
Art. 18. - (1) Cererile formulate in temeiul prezentului titlu se judeca in camera de consiliu, de urgenta si cu precadere, partile fiind citate in termen de 48 de ore de la primirea cererii
(2) Partile cu sediul in strainatate sunt citate prin mijloace rapide de comunicare, la sediul sau, dupa caz, la domiciliul ori resedinta cunoscut/cunoscuta al/a acestora; in lipsa, citarea se face prin afisare la usa instantei.
Art. 19. - Atributiile administratorului concordatar sunt urmatoarele:
a) intocmeste tabelul creditorilor, care include si creditorii contestati sau ale caror creante sunt in litigiu, si tabelul creditorilor concordatari; o creanta a unui creditor cu mai multi debitori solidari aflati in procedura de concordat va fi inscrisa in toate tablourile creditorilor cu valoarea nominala a creantei detinute pana ce aceasta va fi complet acoperita;
b) elaboreaza, impreuna cu debitorul, oferta de concordat, cu elementele componente ale acesteia, respectiv proiectul de concordat si planul de redresare;
c) face demersuri pentru solutionarea pe cale amiabila a oricarei dispute intre debitor si creditori ori intre creditori;
d) solicita judecatorului-sindic omologarea concordatului preventiv;
e) supravegheaza indeplinirea obligatiilor asumate de catre debitor prin concordatul preventiv;
f) informeaza, de urgenta, adunarea creditorilor concordatari asupra neindeplinirii sau indeplinirii necorespunzatoare de catre debitor a obligatiilor sale;
g) intocmeste si transmite adunarii creditorilor concordatari rapoarte lunare sau trimestriale asupra activitatii sale si a debitorului; raportul administratorului concordatar va contine si opinia acestuia privind existenta sau, dupa caz, inexistenta unor motive de rezolutiune a concordatului preventiv;
h) convoaca adunarea creditorilor concordatari;
i) cere instantei inchiderea procedurii concordatului preventiv;
j) indeplineste orice alte atributii prevazute de prezentul capitol, instituite prin concordatul preventiv ori stabilite de judecatorul-sindic.
Art. 20. - (1) Onorariul administratorului concordatar se propune prin proiectul de concordat si se stabileste prin concordatul preventiv; acesta va fi suportat din averea debitorului
(2) Onorariul administratorului concordatar va consta, in functie de natura obligatiilor acestuia, intr-o suma fixa, un onorariu lunar si/sau un onorariu de succes; la stabilirea cuantumului onorariului se vor avea in vedere natura activitatii desfasurate de catre debitor, precum si complexitatea planului de redresare.
Art. 21. - (1) Adunarea creditorilor concordatari are urmatoarele atributii:
a) aproba rapoartele administratorului concordatar privitoare la activitatea debitorului si la indeplinirea obligatiilor asumate prin concordat;
b) desemneaza reprezentantul creditorilor;
c) este titularul actiunii in rezolutiune a concordatului preventiv
(2) in cursul derularii procedurii, adunarea creditorilor concordatari poate fi convocata de administratorul concordatar, din oficiu sau la cererea creditorilor reprezentand cel putin 10% din valoarea totala a creantelor concordatare
(3) Adunarea creditorilor concordatari adopta hotarari cu majoritatea de voturi stabilita prin raportare la valoarea creantelor creditorilor concordatari prezenti.
Art. 22. - (1) Votul creditorilor concordatari poate fi exercitat si prin corespondenta
(2) sedinta adunarii creditorilor concordatari va fi organizata si prezidata de administratorul concordatar
(3) La adunarile creditorilor concordatari va fi invitat si debitorul.
Art. 23. - (1) Orice debitor aflat in dificultate financiara, mai putin cei exclusi conform prevederilor art. 16, poate introduce la tribunalul competent o cerere de deschidere a procedurii de concordat preventiv. Prin cererea sa, debitorul propune un administrator concordatar provizoriu dintre practicienii in insolventa autorizati potrivit legii
(2) Judecatorul-sindic numeste administratorul concordatar provizoriu prin incheiere executorie
(3) in termen de 30 de zile de la numirea sa, administratorul concordatar elaboreaza, impreuna cu debitorul, lista creditorilor si oferta de concordat preventiv
(4) Oferta de concordat preventiv se notifica de catre administratorul concordatar provizoriu creditorilor prin mijloace de comunicare rapida si care asigura posibilitatea confirmarii primirii acesteia
(5) Oferta de concordat preventiv va fi depusa in dosarul deschis potrivit alin. (1) si, pentru opozabilitate fata de terti, se depune la grefa tribunalului, unde va fi inregistrata intr-un registru special. Despre depunerea si notificarea acesteia se face mentiune in registrul in care este inregistrat debitorul
(6) Oferta de concordat preventiv va cuprinde si proiectul de concordat preventiv, la care se vor anexa declaratia debitorului privind starea de dificultate financiara in care se afla, precum si lista creditorilor cunoscuti, inclusiv cei ale caror creante sunt contestate integral sau partial, cu precizarea cuantumului si a cauzelor de preferinta acceptate de debitor.
Art. 24. - (1) Proiectul de concordat preventiv trebuie sa prezinte, in mod detaliat:
a) situatia analitica a activului si a pasivului debitorului, certificata de un expert contabil sau, dupa caz, auditata de un auditor autorizat potrivit legii;
b) cauzele starii de dificultate financiara si, daca este cazul, masurile luate de debitor pentru depasirea acesteia pana la depunerea ofertei de concordat preventiv;
c) proiectia evolutiei financiar-contabile pe urmatoarele 24de luni
(2) Proiectul de concordat preventiv trebuie sa includa un plan de redresare, care prevede cel putin urmatoarele masuri:
a) reorganizarea activitatii debitorului, prin masuri precum: restructurarea conducerii debitorului, modificarea structurii functionale, reducerea personalului sau orice alte masuri considerate a fi necesare;
b) modalitatile prin care debitorul intelege sa depaseasca starea de dificultate financiara, precum: majorarea capitalului social, conversia unor creante in actiuni/parti sociale, imprumut bancar, obligational sau de alta natura, inclusiv imprumuturi ale asociatilor/actionarilor, infiintarea ori desfiintarea unor sucursale sau puncte de lucru, vanzarea de active, constituirea de cauze de preferinta; in cazul acordarii de noi finantari in perioada de concordat, se va prevedea prioritatea la distribuire a acestor sume, dupa plata cheltuielilor de procedura
(3) in cazul contractelor a caror scadenta depaseste termenul de 24 de luni prevazut pentru realizarea concordatului sau al celor pentru care se propun esalonari de plata in afara acestei perioade, dupa inchiderea procedurii de concordat, aceste plati vor continua conform contractelor din care rezulta
(4) Termenul pentru satisfacerea creantelor stabilite prin concordat este de 24 de luni de la data omologarii acestuia prin hotarare executorie, cu posibilitatea de prelungire cu 12 luni. in primul an este obligatorie plata a minimum 20% din valoarea creantelor stabilite prin concordat
(5) in cazul in care prin proiectul de concordat se propun reduceri ale creantelor bugetare, este obligatorie prezentarea rezultatelor testului creditorului privat
(6) Prin proiectul de concordat preventiv, supus aprobarii creditorilor, debitorul propune, de asemenea, confirmarea administratorului concordatar provizoriu, precum si onorariul acestuia pentru perioada ulterioara datei incheierii concordatului.
Art. 25. - (1) in baza ofertei de concordat preventiv, debitorul poate cere judecatorului-sindic suspendarea provizorie a urmaririlor silite, potrivit prevederilor art. 996 si 999 din Codul de procedura civila
(2) Cererea se judeca in camera de consiliu, de urgenta si cu precadere, fara citarea partilor
(3) Suspendarea provizorie a urmaririlor silite individuale se mentine pana la pronuntarea unei hotarari executorii de omologare a concordatului sau pana la respingerea ofertei de concordat prin vot de catre creditorii ale caror creante necontestate compun masa credala, conform legii.

SECTIUNEA a 2-a
Incheierea si omologarea concordatului preventiv

Art. 26. - (1) in vederea exercitarii votului creditorilor asupra proiectului de concordat preventiv, debitorul poate organiza una sau mai multe sedinte, colective ori individuale, de negociere cu creditorii, in prezenta administratorului concordatar propus de debitor
(2) Initiativa negocierii poate apartine si unuia sau mai multor creditori, precum si actionarilor sau asociatilor debitorului care detin controlul
(3) Perioada in care se desfasoara negocierile asupra proiectului de concordat preventiv nu poate depasi 60 de zile calendaristice.
Art. 27. - (1) Asupra ofertei de concordat preventiv, cu eventualele amendamente rezultate in urma negocierilor, creditorii voteaza, in principiu, prin corespondenta
(2) Votul creditorilor se trimite prin mijloace de comunicare rapida pe adresa debitorului, in termen de maximum 60 de zile calendaristice calculate de la data primirii ofertei de concordat preventiv. Votul favorabil neconditionat asupra concordatului preventiv are valoare de acceptare a concordatului. Orice conditionare a votului este considerata vot negativ
(3) in cazuri exceptionale, administratorul concordatar poate convoca o adunare a tuturor creditorilor
(4) Daca in termenul prevazut la alin. (2) unul sau mai multi creditori detinand cel putin 10% din valoarea totala a creantelor solicita convocarea adunarii tuturor creditorilor, administratorul concordatar este obligat sa o convoace in termen de maximum 5 zile de la data primirii cererii. Convocarea este transmisa creditorilor prin mijloace de comunicare rapida si care asigura confirmarea primirii acesteia
(5) Concordatul preventiv se considera aprobat de creditori daca sunt intrunite voturile creditorilor care reprezinta cel putin 75% din valoarea creantelor acceptate si necontestate
(6) Creditorii care, direct sau indirect, controleaza, sunt controlati ori se afla sub control comun cu debitorul pot participa la sedinta, dar pot vota cu privire la concordat doar in cazul in care acesta le acorda mai putin decat ar primi in cazul falimentului.
Art. 28. - (1) Dupa aprobarea concordatului de catre creditori, administratorul concordatar solicita judecatorului-sindic sa omologheze concordatul preventiv. Pentru omologare, judecatorul-sindic verifica indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii:
a) valoarea creantelor contestate si/sau in litigiu nu depaseste 25% din masa credala;
b) concordatul preventiv a fost aprobat de creditorii care reprezinta cel putin 75% din valoarea creantelor acceptate si necontestate
(2) Judecatorul-sindic omologheaza concordatul preventiv prin incheiere pronuntata in camera de consiliu, de urgenta si cu precadere, dupa citarea si ascultarea administratorului concordatar. Cererea de omologare a concordatului preventiv poate fi respinsa exclusiv pentru motive de legalitate
(3) Concordatul preventiv, aprobat de creditori si omologat de judecatorul-sindic prin incheiere, se comunica creditorilor, prin intermediul administratorului concordatar, si se mentioneaza in registrul in care este inregistrat debitorul.
Art. 29. - (1) De la data comunicarii hotararii de omologare a concordatului preventiv se suspenda de drept urmaririle individuale ale creditorilor semnatari asupra debitorului si curgerea prescriptiei dreptului de a cere executarea silita a creantelor acestora contra debitorului
(2) Curgerea dobanzilor, a penalitatilor si a oricaror altor cheltuieli aferente creantelor nu se suspenda fata de creditorii semnatari, cu exceptia situatiei in care acestia isi exprima expres, in scris, acordul in sens contrar, acord ce va fi mentionat in proiectul de concordat.
Art. 30. - (1) Dispunand omologarea, judecatorul-sindic suspenda toate procedurile de executare silita
(2) La cererea administratorului concordatar, sub conditia acordarii de garantii creditorilor de catre debitor, judecatorul-sindic poate impune creditorilor nesemnatari ai concordatului preventiv un termen de maximum 18 luni de amanare a scadentei creantei lor, perioada in care nu vor curge dobanzi, penalitati, precum si orice alte cheltuieli aferente creantelor. Prevederile referitoare la amanarea scadentei creantei nu sunt aplicabile in privinta contractelor financiare calificate si a operatiunilor de compensare bilaterala in baza unui contract financiar calificat sau a unui acord de compensare bilaterala
(3) Concordatul va fi opozabil creditorilor bugetari, cu conditia respectarii prevederilor legale cu privire la ajutorul de stat din legislatia interna si europeana, potrivit prevederilor art. 24 alin. (5).
Art. 31. - in perioada concordatului preventiv omologat nu se poate deschide procedura insolventei fata de debitor.
Art. 32. - (1) Orice creditor care obtine un titlu executoriu asupra debitorului in cursul procedurii poate formula cerere de aderare la concordat sau poate sa isi recupereze creanta prin orice alte modalitati prevazute de lege
(2) Cererea de aderare se depune la administratorul concordatar, care o include in tabelul creditorilor concordatari.
Art. 33. - (1) in cursul procedurii, debitorul isi desfasoara activitatea in limitele afacerii sale obisnuite, in conditiile concordatului preventiv, sub supravegherea administratorului concordatar
(2) Masurile cuprinse in concordatul preventiv, inclusiv modificarile creantelor, profita si codebitorilor, fidejusorilor si tertilor garanti.

SECTIUNEA a 3-a
Inchiderea procedurii concordatului preventiv

Art. 34. - (1) Creditorii care au votat impotriva concordatului preventiv pot cere anularea acestuia, in termen de 15 zile de la data omologarii a cestuia
(2) Cand se invoca motive de nulitate absoluta, dreptul de a cere constatarea nulitatii se prescrie in termen de 6 luni de la data omologarii concordatului
(3) Judecatorul-sindic, la cererea reclamantului, poate dispune, pe cale de ordonanta presedintiala, suspendarea concordatului preventiv.
Art. 35. - (1) In situatia in care se constata incalcarea grava de catre debitor a obligatiilor asumate prin concordatul preventiv, adunarea creditorilor concordatari poate hotari introducerea actiunii in rezolutiune a concordatului preventiv. Asupra acestui aspect adunarea poate delibera chiar daca nu a fost inscris pe ordinea de zi. De asemenea, poate introduce aceasta actiune, in aceleasi conditii, creditorul care detine mai mult de 50% din valoarea creantelor acceptate si necontestate
(2) in intelesul alin. (1) reprezinta incalcare grava a obligatiilor asumate de debitor prin concordatul preventiv actiuni precum: favorizarea unuia sau a mai multor creditori in dauna celorlalti, ascunderea sau instrainarea de active in perioada concordatului preventiv, efectuarea de plati fara contraprestatie sau in conditii ruinatoare
(3) Daca adunarea creditorilor concordatari a decis introducerea actiunii in rezolutiune, procedura concordatului preventiv se suspenda de drept
(4) Prin hotararea de admitere a actiunii in rezolutiune, judecatorul-sindic acorda creditorilor daune-interese, potrivit dreptului comun.
Art. 36. - (1) Daca procedura concordatului preventiv se finalizeaza cu succes, la termenul prevazut in contract sau anterior acestuia, dupa caz, judecatorul-sindic va pronunta o incheiere prin care va constata realizarea obiectului concordatului preventiv. in acest caz, modificarile creantelor prevazute in concordatul preventiv raman definitive
(2) in cazul in care in cursul derularii procedurii, inainte de expirarea termenului prevazut la art. 24 alin. (4), administratorul concordatar apreciaza ca este imposibila realizarea obiectivelor concordatului din motive neimputabile debitorului, poate cere judecatorului-sindic constatarea nereusitei concordatului preventiv si inchiderea procedurii.
Art. 37. - (1) Masurile prevazute de prezentul titlu se vor aplica cu respectarea regulilor in materia ajutorului de stat
(2) Prevederile prezentului titlu nu sunt aplicabile in privinta contractelor financiare calificate si a operatiunilor de compensare bilaterala in baza unui contract financiar calificat sau a unui acord de compensare bilaterala.

TITLUL II
Procedura insolventei
CAPITOLUL I
Dispozitii comune
SECTIUNEA 1
Aspecte generale

Art. 38. - (1) Procedura generala prevazuta de prezentul capitol se aplica debitorilor prevazuti la art. 3, cu exceptia celor carora li se aplica procedura simplificata
(2) Procedura simplificata prevazuta de prezentul capitol se aplica debitorilor aflati in stare de insolventa care se incadreaza in una dintre urmatoarele categorii:
a) profesionisti persoane fizice supuse obligatiei de inregistrare in registrul comertului, cu exceptia celor care exercita profesii liberale;
b) intreprinderi familiale, membrii intreprinderii familiale;
c) debitori care fac parte din categoriile prevazute la alin. (1) si indeplinesc una dintre urmatoarele conditii:
1. nu detin niciun bun in patrimoniul lor;
2. actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi gasite;
3. administratorul nu poate fi gasit;
4. sediul social/profesional nu mai exista sau nu corespunde adresei din registrul comertului;
d) persoane juridice dizolvate voluntar, judiciar sau de drept, anterior formularii cererii introductive, chiar daca lichidatorul judiciar nu a fost numit sau, desi numit, mentiunea privitoare la numirea sa nu a fost inscrisa in registrul comertului;
e) debitori care si-au declarat prin cererea introductiva intentia de intrare in faliment;
f) orice persoana care desfasoara activitati specifice profesionistilor, care nu a obtinut autorizarea ceruta de lege pentru exploatarea unei intreprinderi si nu este inregistrata in registrele speciale de publicitate; aplicarea prezentei legi fata de aceste persoane nu exclude sanctiunile aplicabile pentru lipsa autorizarii sau inregistrarii respectivei persoane.
Art. 39. - (1) Toate cheltuielile aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv cele privind notificarea, convocarea si comunicarea actelor de procedura efectuate de administratorul judiciar si/sau de lichidatorul judiciar, vor fi suportate din averea debitorului
(2) Platile se vor face dintr-un cont deschis la o unitate a unei banci, pe baza de dispozitii emise de debitor sau, dupa caz, de administratorul judiciar, iar in cursul falimentului, de lichidatorul judiciar
(3) Disponibilitatile banesti vor putea fi pastrate intr-un cont special de depozit bancar
(4) in lipsa disponibilitatilor in contul debitorului, se va utiliza fondul de lichidare, platile urmand a fi facute potrivit prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activitatii practicienilor in insolventa, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pe baza unui buget previzionat
(5) in cadrul adunarii creditorilor, administratorul judiciar va putea solicita creditorilor avansarea sumelor necesare continuarii procedurii
(6) in scopul si in limitele necesare acoperirii cheltuielilor de procedura, oricand pe parcursul procedurii, in lipsa de lichiditati in patrimoniul debitorului, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar va identifica bunuri valorificabile libere de sarcini, care nu sunt esentiale pentru reorganizare, si va proceda la valorificarea de urgenta, la minim valoarea de lichidare a acestora, stabilita de un evaluator. Pana la desemnarea comitetului creditorilor decizia de valorificare apartine administratorului judiciar/lichidatorului judiciar. Propunerea de valorificare, inclusa in raportul prevazut la art. 59 alin. (1), care se depune la dosarul cauzei si se publica in extras in BPI, poate fi contestata de orice parte interesata in termen de 3 zile de la publicarea extrasului raportului in BPI. Dupa desemnarea comitetului creditorilor, valorificarea se va face cu acordul comitetului, potrivit prevederilor art. 87 alin. (2)
(7) Fondul prevazut la alin. (4) va fi constituit prin:
a) aplicarea unui procent de 50% la taxele care se achita la oficiul registrului comertului pentru autorizarea constituirii persoanelor supuse inregistrarii in registrul comertului, cu modificarile actelor, faptelor si mentiunilor acestora, si efectuarea tuturor inregistrarilor in registrul comertului, autorizare, functionare si eliberare documente specifice, verificare si/sau rezervare, transmitere/obtinere/eliberare documente si/sau informatii prevazute de lege;
b) preluarea a 2,0% din sumele recuperate in cadrul procedurilor de insolventa, inclusiv din fondurile obtinute din vanzarea bunurilor din averea debitorului, suma care va fi inclusa in categoria cheltuielilor aferente procedurii in sensul alin. (1)
(8) Sumele prevazute la alin. (1) vor fi platite cu prioritate in momentul existentei disponibilului in contul debitorului. Sumele platite din fondul de lichidare pentru cheltuielile de procedura sunt considerate avansuri si vor fi restituite de catre practicianul in insolventa din averea debitoarei la momentul existentei lor
(9) Uniunea Nationala a Practicienilor in Insolventa din Romania va comunica Oficiului National al Registrului Comertului si instantelor judecatoresti pe langa care functioneaza registrul societatilor agricole, respectiv registrul asociatiilor si fundatiilor, numarul contului si unitatea la care acesta este deschis si orice modificari ulterioare ale acestuia.

SECTIUNEA a 2-a
Organele care aplica procedura. Participantii la procedura

Art. 40. - (1) Organele care aplica procedura sunt: instantele judecatoresti, judecatorul-sindic, administratorul judiciar si lichidatorul judiciar
(2) Organele prevazute la alin. (1) trebuie sa asigure efectuarea cu celeritate a actelor si operatiunilor prevazute de prezenta lege, precum si realizarea, in conditiile legii, a drepturilor si obligatiilor celorlalti participanti la aceste acte si operatiuni.
§ 1. Instantele judecatorest

Musafir

#23534 UPDATE Avem un nou Cod al insolventei. Prevederile vor intra in vigoare sambata

2014-07-07 08:14

http://www.avocatnet.ro/content/articles?id=36933

Noul Cod al insolventei a fost aprobat printr-o lege publicata ieri in Monitorul Oficial si care va intra in vigoare pe 28 iunie, adica sambata. Potrivit noilor reglementari, planul de reorganizare al unei firme va dura trei ani si va putea fi prelungit pe o perioada de maximum un an. De asemenea, incepand de sambata doar firmele care au datorii de peste 40.000 de lei vor putea sa isi ceara insolventa.

Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014 si va intra in vigoare pe 28 iunie 2014.

Publicarea Noului Cod al insolventei vine dupa ce Camera Deputatilor a adoptat documentul pe 15 aprilie cu 212 de voturi "pentru", 111 "impotriva" si 8 "abtineri". In plus, Legea nr. 85/2014 reprezinta o modificare a prevederilor cuprinse in OUG nr. 91/2013 care a intrat in vigoare pe 25 octombrie 2013, dar care a fost declarata neconstitutionala, incepand cu 1 noiembrie 2013. Mai multe detalii despre acest subiect puteti citi aici.

Conform Noului Cod al insolventei, planul de reorganizare al unei firme aflate in insolventa va fi de trei ani de zile si nu un an asa cum se preciza in OUG nr. 91/2013, declarata neconstitutionala. Mai mult decat atat, prelungirea acestuia va putea fi realizata pe un an de zile.

Astfel, in Legea nr. 85/2014 se mentioneaza ca executarea planului de reorganizare nu va putea depasi 3 ani, calculati de la data confirmarii planului. Termenele de plata stabilite prin contracte - inclusiv de credit sau de leasing - pot fi mentinute prin plan, chiar daca depasesc perioada de 3 ani. Aceste termene pot fi si prelungite, cu acordul expres al creditorilor, daca initial erau mai scurte de 3 ani. Dupa realizarea tuturor obligatiilor din plan si inchiderea procedurii de reorganizare, aceste plati vor continua conform contractelor din care rezulta.

Noul Cod al insolventei stabileste ca planul de reorganizare va cuprinde:

categoriile de creante care nu sunt defavorizate;
tratamentul categoriilor de creante defavorizate;
daca si in ce masura debitorul, membrii grupului de interes economic, asociatii din societatile in nume colectiv si asociatii comanditati din societatile in comandita vor fi descarcati de raspundere;
ce despagubiri urmeaza a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creante, in comparatie cu valoarea estimativa ce ar putea fi primita prin distribuire in caz de faliment; valoarea estimativa se va calcula in baza unui raport de evaluare, intocmit de un evaluator desemnat;
modalitatea de achitare a creantelor curente.

Modificarea planului de reorganizare, inclusiv prelungirea acestuia se va putea face oricand pe parcursul procedurii de reorganizare, fara a se putea depasi o durata totala maxima a derularii planului de 4 ani de la confirmarea initiala, se arata in noile prevederi. Modificarea poate fi propusa de catre oricare dintre cei care au vocatia de a propune un plan, indiferent daca au propus sau nu planul. Votarea modificarii de catre adunarea creditorilor se va face cu creantele ramase in sold, la data votului, in aceleasi conditii ca si la votarea planului de reorganizare. Modificarea planului va trebui sa fie confirmata de judecatorul-sindic.

De asemenea, Noul Cod al insolventei prevede o valoare prag de 40.000 de lei pentru firmele care vor sa intre in solventa. Cu alte cuvinte, debitorul va putea cere insolventa doar daca are datorii mai mari de 40.000 lei.

"Valoarea-prag reprezinta cuantumul minim al creantei, pentru a putea fi introdusa cererea de deschidere a procedurii de insolventa. Valoarea-prag este de 40.000 lei atat pentru creditori cat si pentru debitor, inclusiv pentru cererile formulate de lichidatorul numit in procedura de lichidare prevazuta de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru pentru creante de alta natura decat cele salariale, iar pentru salariati este de 6 salarii medii brute pe economie/pe salariat", se arata in actul normativ.

In Legea nr. 85/2006 era impusa o valoare-prag pentru formularea unei cereri de deschidere a procedurii doar pentru creditor, iar in OUG nr. 91/2013 a fost instituita aceasta valoare atat pentru creditor, cat si pentru debitor. Avand in vedere acest lucru, in Legea nr. 85/2014 au fost preluate prevederile din ordonanta de urgenta declarata neconstitutionala.

Atentie! In conditiile in care OUG nr. 91/2013 a fost declarata neconstitutionala, pana la intrarea in vigoare a Noului Cod al insolventei, adica pana pe 28 iunie, se aplica Legea nr. 85/2006.

In schimb, atunci cand Legea nr. 85/2014 se va aplica se vor abroga urmatoarele acte normative:

Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificarile si completarile ulterioare;
Legea nr. 381/2009 privind introducerea concordatului preventiv si mandatului ad-hoc, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 870 din 14 decembrie 2009, cu modificarile ulterioare;
Ordonanta Guvernului nr. 10/2004 privind falimentul institutiilor de credit, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 84 din 30 ianuarie 2004, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 278/2004, cu modificarile si completarile ulterioare;
sectiunile 1-3 ale capitolului III, capitolul IV si art. 83 din Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiara, falimentul, dizolvarea si lichidarea voluntara in activitatea de asigurari, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 453 din 23 iulie 2013, cu modificarile ulterioare;
Legea nr. 637/2002 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat in domeniul insolventei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 931 din 19 decembrie 2002, cu modificarile si completarile ulterioare;
art. 175 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, cu modificarile ulterioare, precum si art. 81 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procesual penale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013;
orice alte dispozitii contrare. Prezenta lege transpune Directiva 2001/24/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 4 aprilie 2001 privind reorganizarea si lichidarea institutiilor de credit, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 125 din 5 mai



Puteti consulta integral Legea nr. 85/2014 in sectiunea noastra de Legislatie.


 


Musafir

#23535 Oltchim, pe marginea prapastiei

2014-07-07 08:32

http://www.impactreal.ro/2014070617185/Oltchim-pe-marginea-prapastiei.html

Data publicarii: 06-07-14
Creditorii Oltchim au respins recent toate ofertele de creditare aduse de administratorii combinatului, adică împrumutul de circa 15 milioane de euro acordat de companiile chineze interesate de Oltchim şi de încă 10 milioane de euro de la RCS&RDS, Alro şi Bulrom, potrivit Bursa. Gheorghe Piperea, unul dintre administratorii judiciari ai OLTCHIM, a declarat publicaţiei economice din capitală: „Majoritatea creditorilor a dat vot pozitiv dar cu condiţii. Noi a trebuit să-l considerăm vot negativ conform legislaţiei în vigoare. Vom relua votul săptămâna viitoare, probabil pe miercuri-joi, pentru ca pre-contractele de împrumut să se adapteze la cerinţele creditorilor, iar AAAS să îşi ajusteze poziţia. Desigur, ne vom întâlni înainte şi cu creditorii şi cu cei care sunt dispuşi să împrumute Oltchim. De asemenea, creditorii au aprobat amânarea licitaţiei pentru vânzarea Oltchim până în decembrie”. Compania RCS-RDS ar fi
oferit combinatului un împrumut de circa 1,5 milioane de euro, iar contractele cu Alro şi Bulrom ar presupune plata în avans a unor produse. Creditorii au respins, însă, împrumutul RCS, nefiind vorba de vot pozitiv condiţionat. Cu 25 milioane de euro, Oltchim ar putea majora producţia la circa 50% din această vară.
Compania Oltchim este pe primul loc in topul firmelor datornice, urmată de Lukoil, Rompetrol, Daewoo şi UPC. Combinatul chimic are cea mai mare pierdere înregistrată anul trecut, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor. Deşi s-a anunţat că, dacă se disponibilizează o treime dintre angajaţi if se schimbă conducerea ineficientă, administratorii judiciari ar fi fost capabili să scadă cheltuielile şi pierderile, doer că acest lucru nu s-a întâmplat. Pierderile au crescut de la 128 de milioane de euro, în 2012, la 215 milioane de euro, în 2013, aproape dublul cifrei de afaceri, care a fost de 113 milioane de euro.

Musafir

#23536

2014-07-07 08:52

http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_37739/Legea/nr./85/2014/privind/procedurile/de/prevenire/a/insolventei/si/de/insolventa.html

Atentie! Procesele incepute inainte de intrarea in vigoare a noii legi raman supuse legii aplicabile anterior acestei date.

SECTIUNEA a 2-a
Definitii

Art. 5


12. contract de compensare bilaterala reprezinta oricare dintre urmatoarele:
A. orice contract sau clauza cuprinsa intr-un contract incheiat intre institutia de credit debitoare si orice alta entitate, inclusiv persoane fizice, avand ca obiect operatiuni cu instrumente financiare derivate realizate pe pietele reglementate, pietele asimilate ori pe pietele la buna intelegere, prin care se stipuleaza compensarea unor obligatii de plata sau obligatii de a face, prezente ori viitoare, decurgand din sau avand legatura cu unul ori mai multe astfel de contracte, inclusiv orice garantie accesorie ori avand legatura cu acestea; sau
B. orice contract sau clauza, de natura celor prevazute la lit.A, prin care se stipuleaza compensarea unor obligatii de plata sau obligatii de a face, prezente ori viitoare, decurgand din unul sau mai multe contracte de compensare bilaterala, inclusiv orice garantie accesorie ori avand legatura cu acestea, in temeiul carora compensarea bilaterala contractuala se poate realiza prin una sau mai multe dintre urmatoarele modalitati:
a) stingerea si/sau devansarea scadentei oricarei obligatii de plata ori obligatii de a face decurgand din unul sau mai multe contracte din categoria celor prevazute mai sus;
b) calcularea sau estimarea unei valori de compensare, valori de piata, valori de lichidare ori valori de inlocuire a oricarei obligatii care a fost stinsa sau a carei scadenta a fost devansata potrivit prevederilor lit. a);
c) conversia intr-o singura moneda a oricarei valori calculate potrivit prevederilor lit. b);
d) compensarea, pana la obtinerea unei sume nete, a oricaror valori calculate potrivit prevederilor lit. b), asa cum au fost convertite potrivit prevederilor lit. c);
e) lichidarea bunurilor si drepturilor din averea institutiei de credit debitoare;
13. coordonarea procedurala reprezinta setul de masuri menite sa coreleze procedurile de insolventa deschise impotriva membrilor unui grup de societati, cu scopul de a asigura celeritatea si armonizarea procedurilor, precum si minimizarea costurilor;


Musafir

#23537 Legea 85/2014

2014-07-07 08:59

Atentie! Procesele incepute inainte de intrarea in vigoare a noii legi raman supuse legii aplicabile anterior acestei date.

http://www.legex.ro/Legea-85-2014-134518.aspx
Legea Nr.85 din 25.06.2014
privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă
ACT EMIS DE: Parlamentul Romaniei
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 466 din 25 iunie 2014



Parlamentul României adoptă prezenta lege. Titlul PRELIMINAR Capitolul IDomeniul de reglementare Articolul 1Prezenta lege stabileşte regulile în domeniul prevenirii insolvenţei şi al insolvenţei. Articolul 2Scopul prezentei legi este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului, cu acordarea, atunci când este posibil, a şansei de redresare a activităţii acestuia. Articolul 3(1) Procedurile prevăzute de prezenta lege se aplică profesioniştilor, astfel cum sunt definiţi la art. 3 alin. (2) din Codul civil, cu excepţia celor care exercită profesii liberale, precum şi a celor cu privire la care se prevăd dispoziţii speciale în ceea ce priveşte regimul insolvenţei lor.(2) Procedura prevăzută de prezenta lege se aplică şi regiilor autonome.(3) Procedura prevăzută de prezenta lege nu este aplicabilă unităţilor şi instituţiilor de învăţământ preuniversitar, universitar şi entităţilor prevăzute la art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare. Capitolul IIPrincipiile fundamentale ale procedurilor de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. Definiţii Secţiunea 1Principii Articolul 4Prevederile prezentei legi se bazează pe următoarele principii: 1. maximizarea gradului de valorificare a activelor şi de recuperare a creanţelor; 2. acordarea unei şanse debitorilor de redresare eficientă şi efectivă a afacerii, fie prin intermediul procedurilor de prevenire a insolvenţei, fie prin procedura de reorganizare judiciară; 3. asigurarea unei proceduri eficiente, inclusiv prin mecanisme adecvate de comunicare şi derulare a procedurii într-un timp util şi rezonabil, într-o manieră obiectivă şi imparţială, cu un minim de costuri; 4. asigurarea unui tratament egal al creditorilor de acelaşi rang; 5. asigurarea unui grad ridicat de transparenţă şi previzibilitate în procedură; 6. recunoaşterea drepturilor existente ale creditorilor şi respectarea ordinii de prioritate a creanţelor, având la bază un set de reguli clar determinate şi uniform aplicabile; 7. limitarea riscului de credit şi a riscului sistemic asociat tranzacţiilor cu instrumente financiare derivate prin recunoaşterea compensării cu exigibilitate imediată în cazul insolvenţei sau al unei proceduri de prevenire a insolvenţei unui cocontractant, având ca efect reducerea riscului de credit la o sumă netă datorată între părţi sau chiar la zero atunci când, pentru acoperirea expunerii nete, au fost transferate garanţii financiare; 8. asigurarea accesului la surse de finanţare în procedurile de prevenire a insolvenţei, în perioada de observaţie şi de reorganizare, cu crearea unui regim adecvat pentru protejarea acestor creanţe; 9. fundamentarea votului pentru aprobarea planului de reorganizare pe criterii clare, cu asigurarea unui tratament egal între creditorii de acelaşi rang, a recunoaşterii priorităţilor comparative şi a acceptării unei decizii a majorităţii, urmând să se ofere celorlalţi creditori plăţi egale sau mai mari decât ar primi în faliment; 10. favorizarea, în procedurile de prevenire a insolvenţei, a negocierii/renegocierii amiabile a creanţelor şi a încheierii unui concordat preventiv; 11. valorificarea în timp util şi într-o manieră cât mai eficientă a activelor; 12. în cazul grupului de societăţi, coordonarea procedurilor de insolvenţă, în scopul abordării integrate a acestora; 13. administrarea procedurilor de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă de către practicieni în insolvenţă şi desfăşurarea acestora sub controlul instanţei de judecată. Secţiunea a 2-aDefiniţii Articolul 5În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile au următoarele semnificaţii: 1. acord de compensare bilaterală (netting) reprezintă: a)orice acord master de netting - orice înţelegere sau clauză în cadrul unui contract financiar calificat dintre două părţi, prin care se prevede un netting al unor plăţi ori o îndeplinire a unor obligaţii sau o realizare a unor drepturi prezente ori viitoare rezultând din sau având legătură cu unul ori mai multe contracte financiare calificate; b)orice acord master - master de netting - orice acord master de netting între două părţi, prin care se prevede nettingul între două sau mai multe acorduri master de netting; c)orice înţelegere de garantare subsecventă ori în legătură cu unul sau mai multe acorduri master de netting;2. activităţi curente reprezintă acele activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii şi operaţiuni financiare, propuse a fi efectuate de debitor în perioada de observaţie şi în perioada de reorganizare, în cursul normal al activităţii sale, cum ar fi: a)continuarea activităţilor contractate şi încheierea de noi contracte, conform obiectului de activitate; b)efectuarea operaţiunilor de încasări şi plăţi aferente acestora; c)asigurarea finanţării capitalului de lucru în limite curente;3. administrator interimar este persoana fizică sau juridică desemnată de Banca Naţională a României, iar, în cazul cooperativelor de credit, şi comitetul de administrare specială desemnat de casa centrală a cooperativelor de credit, abilitată să ia măsuri de conservare, în scopul prevenirii diminuării activului şi a creşterii pasivului instituţiei de credit, de la momentul depunerii unei cereri de deschidere a procedurii falimentului şi până la data numirii lichidatorului judiciar, în procedura falimentului instituţiilor de credit; 4. administrator special este persoana fizică sau juridică desemnată de adunarea generală a acţionarilor/asociaţilor/ membrilor debitorului, împuternicită să le reprezinte interesele în procedură şi, atunci când debitorului i se permite să îşi administreze activitatea, să efectueze, în numele şi pe contul acestuia, actele de administrare necesare; 5. averea debitorului reprezintă totalitatea bunurilor şi drepturilor sale patrimoniale, inclusiv cele dobândite în cursul procedurii insolvenţei, care pot face obiectul executării silite potrivit Codului de procedură civilă; 6. Buletinul procedurilor de insolvenţă, denumit în continuare BPI, este publicaţia editată de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, care are drept scop publicarea citaţiilor, convocărilor, notificărilor şi comunicărilor actelor de procedură efectuate de instanţele judecătoreşti, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar după deschiderea procedurii de insolvenţă prevăzute de prezenta lege, precum şi a altor acte care, potrivit legii, trebuie publicate; 7. centrul principalelor interese ale debitorului, în situaţia procedurii de insolvenţă cu element de extraneitate, este, până la proba contrarie, după caz: a)sediul social al persoanei juridice; b)sediul profesional al persoanei fizice care exercită o activitate economică sau o profesie independentă; c)domiciliul persoanei fizice care nu exercită o activitate economică sau o profesie independentă;8. cererea comună de deschidere a procedurii insolvenţei este cererea formulată de debitor sau creditor, având drept scop deschiderea procedurii insolvenţei în mod concomitent împotriva a 2 sau a mai multor membri ai grupului de societăţi, în cadrul unor dosare separate, repartizate spre soluţionare aceluiaşi judecător-sindic; 9. controlul este capacitatea de a determina sau influenţa în mod dominant, direct ori indirect, politica financiară şi operaţională a unei societăţi sau deciziile la nivelul organelor societare. O persoană va fi considerată ca deţinând controlul atunci când: a)deţine în mod direct sau indirect o participaţie calificată de cel puţin 40% din drepturile de vot ale respectivei societăţi şi niciun alt asociat sau acţionar nu deţine în mod direct ori indirect un procentaj superior al drepturilor de vot; b)deţine în mod direct sau indirect majoritatea drepturilor de vot în adunarea generală a societăţii respective; c)în calitate de asociat sau acţionar al respectivei societăţi dispune de puterea de a numi sau de a revoca majoritatea membrilor organelor de administraţie, conducere sau supraveghere;10. consumator captiv este consumatorul care, din considerente tehnice, economice sau de reglementare, nu poate alege furnizorul; 11. contractul financiar calificat este: a)orice contract având ca obiect operaţiuni cu instrumente financiare derivate; b)orice acord repo şi acord reverse repo; c)orice contract buy-sellback şi sell-buyback; precum şi d)orice contract având ca obiect operaţiuni de împrumut de valori mobiliare, realizate pe pieţele reglementate, pieţele asimilate sau pieţele la buna înţelegere, astfel cum sunt acestea reglementate;12. contract de compensare bilaterală reprezintă oricare dintre următoarele: A. orice contract sau clauză cuprinsă într-un contract încheiat între instituţia de credit debitoare şi orice altă entitate, inclusiv persoane fizice, având ca obiect operaţiuni cu instrumente financiare derivate realizate pe pieţele reglementate, pieţele asimilate ori pe pieţele la buna înţelegere, prin care se stipulează compensarea unor obligaţii de plată sau obligaţii de a face, prezente ori viitoare, decurgând din sau având legătură cu unul ori mai multe astfel de contracte, inclusiv orice garanţie accesorie ori având legătură cu acestea; sau B. orice contract sau clauză, de natura celor prevăzute la lit. A, prin care se stipulează compensarea unor obligaţii de plată sau obligaţii de a face, prezente ori viitoare, decurgând din unul sau mai multe contracte de compensare bilaterală, inclusiv orice garanţie accesorie ori având legătură cu acestea, în temeiul cărora compensarea bilaterală contractuală se poate realiza prin una sau mai multe dintre următoarele modalităţi: a)stingerea şi/sau devansarea scadenţei oricărei obligaţii de plată ori obligaţii de a face decurgând din unul sau mai multe contracte din categoria celor prevăzute mai sus; b)calcularea sau estimarea unei valori de compensare, valori de piaţă, valori de lichidare ori valori de înlocuire a oricărei obligaţii care a fost stinsă sau a cărei scadenţă a fost devansată potrivit prevederilor lit. a); c)conversia într-o singură monedă a oricărei valori calculate potrivit prevederilor lit. b); d)compensarea, până la obţinerea unei sume nete, a oricăror valori calculate potrivit prevederilor lit. b), aşa cum au fost convertite potrivit prevederilor lit. c); e)lichidarea bunurilor şi drepturilor din averea instituţiei de credit debitoare;13. coordonarea procedurală reprezintă setul de măsuri menite să coreleze procedurile de insolvenţă deschise împotriva membrilor unui grup de societăţi, cu scopul de a asigura celeritatea şi armonizarea procedurilor, precum şi minimizarea costurilor; 14. creanţe bugetare reprezintă creanţele constând în impozite, taxe, contribuţii, amenzi şi alte venituri bugetare, precum şi accesoriile acestora. Îşi păstrează această natură şi creanţele bugetare care nu sunt acoperite în totalitate de valoarea privilegiilor, ipotecilor sau a gajurilor deţinute, pentru partea de creanţă neacoperită; 15. creanţe care beneficiază de o cauză de preferinţă sunt acele creanţe care sunt însoţite de un privilegiu şi/sau de un drept de ipotecă şi/sau de drepturi asimilate ipotecii, potrivit art. 2.347 din Codul civil, şi/sau de un drept de gaj asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent dacă acesta este debitor principal sau terţ garant faţă de persoanele beneficiare ale cauzelor de preferinţă. În cazul în care debitorul este terţ garant, creditorul care beneficiază de o cauză de preferinţă va exercita drepturile corelative numai în ceea ce priveşte bunul sau dreptul respectiv. Aceste cauze de preferinţă au înţelesul dat lor de Codul civil, dacă prin lege specială nu se prevede altfel; 16. categoria de creanţe defavorizate este considerată a fi categoria de creanţe pentru care planul de reorganizare prevede cel puţin una dintre modificările următoare pentru creanţele categoriei respective: a)o reducere a cuantumului creanţei şi/sau a accesoriilor acesteia la care creditorul este îndreptăţit potrivit prezentei legi; b)o reducere a garanţiilor ori reeşalonarea plăţilor în defavoarea creditorului, fără acordul expres al acestuia;17. concordat preventiv este un contract încheiat între debitorul în dificultate financiară, pe de o parte, şi creditorii care deţin cel puţin 75% din valoarea creanţelor acceptate şi necontestate, pe de altă parte, omologat de judecătorul-sindic, contract prin care debitorul propune un plan de redresare şi de realizare a creanţelor acestor creditori, iar creditorii acceptă să sprijine eforturile debitorului de depăşire a dificultăţii în care se află; 18. creanţe salariale sunt creanţele ce izvorăsc din raporturi de muncă şi raporturi asimilate între debitor şi angajaţii acestuia. Aceste creanţe sunt înregistrate din oficiu în tabelul de creanţe de către administratorul judiciar/lichidatorul judiciar; 19. creditor îndreptăţit să participe la procedură este acel titular al unui drept de creanţă asupra averii debitorului, care a înregistrat o cerere de înscriere a creanţei, în urma admiterii căreia acesta dobândeşte drepturile şi obligaţiile reglementate de prezenta lege pentru fiecare stadiu al procedurii. Calitatea de creditor încetează ca urmare a neînscrierii sau a înlăturării din tabelele creditorilor întocmite succesiv în procedură, precum şi prin închiderea procedurii; au calitatea de creditor, fără a depune personal declaraţiile de creanţă, salariaţii debitorului; 20. creditor îndreptăţit să solicite deschiderea procedurii insolvenţei este creditorul a cărui creanţă asupra patrimoniului debitorului este certă, lichidă şi exigibilă de mai mult de 60 de zile. Prin creanţă certă, în sensul prezentei legi, se înţelege acea creanţă a cărei existenţă rezultă din însuşi actul de creanţă sau şi din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul. Creditorii vor putea solicita deschiderea procedurii insolvenţei doar în cazul în care, după compensarea datoriilor reciproce, de orice natură, suma datorată acestora va depăşi suma prevăzută la pct. 72; 21. creditor cu creanţe curente sau creditor curent este acel creditor ce deţine creanţe certe, lichide şi exigibile, născute în timpul procedurii de insolvenţă, şi care are dreptul de a i se achita cu prioritate creanţa, conform documentelor din care rezultă; 22. creditori chirografari sunt creditorii debitorului înscrişi în tabelele de creanţe care nu beneficiază de o cauză de preferinţă. Sunt creditori chirografari şi creditorii care beneficiază de cauze de preferinţă, ale căror creanţe nu sunt acoperite în totalitate de valoarea privilegiilor, a ipotecilor sau a gajurilor deţinute, pentru partea de creanţă neacoperită. Simpla înscriere în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare a unei creanţe nu determină transformarea acesteia în creanţă care beneficiază de o cauză de preferinţă; 23. creditori indispensabili sunt creditorii chirografari care furnizează servicii, materii prime, materiale sau utilităţi fără de care activitatea debitorului nu se poate desfăşura şi care nu pot fi înlocuiţi de niciun alt furnizor care oferă servicii, materii prime, materiale sau utilităţi de acelaşi fel, în aceleaşi condiţii financiare; 24. creditor străin este creditorul al cărui domiciliu sau, după caz, sediu este stabilit într-un stat străin; 25. data deschiderii procedurii reprezintă: a)în cazul cererii debitorului de deschidere a procedurii, data pronunţării încheierii judecătorului-sindic, prevăzută la art. 71; b)în cazul cererii creditorului de deschidere a procedurii, data pronunţării sentinţei judecătorului-sindic, prevăzută la art. 72; c)în cazul insolvenţei transfrontaliere, momentul la care hotărârea de deschidere a procedurii produce efecte, chiar dacă aceasta nu are caracter definitiv;26. debitor este persoana fizică sau juridică care poate fi subiect al unei proceduri prevăzute de prezenta lege; 27. debitor în dificultate financiară este debitorul care, deşi execută sau este capabil să execute obligaţiile exigibile, are un grad de lichiditate pe termen scurt redus şi/sau un grad de îndatorare pe termen lung ridicat, ce pot afecta îndeplinirea obligaţiilor contractuale în raport cu resursele generate din activitatea operaţională sau cu resursele atrase prin activitatea financiară; 28. extras al raportului de activitate reprezintă un rezumat al măsurilor luate de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar. Menţionarea următoarelor elemente este obligatorie: a)persoanele de specialitate desemnate potrivit prevederilor art. 61, precum şi onorariul acestora; b)actele de dispoziţie asupra averii debitorului şi documentele încheiate în acest sens, inclusiv procesul-verbal de adjudecare sau contractul de vânzare, după caz; c)încheierea, modificarea sau încetarea unor contracte la care debitorul este parte; d)situaţia încasărilor şi plăţilor, în sinteză; e)promovarea unor acţiuni prevăzute la art. 117-122 sau la art. 169; f)măsuri privind acordarea unei protecţii corespunzătoare creditorului care beneficiază de o cauză de preferinţă; g)stadiul efectuării inventarierii, dacă este cazul;29. insolvenţa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide şi exigibile, astfel: a)insolvenţa debitorului se prezumă atunci când acesta, după 60 de zile de la scadenţă, nu a plătit datoria sa faţă de creditor; prezumţia este relativă; b)insolvenţa este iminentă atunci când se dovedeşte că debitorul nu va putea plăti la scadenţă datoriile exigibile angajate, cu fondurile băneşti disponibile la data scadenţei;30. insolvenţa instituţiei de credit este acea stare a instituţiei de credit aflate în una dintre următoarele situaţii: a)incapacitatea vădită de plată a datoriilor exigibile cu disponibilităţile băneşti; b)scăderea sub 2% a indicatorului de solvabilitate a instituţiei de credit; c)retragerea autorizaţiei de funcţionare a instituţiei de credit, potrivit prevederilor legale, ca urmare a imposibilităţii de redresare financiară a unei instituţii de credit;31. insolvenţa societăţii de asigurare/reasigurare este acea stare a societăţii de asigurare/reasigurare caracterizată prin una dintre următoarele situaţii: a)incapacitatea vădită de plată a datoriilor exigibile cu disponibilităţile băneşti; b)scăderea valorii marjei de solvabilitate disponibile sub jumătate din limita minimă prevăzută de reglementările legale în vigoare pentru fondul de siguranţă; c)imposibilitatea restabilirii situaţiei financiare a societăţii de asigurare/reasigurare în cadrul procedurii de redresare financiară;32. instanţa străină este autoritatea judecătorească sau orice altă autoritate competentă potrivit legii statului de origine, abilitată să deschidă şi să controleze sau să supravegheze o procedură străină ori să adopte hotărâri în cursul derulării unei asemenea proceduri; 33. instrumente financiare sunt valori mobiliare, titluri de participare ale organismelor de plasament colectiv, instrumente ale pieţei monetare, contracte futures, inclusiv contracte care implică plata unor diferenţe în numerar, contracte forward pe rata dobânzii, swap-uri pe rata dobânzii, cursul de schimb şi acţiuni, opţiuni pe orice instrument financiar prevăzut în aceste categorii, inclusiv contracte care implică plata unor diferenţe în numerar, precum şi opţiuni pe cursul de schimb, rata dobânzii şi instrumente financiare derivate pe mărfuri şi orice alt instrument admis la tranzacţionare pe o piaţă reglementată într-un stat membru sau pentru care s-a făcut o cerere de admitere la tranzacţionare pe o astfel de piaţă; 34. înţelegere de garantare este orice contract/instrument de garantare a unui acord de netting sau a unor contracte financiare calificate, incluzând: gajuri, scrisori de garanţie, garanţii personale şi altele asemenea; 35. grup de societăţi înseamnă două sau mai multe societăţi interconectate prin control şi/sau deţinerea participaţiilor calificate; 36. mandat ad-hoc este o procedură confidenţială, declanşată la cererea debitorului în dificultate financiară, prin care un mandatar ad-hoc, desemnat de instanţă, negociază cu creditorii în scopul realizării unei înţelegeri între unul sau mai mulţi dintre aceştia şi debitor, în vederea depăşirii stării de dificultate în care se află; 37. membru al grupului poate fi oricare din societăţile grupului, indiferent dacă este societatea-mamă sau un membru controlat al grupului; 38. membru controlat al grupului este acea societate controlată de societatea-mamă; 39. obligaţie de cooperare reprezintă îndatorirea instanţelor şi a practicienilor în insolvenţă de a asigura coordonarea procedurală prin următoarele mijloace: a)schimbul de informaţii cu privire la procedură, în special în privinţa creanţelor, activelor şi măsurilor luate de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar; b)deschiderea concomitentă a procedurilor de insolvenţă a membrilor grupului, la cererea debitorilor sau a creditorilor; c)fixarea corelată a termenelor procedurale, precum şi a şedinţelor adunării creditorilor; d)în cazul în care nu a fost desemnat acelaşi practician în insolvenţă pentru fiecare membru al grupului, coordonarea comunicării între practicienii în insolvenţă de către practicianul desemnat în dosarul privind societatea-mamă sau, după caz, societatea cu cea mai mare cifră de afaceri conform ultimei situaţii financiare anuale publicate;40. operaţiunea de compensare bilaterală (netting) presupune realizarea, în legătură cu unul sau mai multe contracte financiare calificate, a uneia sau a mai multora dintre următoarele operaţiuni: a)încetarea unui contract financiar calificat şi/sau accelerarea oricărei plăţi sau îndepliniri a unei obligaţii ori realizări a unui drept în baza unuia sau a mai multor contracte financiare calificate având ca temei un acord de compensare bilaterală (netting); b)calcularea sau estimarea unei valori de compensare, valori de piaţă, valori de lichidare ori valori de înlocuire a oricăreia dintre obligaţiile sau drepturile la care se referă lit. a); c)conversia într-o singură monedă a oricărei valori, calculată potrivit lit. b); d)compensarea, până la obţinerea unei sume nete (off-set), a oricăror valori calculate potrivit lit. b) şi convertite potrivit prevederilor lit. c);41. participaţie calificată înseamnă fracţiunea de capital cuprinsă între 20% şi 50% deţinută de către o persoană în altă societate; 42. perioada de observaţie este perioada cuprinsă între data deschiderii procedurii insolvenţei şi data confirmării planului de reorganizare sau, după caz, a intrării în faliment; 43. piaţa reglementată este sistemul de tranzacţionare prevăzut de art. 125 din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu modificările şi completările ulterioare; 44. procedura colectivă este procedura în care creditorii participă împreună la urmărirea şi recuperarea creanţelor lor, în modalităţile prevăzute de prezenta lege; 45. procedura falimentului este procedura de insolvenţă, concursuală, colectivă şi egalitară, care se aplică debitorului în vederea lichidării averii acestuia pentru acoperirea pasivului, urmată de radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat; 46. procedura generală reprezintă procedura de insolvenţă prevăzută de prezenta lege, prin care un debitor care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 38 alin. (1), fără a le îndeplini simultan şi pe cele de la art. 38 alin. (2), intră, după perioada de observaţie, succesiv, în procedura de reorganizare judiciară şi în procedura falimentului sau, separat, numai în reorganizare judiciară ori doar în procedura falimentului; 47. procedura simplificată reprezintă procedura de insolvenţă prevăzută de prezenta lege, prin care debitorul care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 38 alin. (2) intră direct în procedura falimentului, fie odată cu deschiderea procedurii insolvenţei, fie după o perioadă de observaţie de maximum 20 de zile, perioadă în care vor fi analizate elementele prevăzute la art. 38 alin. (2) lit. c) şi d); 48. procedura română de insolvenţă este orice procedură reglementată de prezenta lege, cu excepţia procedurilor de prevenire a insolvenţei; 49. procedura străină este procedura colectivă, publică, judiciară sau administrativă, care se desfăşoară în conformitate cu legislaţia în materie de insolvenţă a unui stat străin, inclusiv procedura provizorie, în care bunurile şi activitatea debitorului sunt supuse controlului sau supravegherii unei instanţe străine, în scopul reorganizării sau lichidării activităţii acelui debitor; 50. procedura străină principală este procedura străină de insolvenţă care se desfăşoară în statul în care se situează centrul principalelor interese ale debitorului; 51. procedura străină secundară este procedura străină de insolvenţă, alta decât cea principală, care se desfăşoară în statul în care debitorul îşi are stabilit un sediu; 52. profesia liberală este profesia exercitată în baza unei calificări profesionale, cu titlu personal, pe propria răspundere şi în mod independent, implicând activităţi de natură intelectuală în interesul clientului şi servind interesul public. Caracteristice pentru aceste profesii sunt: existenţa unui cod de etică, pregătirea profesională continuă şi confidenţialitatea relaţiilor cu clientul; 53. programul de plată a creanţelor este graficul de achitare a acestora menţionat în planul de reorganizare care include: a)cuantumul sumelor pe care debitorul se obligă să le plătească creditorilor, dar nu mai mult decât sumele datorate conform tabelului definitiv de creanţe; în cazul creditorilor beneficiari ai unei cauze de preferinţă sumele vor putea include şi dobânzile; b)termenele la care debitorul urmează să plătească aceste sume;54. reorganizare judiciară este procedura ce se aplică debitorului în insolvenţă, persoană juridică, în vederea achitării datoriilor acestuia, conform programului de plată a creanţelor. Procedura de reorganizare presupune întocmirea, aprobarea, confirmarea, implementarea şi respectarea unui plan, numit plan de reorganizare, care poate să prevadă, nelimitativ, împreună sau separat: a)restructurarea operaţională şi/sau financiară a debitorului; b)restructurarea corporativă prin modificarea structurii de capital social; c)restrângerea activităţii prin lichidarea parţială sau totală a activului din averea debitorului;55. reprezentant român este practicianul în insolvenţă desemnat ca administrator sau lichidator judiciar ori administrator concordatar, în cadrul unei proceduri române de insolvenţă sau de prevenire a insolvenţei potrivit prevederilor prezentei legi; 56. reprezentant străin este persoana fizică sau juridică, incluzând persoanele desemnate cu titlu provizoriu, autorizate, în cadrul unei proceduri străine să administreze reorganizarea sau lichidarea bunurilor şi a activităţii debitorului sau să acţioneze ca reprezentant al unei proceduri străine; 57. sediul este orice punct de lucru în care debitorul exercită, cu mijloace umane şi materiale şi cu caracter netranzitoriu, o activitate economică sau o profesie independentă; 58. sediul principal este, în situaţia procedurii de insolvenţă cu element de extraneitate, locul în care se află, într-un mod verificabil de către terţi, centrul principal de conducere, supraveghere şi gestiune a activităţii statutare a persoanei juridice, chiar dacă hotărârile organului de conducere respectiv sunt adoptate potrivit directivelor transmise de membri, acţionari sau asociaţi din alte state; 59. sediul profesional este locul în care funcţionează, într-un mod verificabil de către terţi, conducerea activităţii economice ori a exercitării profesiei independente a persoanei fizice; 60. sistemul alternativ de tranzacţionare este sistemul de tranzacţionare prevăzut la art. 2 alin. (1) pct. 26 din Legea nr. 297/2004, cu modificările şi completările ulterioare; 61. societate înseamnă orice entitate de drept privat constituită în temeiul Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; 62. societate-mamă este societatea care exercită controlul sau influenţa dominantă asupra celorlalte societăţi din grup; 63. societate de asigurare/reasigurare este asigurătorul şi/sau reasigurătorul, astfel cum sunt definiţi la art. 2 din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare; 64. statul în care se găseşte un bun este: a)pentru bunurile corporale - statul pe teritoriul căruia este situat bunul; b)pentru bunurile şi drepturile pe care proprietarul sau titularul trebuie să le înscrie într-un registru public - statul sub a cărui autoritate este păstrat registrul; c)pentru creanţe - statul pe teritoriul căruia se află centrul principalelor interese ale debitorului creanţei, astfel cum este determinat la pct. 7;65. subansamblul funcţional reprezintă un grup de bunuri ale debitorului care asigură realizarea unui produs finit, de sine stătător, sau permite desfăşurarea unei afaceri independente; 66. supravegherea exercitată de administratorul judiciar, în condiţiile în care nu s-a ridicat dreptul de administrare al debitorului, constă în analiza permanentă a activităţii acestuia şi avizarea prealabilă atât a măsurilor care implică patrimonial debitorul, cât şi a celor menite să conducă la restructurarea/reorganizarea acesteia; avizarea se efectuează având la bază o raportare întocmită de către administratorul special, care menţionează şi faptul că au fost verificate şi că sunt îndeplinite condiţiile privind realitatea şi oportunitatea operaţiunilor juridice supuse avizării. Supravegherea operaţiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului se face prin avizul prealabil acordat cel puţin cu privire la următoarele operaţiuni: a)plăţile, atât prin contul bancar, cât şi prin casierie; aceasta se poate realiza fie prin avizarea fiecărei plăţi, fie prin instrucţiuni generale cu privire la efectuarea plăţilor; b)încheierea contractelor în perioada de observaţie şi în perioada de reorganizare; c)operaţiunile juridice în litigiile în care este implicat debitorul, avizarea măsurilor propuse privind recuperarea creanţelor; d)operaţiunile care implică diminuarea patrimoniului, precum casări, reevaluări etc.; e)tranzacţiile propuse de către debitor; f)situaţiile financiare şi raportul de activitate ataşat acestora; g)măsurile de restructurare sau modificările contractului colectiv de muncă; h)mandatele pentru adunările şi comitetele creditorilor ale societăţilor aflate în insolvenţă la care societatea debitoare deţine calitatea de creditor, precum şi în adunările generale ale acţionarilor la societăţile la care debitorul deţine participaţii; i)înstrăinarea de active imobilizate din patrimoniul societăţii la care debitorul deţine participaţii sau grevarea de sarcini ale acestora, este necesară, pe lângă avizul administratorului judiciar, şi parcurgerea procedurii prevăzute de art. 87 alin. (2) şi (3);67. tabel definitiv de creanţe este tabelul care cuprinde toate creanţele asupra averii debitorului la data deschiderii procedurii, acceptate în tabelul preliminar şi împotriva cărora nu s-au formulat contestaţii, precum şi creanţele admise în urma soluţionării contestaţiilor sau cele admise provizoriu de către judecătorul-sindic. În cazul procedurii simplificate, tabelul definitiv de creanţe cuprinde, pe lângă creanţele născute anterior deschiderii procedurii, şi creanţele născute în perioada de observaţie, ce au fost admise la masa credală. În acest tabel se arată suma solicitată, suma admisă şi rangul de prioritate al creanţei potrivit prevederilor art. 159 şi 161; 68. tabelul definitiv consolidat de creanţe cuprinde totalitatea creanţelor care figurează ca admise în tabelul definitiv de creanţe şi cele din tabelul suplimentar necontestate, precum şi cele rezultate în urma soluţionării contestaţiilor la tabelul suplimentar. În situaţia în care s-a dispus intrarea în faliment după confirmarea unui plan de reorganizare, tabelul definitiv consolidat va cuprinde: totalitatea creanţelor ce figurează ca admise în tabelul definitiv de creanţe, cele din tabelul suplimentar necontestate, cele rezultate în urma soluţionării contestaţiilor la tabelul suplimentar, din care se vor deduce sumele achitate pe parcursul derulării planului de reorganizare; 69. tabelul preliminar de creanţe cuprinde toate creanţele scadente sau nescadente, sub condiţie sau în litigiu, născute înainte de data deschiderii procedurii, acceptate de către administratorul judiciar în urma verificării acestora. În tabel vor fi menţionate atât suma solicitată de către creditor, cât şi suma acceptată şi rangul de prioritate, iar în situaţia creditorului aflat în procedura insolvenţei se va arăta şi administratorul judiciar/lichidatorul judiciar desemnat. În cazul procedurii simplificate, în acest tabel se vor înregistra şi creanţele născute după deschiderea procedurii şi până la momentul intrării în faliment; 70. tabelul suplimentar cuprinde toate creanţele născute după data deschiderii procedurii generale şi până la data începerii procedurii falimentului, acceptate de către lichidatorul judiciar în urma verificării acestora. În tabel vor fi menţionate atât suma solicitată de către creditor, cât şi suma acceptată şi rangul de preferinţă; 71. testul creditorului privat reprezintă analiza comparativă a gradului de îndestulare a creanţei bugetare prin raportare la un creditor privat diligent, în cadrul unei proceduri de prevenire a insolvenţei sau reorganizare, comparativ cu o procedură de faliment. Analiza are la bază un raport de evaluare întocmit de către un evaluator autorizat membru ANEVAR, desemnat de creditorul bugetar şi se raportează inclusiv la durata unei proceduri de faliment comparativ cu programul de plăţi propus. Nu constituie ajutor de stat situaţia în care testul creditorului privat atestă faptul că distribuţiile pe care le-ar primi creditorul bugetar în cazul unei proceduri de prevenire a insolventei sau reorganizare sunt superioare celor pe care le-ar primi într-o procedură de faliment; 72. valoarea-prag reprezintă cuantumul minim al creanţei, pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă. Valoarea-prag este de 40.000 lei atât pentru creditori, cât şi pentru debitor, inclusiv pentru cererile formulate de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru creanţe de altă natură decât cele salariale, iar pentru salariaţi este de 6 salarii medii brute pe economie/salariat. Titlul IProceduri de prevenire a insolvenţei Capitolul IDispoziţii generale Articolul 6Prezentul titlu se aplică debitorilor aflaţi în dificultate financiară. Articolul 7(1) Organele care aplică procedurile prevăzute de prezentul titlu sunt: instanţele judecătoreşti, prin preşedintele tribunalului sau, după caz, prin judecătorul-sindic, mandatarul ad-hoc, respectiv administratorul concordatar.(2) Creditorii participă la procedură în mod individual, în măsura permisă de drepturile aferente creanţei lor, precum şi în mod colectiv, potrivit prezentei legi, prin adunarea creditorilor şi reprezentantul creditorilor.(3) Debitorul participă la procedură prin reprezentanţii săi legali sau convenţionali. Articolul 8 (1) Tribunalul în a cărui circumscripţie se află sediul principal sau sediul profesional al debitorului este competent să soluţioneze cererile la care se referă prezentul titlu.(2) Cererile şi pricinile referitoare la concordatul preventiv sunt de competenţa judecătorului-sindic, desemnat potrivit prevederilor Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Hotărârile pronunţate de preşedintele tribunalului sau de judecătorul-sindic, în aplicarea prezentului titlu, sunt executorii.(4) Hotărârile preşedintelui tribunalului sau ale judecătorului-sindic pot fi atacate de părţi numai cu apel, în termen de 7 zile, care se calculează de la comunicare, pentru absenţi, şi de la pronunţare, pentru cei prezenţi.(5) Apelul nu este suspensiv de executare. Articolul 9Curtea de apel este instanţa de apel pentru hotărârile pronunţate de preşedintele tribunalului sau de judecătorul-sindic, după caz. Hotărârile curţii de apel sunt definitive. Capitolul IIMandatul ad-hoc Articolul 10(1) Un debitor poate adresa preşedintelui tribunalului o cerere de numire a unui mandatar ad-hoc. Prin cererea sa, debitorul propune un mandatar ad-hoc dintre practicienii în insolvenţă, autorizaţi potrivit legii.(2) Cererea trebuie să cuprindă o descriere detaliată a motivelor care fac necesară numirea unui mandatar ad-hoc. Articolul 11Cererea este depusă la cabinetul preşedintelui tribunalului şi se înregistrează într-un registru special. Articolul 12(1) După primirea cererii, preşedintele tribunalului dispune citarea, în termen de 5 zile, prin agent procedural, a debitorului şi a mandatarului ad-hoc propus.(2) Procedura se desfăşoară în camera de consiliu şi se menţine confidenţială pe toată durata sa.(3) Confidenţialitatea procedurii este obligatorie pentru toate persoanele şi instituţiile care iau parte sau sunt implicate în aceasta. Articolul 13(1) După ascultarea debitorului, dacă se constată că dificultăţile financiare ale acestuia sunt reale, iar persoana propusă ca mandatar ad-hoc întruneşte condiţiile legii pentru exercitarea acestei calităţi, preşedintele tribunalului desemnează, prin încheiere executorie, mandatarul ad-hoc propus.(2) Obiectivul mandatarului ad-hoc va fi acela de a realiza, în termen de 90 de zile de la desemnare, o înţelegere între debitor şi unul sau mai mulţi creditori ai săi, în vederea depăşirii stării de dificultate financiară în care se află debitorul, a salvgardării acestuia, păstrării locurilor de muncă şi acoperirii creanţelor asupra debitorului.(3) În scopul realizării obiectivului mandatului, mandatarul ad-hoc va putea propune remiteri, reeşalonări sau reduceri parţiale de datorii, continuarea sau încetarea unor contracte în curs, reduceri de personal, precum şi orice alte măsuri considerate a fi necesare. Articolul 14Onorariul mandatarului ad-hoc va fi stabilit provizoriu de către preşedintele tribunalului, la propunerea debitorului şi cu acordul mandatarului ad-hoc, sub forma unui onorariu fix sau a unui onorariu lunar. Acesta va putea fi modificat ulterior, la cererea mandatarului ad-hoc, cu acordul debitorului. Articolul 15(1) Mandatul ad-hoc încetează:a)prin denunţarea unilaterală a mandatului de către debitor sau de către mandatarul ad-hoc; b)prin încheierea înţelegerii prevăzute la art. 13 alin. (2); c)dacă, în termenul prevăzut la art. 13 alin. (2), mandatarul nu a reuşit să intermedieze încheierea unei înţelegeri între debitor şi creditorii săi. (2) La cererea debitorului sau a mandatarului ad-hoc, preşedintele tribunalului va constata încetarea mandatului ad-hoc, prin încheiere definitivă. Capitolul IIIConcordatul preventiv Secţiunea 1Beneficiarii procedurii. Organele care aplică procedura Articolul 16Poate recurge la procedura de concordat preventiv orice debitor în dificultate financiară, cu următoarele excepţii: a)dacă în cei 3 ani anteriori ofertei de concordat preventiv debitorul a mai beneficiat de un concordat preventiv care a eşuat; b)dacă debitorul şi/sau acţionarii/asociaţii/asociaţii comanditari care deţin controlul debitorului sau administratorii/directorii acestuia au fost condamnaţi definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate contra patrimoniului, de corupţie şi de serviciu, de fals, precum şi pentru infracţiunile prevăzute de Legea nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agenţilor economici, autorităţilor sau instituţiilor publice, cu modificările ulterioare, Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, republicată, cu modificările ulterioare, Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare, şi infracţiunile prevăzute de prezenta lege, în ultimii 5 ani anterior deschiderii procedurii prevăzute de prezenta lege. Această prevedere nu se aplică titularilor acţiunilor la purtător; c)dacă s-a dispus suportarea unei părţi a pasivului debitorului de către membrii organelor de conducere şi/sau supraveghere ale debitorului, potrivit prevederilor art. 169 şi următoarele sau prevederilor unor legi speciale, pentru ajungerea acestuia în stare de insolvenţă; prevederile lit. b) rămân aplicabile. Articolul 17Judecătorul-sindic are următoarele atribuţii în procedura concordatului preventiv: a)să numească administratorul concordatar provizoriu; b)să omologheze, la cererea administratorului concordatar, concordatul preventiv; c)să constate, la cererea oricărui creditor nesemnatar al concordatului preventiv, îndeplinirea condiţiilor cerute pentru a fi înscris pe lista creditorilor ce au aderat la concordatul preventiv; d)să dispună prin încheiere, potrivit prevederilor art. 18, suspendarea provizorie a executărilor silite contra debitorului, în baza ofertei de concordat preventiv formulate de debitor şi transmise creditorilor; e)să judece acţiunile în nulitate şi în rezoluţiune a concordatului preventiv. Articolul 18(1) Cererile formulate în temeiul prezentului titlu se judecă în camera de consiliu, de urgenţă şi cu precădere, părţile fiind citate în termen de 48 de ore de la primirea cererii.(2) Părţile cu sediul în străinătate sunt citate prin mijloace rapide de comunicare, la sediul sau, după caz, la domiciliul ori reşedinţa cunoscut/cunoscută al/a acestora; în lipsă, citarea se face prin afişare la uşa instanţei. Articolul 19Atribuţiile administratorului concordatar sunt următoarele: a)întocmeşte tabelul creditorilor, care include şi creditorii contestaţi sau ale căror creanţe sunt în litigiu, şi tabelul creditorilor concordatari; o creanţă a unui creditor cu mai mulţi debitori solidari aflaţi în procedură de concordat va fi înscrisă în toate tablourile creditorilor cu valoarea nominală a creanţei deţinute până ce aceasta va fi complet acoperită; b)elaborează, împreună cu debitorul, oferta de concordat, cu elementele componente ale acesteia, respectiv proiectul de concordat şi planul de redresare; c)face demersuri pentru soluţionarea pe cale amiabilă a oricărei dispute între debitor şi creditori ori între creditori; d)solicită judecătorului-sindic omologarea concordatului preventiv; e)supraveghează îndeplinirea obligaţiilor asumate de către debitor prin concordatul preventiv; f)informează, de urgenţă, adunarea creditorilor concordatari asupra neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare de către debitor a obligaţiilor sale; g)întocmeşte şi transmite adunării creditorilor concordatari rapoarte lunare sau trimestriale asupra activităţii sale şi a debitorului; raportul administratorului concordatar va conţine şi opinia acestuia privind existenţa sau, după caz, inexistenţa unor motive de rezoluţiune a concordatului preventiv; h)convoacă adunarea creditorilor concordatari; i)cere instanţei închiderea procedurii concordatului preventiv; j)îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de prezentul capitol, instituite prin concordatul preventiv ori stabilite de judecătorul-sindic. Articolul 20 (1) Onorariul administratorului concordatar se propune prin proiectul de concordat şi se stabileşte prin concordatul preventiv; acesta va fi suportat din averea debitorului.(2) Onorariul administratorului concordatar va consta, în funcţie de natura obligaţiilor acestuia, într-o sumă fixă, un onorariu lunar şi/sau un onorariu de succes; la stabilirea cuantumului onorariului se vor avea în vedere natura activităţii desfăşurate de către debitor, precum şi complexitatea planului de redresare. Articolul 21 (1) Adunarea creditorilor concordatari are următoarele atribuţii:a)aprobă rapoartele administratorului concordatar privitoare la activitatea debitorului şi la îndeplinirea obligaţiilor asumate prin concordat; b)desemnează reprezentantul creditorilor; c)este titularul acţiunii în rezoluţiune a concordatului preventiv. (2) În cursul derulării procedurii, adunarea creditorilor concordatari poate fi convocată de administratorul concordatar, din oficiu sau la cererea creditorilor reprezentând cel puţin 10% din valoarea totală a creanţelor concordatare.(3) Adunarea creditorilor concordatari adoptă hotărâri cu majoritatea de voturi stabilită prin raportare la valoarea creanţelor creditorilor concordatari prezenţi. Articolul 22 (1) Votul creditorilor concordatari poate fi exercitat şi prin corespondenţă.(2) Şedinţa adunării creditorilor concordatari va fi organizată şi prezidată de administratorul concordatar.(3) La adunările creditorilor concordatari va fi invitat şi debitorul. Articolul 23(1) Orice debitor aflat în dificultate financiară, mai puţin cei excluşi conform prevederilor art. 16, poate introduce la tribunalul competent o cerere de deschidere a procedurii de concordat preventiv. Prin cererea sa, debitorul propune un administrator concordatar provizoriu dintre practicienii în insolvenţă autorizaţi potrivit legii.(2) Judecătorul-sindic numeşte administratorul concordatar provizoriu prin încheiere executorie.(3) În termen de 30 de zile de la numirea sa, administratorul concordatar elaborează, împreună cu debitorul, lista creditorilor şi oferta de concordat preventiv.(4) Oferta de concordat preventiv se notifică de către administratorul concordatar provizoriu creditorilor prin mijloace de comunicare rapidă şi care asigură posibilitatea confirmării primirii acesteia.(5) Oferta de concordat preventiv va fi depusă în dosarul deschis potrivit alin. (1) şi, pentru opozabilitate faţă de terţi, se depune la grefa tribunalului, unde va fi înregistrată într-un registru special. Despre depunerea şi notificarea acesteia se face menţiune în registrul în care este înregistrat debitorul.(6) Oferta de concordat preventiv va cuprinde şi proiectul de concordat preventiv, la care se vor anexa declaraţia debitorului privind starea de dificultate financiară în care se află, precum şi lista creditorilor cunoscuţi, inclusiv cei ale căror creanţe sunt contestate integral sau parţial, cu precizarea cuantumului şi a cauzelor de preferinţă acceptate de debitor. Articolul 24 (1) Proiectul de concordat preventiv trebuie să prezinte, în mod detaliat:a)situaţia analitică a activului şi a pasivului debitorului, certificată de un expert contabil sau, după caz, auditată de un auditor autorizat potrivit legii; b)cauzele stării de dificultate financiară şi, dacă este cazul, măsurile luate de debitor pentru depăşirea acesteia până la depunerea ofertei de concordat preventiv; c)proiecţia evoluţiei financiar-contabile pe următoarele 24 de luni. (2) Proiectul de concordat preventiv trebuie să includă un plan de redresare, care prevede cel puţin următoarele măsuri:a)reorganizarea activităţii debitorului, prin măsuri precum: restructurarea conducerii debitorului, modificarea structurii funcţionale, reducerea personalului sau orice alte măsuri considerate a fi necesare; b)modalităţile prin care debitorul înţelege să depăşească starea de dificultate financiară, precum: majorarea capitalului social, conversia unor creanţe în acţiuni/părţi sociale, împrumut bancar, obligaţional sau de altă natură, inclusiv împrumuturi ale asociaţilor/acţionarilor, înfiinţarea ori desfiinţarea unor sucursale sau puncte de lucru, vânzarea de active, constituirea de cauze de preferinţă; în cazul acordării de noi finanţări în perioada de concordat, se va prevedea prioritatea la distribuire a acestor sume, după plata cheltuielilor de procedură. (3) În cazul contractelor a căror scadenţă depăşeşte termenul de 24 de luni prevăzut pentru realizarea concordatului sau al celor pentru care se propun eşalonări de plată în afara acestei perioade, după închiderea procedurii de concordat, aceste plăţi vor continua conform contractelor din care rezultă.(4) Termenul pentru satisfacerea creanţelor stabilite prin concordat este de 24 de luni de la data omologării acestuia prin hotărâre executorie, cu posibilitatea de prelungire cu 12 luni. În primul an este obligatorie plata a minimum 20% din valoarea creanţelor stabilite prin concordat.(5) În cazul în care prin proiectul de concordat se propun reduceri ale creanţelor bugetare, este obligatorie prezentarea rezultatelor testului creditorului privat.(6) Prin proiectul de concordat preventiv, supus aprobării creditorilor, debitorul propune, de asemenea, confirmarea administratorului concordatar provizoriu, precum şi onorariul acestuia pentru perioada ulterioară datei încheierii concordatului. Articolul 25 (1) În baza ofertei de concordat preventiv, debitorul poate cere judecătorului-sindic suspendarea provizorie a urmăririlor silite, potrivit prevederilor art. 996 şi 999 din Codul de procedură civilă.(2) Cererea se judecă în camera de consiliu, de urgenţă şi cu precădere, fără citarea părţilor.(3) Suspendarea provizorie a urmăririlor silite individuale se menţine până la pronunţarea unei hotărâri executorii de omologare a concordatului sau până la respingerea ofertei de concordat prin vot de către creditorii ale căror creanţe necontestate compun masa credală, conform legii. Secţiunea a 2-aÎncheierea şi omologarea concordatului preventiv Articolul 26 (1) În vederea exercitării votului creditorilor asupra proiectului de concordat preventiv, debitorul poate organiza una sau mai multe şedinţe, colective ori individuale, de negociere cu creditorii, în prezenţa administratorului concordatar propus de debitor. (2) Iniţiativa negocierii poate aparţine şi unuia sau mai multor creditori, precum şi acţionarilor sau asociaţilor debitorului care deţin controlul.(3) Perioada în care se desfăşoară negocierile asupra proiectului de concordat preventiv nu poate depăşi 60 de zile calendaristice. Articolul 27 (1) Asupra ofertei de concordat preventiv, cu eventualele amendamente rezultate în urma negocierilor, creditorii votează, în principiu, prin corespondenţă.(2) Votul creditorilor se trimite prin mijloace de comunicare rapidă pe adresa debitorului, în termen de maximum 60 de zile calendaristice calculate de la data primirii ofertei de concordat preventiv. Votul favorabil necondiţionat asupra concordatului preventiv are valoare de acceptare a concordatului. Orice condiţionare a votului este considerată vot negativ.(3) În cazuri excepţionale, administratorul concordatar poate convoca o adunare a tuturor creditorilor.(4) Dacă în termenul prevăzut la alin. (2) unul sau mai mulţi creditori deţinând cel puţin 10% din valoarea totală a creanţelor solicită convocarea adunării tuturor creditorilor, administratorul concordatar este obligat să o convoace în termen de maximum 5 zile de la data primirii cererii. Convocarea este transmisă creditorilor prin mijloace de comunicare rapidă şi care asigură confirmarea primirii acesteia.(5) Concordatul preventiv se consideră aprobat de creditori dacă sunt întrunite voturile creditorilor care reprezintă cel puţin 75% din valoarea creanţelor acceptate şi necontestate.(6) Creditorii care, direct sau indirect, controlează, sunt controlaţi ori se află sub control comun cu debitorul pot participa la şedinţă, dar pot vota cu privire la concordat doar în cazul în care acesta le acordă mai puţin decât ar primi în cazul falimentului. Articolul 28 (1) După aprobarea concordatului de către creditori, administratorul concordatar solicită judecătorului-sindic să omologheze concordatul preventiv. Pentru omologare, judecătorul-sindic verifică îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:a)valoarea creanţelor contestate şi/sau în litigiu nu depăşeşte 25% din masa credală; b)concordatul preventiv a fost aprobat de creditorii care reprezintă cel puţin 75% din valoarea creanţelor acceptate şi necontestate. (2) Judecătorul-sindic omologhează concordatul preventiv prin încheiere pronunţată în camera de consiliu, de urgenţă şi cu precădere, după citarea şi ascultarea administratorului concordatar. Cererea de omologare a concordatului preventiv poate fi respinsă exclusiv pentru motive de legalitate.(3) Concordatul preventiv, aprobat de creditori şi omologat de judecătorul-sindic prin încheiere, se comunică creditorilor, prin intermediul administratorului concordatar, şi se menţionează în registrul în care este înregistrat debitorul. Articolul 29 (1) De la data comunicării hotărârii de omologare a concordatului preventiv se suspendă de drept urmăririle individuale ale creditorilor semnatari asupra debitorului şi curgerea prescripţiei dreptului de a cere executarea silită a creanţelor acestora contra debitorului.(2) Curgerea dobânzilor, a penalităţilor şi a oricăror altor cheltuieli aferente creanţelor nu se suspendă faţă de creditorii semnatari, cu excepţia situaţiei în care aceştia îşi exprimă expres, în scris, acordul în sens contrar, acord ce va fi menţionat în proiectul de concordat. Articolul 30 (1) Dispunând omologarea, judecătorul-sindic suspendă toate procedurile de executare silită.(2) La cererea administratorului concordatar, sub condiţia acordării de garanţii creditorilor de către debitor, judecătorul-sindic poate impune creditorilor nesemnatari ai concordatului preventiv un termen de maximum 18 luni de amânare a scadenţei creanţei lor, perioadă în care nu vor curge dobânzi, penalităţi, precum şi orice alte cheltuieli aferente creanţelor. Prevederile referitoare la amânarea scadenţei creanţei nu sunt aplicabile în privinţa contractelor financiare calificate şi a operaţiunilor de compensare bilaterală în baza unui contract financiar calificat sau a unui acord de compensare bilaterală.(3) Concordatul va fi opozabil creditorilor bugetari, cu condiţia respectării prevederilor legale cu privire la ajutorul de stat din legislaţia internă şi europeană, potrivit prevederilor art. 24 alin. (5). Articolul 31În perioada concordatului preventiv omologat nu se poate deschide procedura insolvenţei faţă de debitor. Articolul 32 (1) Orice creditor care obţine un titlu executoriu asupra debitorului în cursul procedurii poate formula cerere de aderare la concordat sau poate să îşi recupereze creanţa prin orice alte modalităţi prevăzute de lege.(2) Cererea de aderare se depune la administratorul concordatar, care o include în tabelul creditorilor concordatari. Articolul 33(1) În cursul procedurii, debitorul îşi desfăşoară activitatea în limitele afacerii sale obişnuite, în condiţiile concordatului preventiv, sub supravegherea administratorului concordatar.(2) Măsurile cuprinse în concordatul preventiv, inclusiv modificările creanţelor, profită şi codebitorilor, fidejusorilor şi terţilor garanţi. Secţiunea a 3-aÎnchiderea procedurii concordatului preventiv Articolul 34 (1) Creditorii care au votat împotriva concordatului preventiv pot cere anularea acestuia, în termen de 15 zile de la data omologării a cestuia.(2) Când se invocă motive de nulitate absolută, dreptul de a cere constatarea nulităţii se prescrie în termen de 6 luni de la data omologării concordatului.(3) Judecatorul-sindic, la cererea reclamantului, poate dispune, pe cale de ordonanţă preşedinţială, suspendarea concordatului preventiv. Articolul 35 (1) În situaţia în care se constată încălcarea gravă de către debitor a obligaţiilor asumate prin concordatul preventiv, adunarea creditorilor concordatari poate hotărî introducerea acţiunii în rezoluţiune a concordatului preventiv. Asupra acestui aspect adunarea poate delibera chiar dacă nu a fost înscris pe ordinea de zi. De asemenea, poate introduce această acţiune, în aceleaşi condiţii, creditorul care deţine mai mult de 50% din valoarea creanţelor acceptate şi necontestate.(2) În înţelesul alin. (1) reprezintă încălcare gravă a obligaţiilor asumate de debitor prin concordatul preventiv acţiuni precum: favorizarea unuia sau a mai multor creditori în dauna celorlalţi, ascunderea sau înstrăinarea de active în perioada concordatului preventiv, efectuarea de plăţi fără contraprestaţie sau în condiţii ruinătoare.(3) Dacă adunarea creditorilor concordatari a decis introducerea acţiunii în rezoluţiune, procedura concordatului preventiv se suspendă de drept.(4) Prin hotărârea de admitere a acţiunii în rezoluţiune, judecătorul-sindic acordă creditorilor daune-interese, potrivit dreptului comun. Articolul 36 (1) Dacă procedura concordatului preventiv se finalizează cu succes, la termenul prevăzut în contract sau anterior acestuia, după caz, judecătorul-sindic va pronunţa o încheiere prin care va constata realizarea obiectului concordatului preventiv. În acest caz, modificările creanţelor prevăzute în concordatul preventiv rămân definitive.(2) În cazul în care în cursul derulării procedurii, înainte de expirarea termenului prevăzut la art. 24 alin. (4), administratorul concordatar apreciază că este imposibilă realizarea obiectivelor concordatului din motive neimputabile debitorului, poate cere judecătorului-sindic constatarea nereuşitei concordatului preventiv şi închiderea procedurii. Articolul 37 (1) Măsurile prevăzute de prezentul titlu se vor aplica cu respectarea regulilor în materia ajutorului de stat.(2) Prevederile prezentului titlu nu sunt aplicabile în privinţa contractelor financiare calificate şi a operaţiunilor de compensare bilaterală în baza unui contract financiar calificat sau a unui acord de compensare bilaterală. Titlul IIProcedura insolvenţei Capitolul IDispoziţii comune Secţiunea 1Aspecte generale Articolul 38 (1) Procedura generală prevăzută de prezentul capitol se aplică debitorilor prevăzuţi la art. 3, cu excepţia celor cărora li se aplică procedura simplificată.(2) Procedura simplificată prevăzută de prezentul capitol se aplică debitorilor aflaţi în stare de insolvenţă care se încadrează în una dintre următoarele categorii:a)profesionişti persoane fizice supuse obligaţiei de înregistrare în registrul comerţului, cu excepţia celor care exercită profesii liberale; b)întreprinderi familiale, membrii întreprinderii familiale; c)debitori care fac parte din categoriile prevăzute la alin. (1) şi îndeplinesc una dintre următoarele condiţii:1. nu deţin niciun bun în patrimoniul lor; 2. actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi găsite; 3. administratorul nu poate fi găsit; 4. sediul social/profesional nu mai există sau nu corespunde adresei din registrul comerţului; d)persoane juridice dizolvate voluntar, judiciar sau de drept, anterior formulării cererii introductive, chiar dacă lichidatorul judiciar nu a fost numit sau, deşi numit, menţiunea privitoare la numirea sa nu a fost înscrisă în registrul comerţului; e)debitori care şi-au declarat prin cererea introductivă intenţia de intrare în faliment; f)orice persoană care desfăşoară activităţi specifice profesioniştilor, care nu a obţinut autorizarea cerută de lege pentru exploatarea unei întreprinderi şi nu este înregistrată în registrele speciale de publicitate; aplicarea prezentei legi faţă de aceste persoane nu exclude sancţiunile aplicabile pentru lipsa autorizării sau înregistrării respectivei persoane. Articolul 39(1) Toate cheltuielile aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv cele privind notificarea, convocarea şi comunicarea actelor de procedură efectuate de administratorul judiciar şi/sau de lichidatorul judiciar, vor fi suportate din averea debitorului.(2) Plăţile se vor face dintr-un cont deschis la o unitate a unei bănci, pe bază de dispoziţii emise de debitor sau, după caz, de administratorul judiciar, iar în cursul falimentului, de lichidatorul judiciar.(3) Disponibilităţile băneşti vor putea fi păstrate într-un cont special de depozit bancar.(4) În lipsa disponibilităţilor în contul debitorului, se va utiliza fondul de lichidare, plăţile urmând a fi făcute potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pe baza unui buget previzionat.
(5) În cadrul adunării creditorilor, administratorul judiciar va putea solicita creditorilor avansarea sumelor necesare continuării procedurii.(6) În scopul şi în limitele necesare acoperirii cheltuielilor de procedură, oricând pe parcursul procedurii, în lipsă de lichidităţi în patrimoniul debitorului, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar va identifica bunuri valorificabile libere de sarcini, care nu sunt esenţiale pentru reorganizare, şi va proceda la valorificarea de urgenţă, la minim valoarea de lichidare a acestora, stabilită de un evaluator. Până la desemnarea comitetului creditorilor decizia de valorificare aparţine administratorului judiciar/lichidatorului judiciar. Propunerea de valorificare, inclusă în raportul prevăzut la art. 59 alin. (1), care se depune la dosarul cauzei şi se publică în extras în BPI, poate fi contestată de orice parte interesată în termen de 3 zile de la publicarea extrasului raportului în BPI. După desemnarea comitetului creditorilor, valorificarea se va face cu acordul comitetului, potrivit prevederilor art. 87 alin. (2).(7) Fondul prevăzut la alin. (4) va fi constituit prin:a)aplicarea unui procent de 50% la taxele care se achită la oficiul registrului comerţului pentru autorizarea constituirii persoanelor supuse înregistrării în registrul comerţului, cu modificările actelor, faptelor şi menţiunilor acestora, şi efectuarea tuturor înregistrărilor în registrul comerţului, autorizare, funcţionare şi eliberare documente specifice, verificare şi/sau rezervare, transmitere/obţinere/eliberare documente şi/sau informaţii prevăzute de lege; b)preluarea a 2,0% din sumele recuperate în cadrul procedurilor de insolvenţă, inclusiv din fondurile obţinute din vânzarea bunurilor d


Musafir

#23538 Salvati OLTCHIM si ARPECHIM!

2014-07-07 09:01

#23509: Musafir - Trebuie cu tot ceea ce s-a prezentat mai sus sa se aduca la cunostinta autoritatilor, institutiilor si toti care  sunt implicati in aplicarea legii cat si conducerii Oltchim.

1. Legea insolventei cu paragrafele aferente si legea in sine care spune tot si PUNE IN ACHITARE LA ZI CREDITORIL, SALARIATII SI DISPONIBILIZATII FIIND PRIVILEGIATI(Contractul Colectiv de Munca.Art. 37.Toate drepturile banesti cuvenite salariatilor se platesc inaintea oricaror obligatii banesti ale societatii).

Atentie! Procesele incepute inainte de intrarea in vigoare a noii legi raman supuse legii aplicabile anterior acestei date.

#23533 Legea nr. 85/2014 - procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa

SECTIUNEA a 2-a
Definitii  Art. 5         12. contract de compensare bilaterala reprezinta oricare dintre urmatoarele:
A. orice contract sau clauza cuprinsa intr-un contract incheiat intre institutia de credit debitoare si orice alta entitate, inclusiv persoane fizice, avand ca obiect operatiuni cu instrumente financiare derivate realizate pe pietele reglementate, pietele asimilate ori pe pietele la buna intelegere, prin care se stipuleaza compensarea unor obligatii de plata sau obligatii de a face, prezente ori viitoare, decurgand din sau avand legatura cu unul ori mai multe astfel de contracte, inclusiv orice garantie accesorie ori avand legatura cu acestea; sau
B. orice contract sau clauza, de natura celor prevazute la lit.A, prin care se stipuleaza compensarea unor obligatii de plata sau obligatii de a face, prezente ori viitoare, decurgand din unul sau mai multe contracte de compensare bilaterala, inclusiv orice garantie accesorie ori avand legatura cu acestea, in temeiul carora compensarea bilaterala contractuala se poate realiza prin una sau mai multe dintre urmatoarele modalitati:
a) stingerea si/sau devansarea scadentei oricarei obligatii de plata ori obligatii de a face decurgand din unul sau mai multe contracte din categoria celor prevazute mai sus;
b) calcularea sau estimarea unei valori de compensare, valori de piata, valori de lichidare ori valori de inlocuire a oricarei obligatii care a fost stinsa sau a carei scadenta a fost devansata potrivit prevederilor lit. a);
c) conversia intr-o singura moneda a oricarei valori calculate potrivit prevederilor lit. b);
d) compensarea, pana la obtinerea unei sume nete, a oricaror valori calculate potrivit prevederilor lit. b), asa cum au fost convertite potrivit prevederilor lit. c);
e) lichidarea bunurilor si drepturilor din averea institutiei de credit debitoare;
13. coordonarea procedurala reprezinta setul de masuri menite sa coreleze procedurile de insolventa deschise impotriva membrilor unui grup de societati, cu scopul de a asigura celeritatea si armonizarea procedurilor, precum si minimizarea costurilor;


Atentie! Procesele incepute inainte de intrarea in vigoare a noii legi raman supuse legii aplicabile anterior acestei date.

#23470 Legea 85/2006 privind procedura insolventei

http://www.dreptonline.ro/legislatie/lege_procedura_insolventei.php

#23465: -Legea 85/2006   Art. 3. 20. reorganizarea judiciara este procedura ce se aplica debitorului, persoana juridica, in vederea achitarii datoriilor acestuia, conform programului de plata a creantelor. Procedura de reorganizare presupune intocmirea, aprobarea, implementarea si respectarea unui plan, numit plan de reorganizare, care poate sa prevada, impreuna sau separat:
a) restructurarea operationala si/sau financiara a debitorului;
b) restructurarea corporativa prin modificarea structurii de capital social; c) restrangerea activitatii prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului;

Atentie! Procesele incepute inainte de intrarea in vigoare a noii legi raman supuse legii aplicabile anterior acestei date.

EXCLUSIV: Gata cu OLTCHIM! Combinatul se vinde la fier vechi (FOTO)

vezi link: http://www.voceavalcii.ro/2014060721862/EXCLUSIV-Gata-cu-OLTCHIM-Combinatul-se-vinde-la-fier-vechi-FOTO.html

[ DISPONIBILIZATII NU SI-AU PRIMIT BANII ]

Art. 105
(1) Daca debitorul nu se conformeaza planului sau desfasurarea activitatii aduce pierderi averii sale, administratorul judiciar, comitetul creditorilor sau oricare dintre creditori, precum si administratorul special poate solicita oricand judecatorului-sindic sa aprobe intrarea in faliment, in conditiile art.107 si urmatoarele.
(2) Inregistrarea cererii mentionate la alin.(1) nu suspenda continuarea activitatii debitorului pana cand judecatorul-sindic nu hotaraste asupra ei, prin incheiere.

Art. 106
(1) Debitorul, prin administratorul special, sau, dupa caz, administratorul judiciar va trebui sa prezinte, trimestrial, rapoarte comitetului creditorilor asupra situatiei financiare a averii debitorului.
Ulterior aprobarii de catre comitetul creditorilor, rapoartele vor fi inregistrate la grefa tribunalului, iar debitorul sau, dupa caz, administratorul judiciar va notifica aceasta tuturor creditorilor, in vederea consultarii rapoartelor.
(2) De asemenea, administratorul judiciar va prezenta si situatia cheltuielilor efectuate pentru bunul mers al activitatii, in vederea recuperarii acestora, potrivit art.102 alin.(4), care va fi avizata de catre comitetul creditorilor.
(3) In termen de 5 zile de la sedinta comitetului creditorilor mentionata la alin.(1), comitetul creditorilor va putea convoca adunarea creditorilor pentru a prezenta masurile luate de debitor si/sau administratorul judiciar, precum si efectele acestora si sa propuna motivat si alte masuri.

Sectiunea 7 - Falimentul "

[ DISPONIBILIZATII NU SI-AU PRIMIT BANII ]

2. Auditul  cu actele respective si publicarea in articolul din presa.

#23501 Re: Re: Re: Re: SA VEDEM CE INSEAMNA OLTCHIMUL IN INSOLVENTA ... OLTCHIMUL LUI PIPEREA!

#23500 Re: Re: Re: Re: SA VEDEM CE INSEAMNA OLTCHIMUL IN INSOLVENTA ... OLTCHIMUL LUI PIPEREA!

#23505 Re: Re: Re: Re: Re: SA VEDEM CE INSEAMNA OLTCHIMUL IN INSOLVENTA ... OLTCHIMUL LUI PIPEREA!

http://www.impactreal.ro/2014061517061/Pierderile-firmelor-la-care-Oltchim-detine-actiuni-au-afectat-rezultatele-financiare-consolidate.html

3.  Comunicatul rominsolv privind concedierea colectiva.

"Reducerea de personal vizează 929 de salariaţi (602 în Vâlcea şi 327 în Piteşti) şi are ca scop realizarea unei economii lunare de aproximativ 1.200.000 euro (14,4 milioane euro anual). Demn de remarcat este procentul mare (peste 60%) de salariaţi care au solicitat benevol să fie acceptaţi pe listele de disponibilizări.

p.s. Castigul Oltchim 14,4 milioane euro anual, noi avem de luat ~(cu aproximatie ) 10 milioane euro, banii conform CCM, noi suntem in 2014 si disponibilizarea facandu-se in 2013. Peste  5 milioane euro raman in OLTCHIM, STATUL ROMAN.

http://www.rominsolv.ro/comunicat-concediere-colectiva-oltchim/

4. Contractul Colectiv de Munca.


Art. 37.
Toate drepturile banesti cuvenite salariatilor se platesc inaintea oricaror obligatii banesti ale societatii.

Art. 38.
Al.1. In caz de faliment sau lichidare judiciara, salariatii au calitatea de creditori privilegiati, drepturile lor banesti urmand sa fie platite integral inainte de a-si revendica cota parte ceilalti creditori.
Al.2. Salariatilor li se va comunica in scris, pe baza de cerere scrisa adresata serviciului Financiar, dovezile eventualelor retineri legale efectuate.

ATENTIE! PLATILE SALARIALE ALE TUTUROR, SALARIATI SI DISPONIBILIZATI (PLATI SALARIALE COMPENSATORII SI TOATE DREPTURILE LOR NEACHITATE) = > CREDITORI PRIVILEGIATI.  ANGAJATORUL ACHITA URGENT!!!

Art. 39

Al.2. Intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.

 

5.  ITM raspuns primit de toti la cererea noastra.

".... art.166 alin4 din aceeasi lege "intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului."

 

6.  Adeverintele ANAF si Pilonul II pensii private.

http://www.indiscret.ro/articol-oltchim-suspiciuni-de-fals-cu-salarii-compensatorii

28 Mai 2014

- Petitia trimisa de Oltchim impreuna cu disponibilizatii.

23506 Re: Re: Daune interese = despăgubire bănească pentru repararea unui prejudiciu.

 

7. Numarul de inregistrare la DIICOT.

 

Salariile compensatorii de la Oltchim intră în atenţia DIICOT

http://www.indiscret.ro/articol-salariile-compensatorii-de-la-oltchim-intra-in-atentia-diicot

29 Mai 2014

Salariile compensatorii de la Oltchim, cercetate de DIICOT

http://www.indiscret.ro/articol-salariile-compensatorii-de-la-oltchim-cercetate-de-diicot

4 Iunie 2014

 

 


Musafir

#23540 CITR: Noul Cod al insolventei va avea efecte pozitive asupra mediului de afaceri

2014-07-07 09:31

http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_37755/CITR-Noul-Cod-al-insolventei-va-avea-efecte-pozitive-asupra-mediului-de-afaceri.html

Atentie! Procesele incepute inainte de intrarea in vigoare a noii legi raman supuse legii aplicabile anterior acestei date.

Prevederile Noului Cod al insolventei, care vor intra in vigoare sambata, vor fluidiza procesul judiciar si vor avea efecte pozitive asupra mediului de afaceri, sustin specialistii Casei de Insolventa Transilvania (CITR), conform unui comunicat remis astazi redactiei.

Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014 si va intra in vigoare pe 28 iunie 2014.

Atentie! Procesele incepute inainte de intrarea in vigoare a noii legi raman supuse legii aplicabile anterior acestei date.

Specialistii Casei de Insolventa Transilvania (CITR) considera benefice prevederile Noului Cod al insolventei, se mentioneaza intr-un comunicat al CITR remis astazi redactiei.

Potrivit lui Vasile Godinca-Herlea, asociat coordonator al CITR, ceea ce a inceput cu OUG nr. 91/2013, care a provocat la momentul respectiv valuri de nemultumire si contestatii, se finalizeaza in cele din urma intr-o forma mai compacta prin noua lege a insolventei, respectiv Legea nr. 85/2014.

"Din punctul nostru de vedere, aceasta forma a legii este de bun augur si va aduce imbunatatiri in desfasurarea procedurilor de insolventa", a declarat Vasile Godinca-Herlea.

Conform documentului de presa, in forma finala a Legii nr. 85/2014 au fost introduse noi standarde benefice pentru procedura, precum cel al inventarierii averii debitorului in termen de 60 de zile de la deschiderea procedurii si stabilirea unui termen redus pentru perioada observatiei, care vor asigura fluenta procedurii.

De asemenea, Noul Cod al insolventei raspunde si unor dileme ale legislatiei anterioare, cum sunt, de exemplu, actiunile creditorului bugetar in procedura.

"Un astfel de concept este testul creditorului privat, extrem de util, in special aplicat problematicii ajutorului de stat raportat la reducerea creantelor bugetare. Testul analizeaza daca statul, in calitatea sa de creditor privat, urmareste maximizarea sanselor de a recupera intreaga datorie. Daca un creditor privat, pus in aceleasi conditii cu creditorul bugetar, ar accepta o reducere a creantei sale prin plan, o eventuala acceptare de catre creditorul bugetar a unui plan care propune reducerea creantei sale nu constituie ajutor de stat", se precizeaza in comunicat.

O alta noutate importanta este posibilitatea acordata creditorilor si administratorului judiciar de a formula obiectiuni impotriva rapoartelor de evaluare. Acestea sunt apoi solutionate de catre judecatorul sindic, iar in cazul admiterii contestatiei, evaluatorul este obligat sa raspunda obiectiunilor. In situatia in care raspunsul nu este satisfacator, judecatorul poate dispune efectuarea unei noi expertize. Posibilitatea de a chestiona aceste rapoarte de evaluare, insotita de controlul judiciar al judecatorului sindic, va asigura corectitudinea lor si un cadru mai securizant pentru participantii la procedura, se arata in documentul citat.

O prevedere de asemenea importanta, in cazul intrarii in faliment prin esuarea reorganizarii, este revenirea la tabelul definitiv a tuturor creantelor impotriva debitorului si renasterea creantelor reduse prin plan. Conform aceleiasi surse, este descurajata in acest fel propunerea unor planuri neviabile, doar pentru a beneficia de asa-numitul "hair-cut" al creantelor.

Nu in ultimul rand, un pas inainte este si introducerea in noua lege a unor mecanisme clare si eficiente pentru protejarea creantei finantatorilor din perioadele de observatie si reorganizare, mecanism cunoscut sub denumirea de new money priviledge. Aceasta prevedere este un foarte mare progres legislativ, cu efecte pozitive asupra mediului de afaceri, considera specialistii CITR.

Pe langa aspectele mentionate de specialistii CITR, Noul Cod al insolventei mai cuprinde o serie de prevederi importante. Astfel, executarea planului de reorganizare nu va putea depasi 3 ani, calculati de la data confirmarii planului. Termenele de plata stabilite prin contracte - inclusiv de credit sau de leasing - pot fi mentinute prin plan, chiar daca depasesc perioada de 3 ani. Aceste termene pot fi si prelungite, cu acordul expres al creditorilor, daca initial erau mai scurte de 3 ani. Dupa realizarea tuturor obligatiilor din plan si inchiderea procedurii de reorganizare, aceste plati vor continua conform contractelor din care rezulta.

Modificarea planului de reorganizare, inclusiv prelungirea acestuia se va putea face oricand pe parcursul procedurii de reorganizare, fara a se putea depasi o durata totala maxima a derularii planului de 4 ani de la confirmarea initiala, se arata in noile prevederi.

De asemenea, Noul Cod al insolventei prevede o valoare prag de 40.000 de lei si pentru debitorul care vrea sa intre in solventa, nu doar pentru creditorii care solicita acest lucru. Cu alte cuvinte, firmele vor putea cere insolventa doar daca au datorii mai mari de 40.000 lei.

In plus, Legea nr. 85/2014 se aplica profesionistilor, cu exceptia celor care exercita profesii liberale, precum si a celor cu privire la care se prevad dispozitii speciale in ceea ce priveste regimul insolventei lor.

Musafir

#23541 Subiect

2014-07-07 10:00

Pentru CFR exista bani, pentru noi nu exista si dupa acest lucru VRETI SA MAI STATI ACASAAAAA? CFR E O FIRMA PE PROFIT SI ARE SA DEA BANI PT SALARIILE COMPESATORI????? TOT DIN BUGETUL STATULUI VIN BANII.
JOI E INTALNIRE LA PREFECTURA, SE FAC NISTELE TABELE CARE LE TRIMITEM LA GUVERN CU TEMA " DACA NU NE DATI BANII CEREM FALIMENTU ", HAIDEŢI OAMENI BUNI, HAIDETI SA LE ARATAM CA NU SUNTEM FRAIERII LOR SA FACA CE VOR CU DREPTURILE NOASTRE.


NU UITATI JOIIIIII 10.07.2014 INTALNIRE LA PREFECTURA LA ORA 9.

Musafir

#23542 Subiect Salvati OLTCHIM si ARPECHIM!

2014-07-07 10:11

#23541: Musafir - Subiect

#23538 Salvati OLTCHIM si ARPECHIM!

 


Musafir

#23543 Re: Subiect

2014-07-07 13:20


Musafir

#23544 Trei chinezi au fost prinşi că locuiau ilegal în Vâlcea

2014-07-07 15:33

http://www.voceavalcii.ro/2014070722415/Trei-chinezi-au-fost-prinsi-ca-locuiau-ilegal-in-Valcea.html

http://www.voceavalcii.ro/media/k2/items/cache/393a942ed11b753e9be124bf22289af4_...

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


Au intrat în România pentru a face afaceri pe o perioadă determinată de timp şi nu au mai plecat. Este vorba de trei chinezi, care s-au stabilit în judeţul Vâlcea, deşi vizele lor de scurtă şedere expirase de mult. Zilele trecute însă, poliţiştii de la Biroul pentru Imigrări Vâlcea i-au depistat pe cei trei cetăţeni din China, ce au vârste cuprinse între 18 şi 57 de ani, şi eu emis pe numele lor decizii de returnare de pe teritoriul României, prin care aceştia sunt obligaţi să părăsească ţara, în termen de 15 zile. Mai mult, cetăţenii chinezi au fost sancţionaţi contravenţional cu amendă, în cuantum de 1.200 lei.


Musafir

#23545 TREI CETĂŢENI CHINEZI DEPISTAŢI CU ŞEDERE ILEGALĂ ÎN RM.VÂLCEA

2014-07-07 15:38

http://www.criterii.ro/index.php/en/valcea/10217-trei-cetateni-chinezi-depistati-cu-sedere-ilegala-in-rm-valcea

http://www.criterii.ro/plugins/content/jumultithumb/img/img.php?src=Li4vLi4vLi4v...

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


Am primit pe adresa redacţiei următorul comunicat de presa de la Biroul pentru Imigrări al Judeţului Vâlcea:

Poliţiştii Inspectoratului General pentru Imigrări – Biroul pentru Imigrări Vâlcea au organizat, în data de 07 iulie 2014, o acţiune în scopul prevenirii şi combaterii şederii ilegale a străinilor, pe raza de competenţă.

Cu această ocazie au fost depistaţi cu şedere ilegală trei cetăţeni străini cu vârste cuprinse între 18 şi 57 de ani din China. Persoanele în cauză au intrat in ţară în baza unor vize de scurtă şedere, în scop de afaceri, iar la expirarea dreptului de şedere cetăţenii chinezi nu au părăsit teritoriul naţional

Ca urmare a celor constatate, poliţiştii Biroului pentru Imigrări au emis pe numele cetăţenilor străini decizii de returnare de pe teritoriul României, prin care aceştia sunt obligaţi să părăsească ţara, în termen de 15 zile. Totodată cetăţenii chinezi au fost sancţionaţi contravenţional cu amendă, în cunatum de 1200 lei, conform O.U.G. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată.

Biroul pentru Imigrări Vâlcea continuă activităţile de prevenire şi combatere a şederii ilegale a străinilor, utilizând toate resursele proprii de care dispune pe acest segment de activitate şi cooperând cu toate instituţiile interesate în menţinerea unui climat de ordine şi linişte publică în rândul comunităţii noastre.


Musafir

#23546 cine sapa groapa altuia........

2014-07-07 15:52

Jalnic, penibil comunicatul domnului CERNEV. Domnul lider de sindicat, cere unitate. Cum vine treaba asta , majestate ? Pe timpul lui COCLET, impreuna cu eminenta cenusie-GHIOCA- ATI TRECUT LA EPURARI {ca tot ziceati ca nu v-ati ocupat de marlanii}. La TRANSPORTURI-tovarasul GHIOCA-impreuna cu majestatea sa, cu informatorul ICA, SI CU DOUA-TREI COARDE CARE II CANTAU IN STRUNA, AU HOTARAT-CINE PLEACA SI CINE RAMANE. Secretarele de la etajul 2, au fost exilate pe la DESIGN RO, INGHESUITE INTR-UN BIROU , IAR MARLANUL DE CERNEV, SE OCUPA DE ANGAJAREA NEVESTEI-IN INSOLVENTA. Daca nu se luau masuri, devenea haos in combinat! Se doarme peste tot, dar sa faci nani la dispecerat, asta le intrce pe toate! Zice bulibasa-ca se fac presiuni asupra oamenilor, tataie..... lasa-ne, ne-ai imbarligat destul ! A mai ramas un pui , care freaca menta la servici pe bani cam multi, Ghioca. Nimeni nu te regreta ! Ai timp sa faci munca sindicala acasa, nu la servici. Cu COCLET- aveati spirala in fiecare zi . Si ia aminte -tataie- cu tine sau fara tine-ne vom apara interesele sindicale! Dar fara sa mai influentati voi, masele de oameni. AJUNSESEM-CA INDIVIZI FARA SCOALA-SA OCUPE POSTURI DE MAISTRI. GHIOCA-SEF DE PATRULA. Au facut burta de ras aia la monitorizare . Se uita pe camere si spunea ca el este -legiuitorul-prinde hotii !!!!! Cred ca ii placeau povestile cu -hotii si vardistii-Ba..... vorba disponibilizatilor, va ajung blestemele !!!! Cat v-ati bucurat voi ca pleaca angajatii acasa !!!{dar pe care i-ati vrut voi pe liste} Oltchimul nu va muri ! Mai ales voi , va doriti lucrul acesta, dar rugati-va sa nu avem parte de asa ceva, veti fi primii renegati.

Musafir

#23547 Cernev a făcut sesizare penală conducerii Oltchim

2014-07-07 17:52

http://saptamana.net/articol/6257-cernev-a-facut-sesizare-penala-conducerii-oltchim

Liderul sindical îl acuză pe administratorul special al combinatului chimic de obstrucţionarea activităţii sindicale şi încercări de intimidare a salariaţilor care-şi cer drepturile



Preşedintele sindicatului Victoria din Oltchim, inginerul Corneliu Cernev, a fost concediat joi, 26 iunie, pe motiv de abateri disciplinare. Potrivit raportului comisiei de disciplină, liderul sindical ar fi fost surprins dormind la locul de muncă, fapt sancţionat prin prevederile Contractului Colectiv de Muncă din Oltchim cu desfacerea contractului de muncă. Corneliu Cernev susţine însă că totul a fost o înscenare menită a obstrucţiona activitatea sindicală şi a-i intimida pe angajaţii combinatului care au ales să le reprezinte interesele.
Sindicalistul precizează că a contestat în instanţă decizia desfacerii contractului de muncă şi că a formulat şi o sesizare penală împotriva actualei conduceri a Oltchim SA, pentru obstrucţionarea activităţii sindicale.
Sindicatul Victoria a fost creat în vara anului 2012, în toiul protestelor împotriva intrării în insolvenţă a combinatului chimic vâlcean. Sute de salariaţi au ales atunci să părăsească cealaltă formaţiune, Sindicatul Liber Oltchim. Angajaţii l-au acuzat pe liderul acesteia din urmă, ing. Mihai Diculoiu, de complicitate cu fosta conducere, dar şi cu decidenţii politici la situaţia aproape falimentară în care a ajuns societatea.

Apropiaţi, angajaţi pe salarii de 9.000 de lei în plină insolvenţă

Liderul sindical consideră că a deranjat conducerea administrativă a combinatului în momentul în care a atras atenţia asupra unor decizii bizare luate de aceasta. “În loc să se preocupe de aducerea capitalului de lucru necesar societăţii pentru pornirea de noi secţii, să discute cu creditorii pentru a-i convinge să voteze creditele cu RCS-RDS şi memorandumul cu cele 2 firme chineze, conducerea administrativă a SC Oltchim SA a decis să-i elimine pe cei care se interesează de rezultatele muncii lor. Încă de la înfiinţarea Sindicatului Victoria Oltchim am decis, împreună cu colegii mei, să fim foarte atenţi şi să demascăm toate derapajele conducerii, pentru a nu ajunge în situaţia de blocare a activităţii companiei. În acest sens am prezentat domnului ministru Constantin Niţă, dar şi autorităţilor locale o serie de măsuri neadecvate pe care domnul administrator special le-a luat, cum ar fi angajarea din afara societăţii, în perioada de insolvenţă, a trei persoane pe posturi de conducere, cu salarii de 8.000-9.000 lei, care aveau o singură calitate, erau cunoştinţele domniei sale. I-am adus la cunoştinţă domnului ministru şi angajarea de către conducere a unui şofer personal, dar şi prezenţa insuficientă în Oltchim, cam o zi la două săptămâni sau aprobarea unei organigrame cu mari erori de concepţie”, susţine Corneliu Cernev.

“Mi s-a reproşat că am informat corect opinia publică despre ce se întâmplă în Oltchim”

"Întreaga opinie publică trebuie să ştie că am fost sancţionat pentru opiniile sindicale şi persoanele care fac astfel de abuzuri şi fabrică hârtii să le acopere ar trebui eliminate din viaţa publică şi izolate de societate" - Ing. Corneliu Cernev, preşedintele Sindicatului Victoria Oltchim.

Preşedintele Sindicatului Victoria acuză o diversiune prin care s-a urmărit eliminarea sa din circuitul informaţional intern al societăţii pentru că a manifestat transparenţă în faţa salariaţilor şi a opiniei publice. “În locul unui răspuns la toate cele menţionate, domnul administrator special (Bogdan Stănescu – n.r.) a compus o scrisoare denigratoare la adresa liderului sindicatului Victoria, cu acuzaţii pe care nu le poate proba, pe care a transmis-o prin reţeaua de calculatoare a societaţii. O serie de aspecte negative din activitatea administratorului special au ajuns şi pe masa domnului Prim Ministru Victor Ponta, prin intermediul unui deputat de Vâlcea, domnul Constantin Rădulescu. Eu am comunicat cu media şi am informat corect opinia publică despre ce se întâmplă în Oltchim. Acest lucru mi s-a reproşat constant şi, în aceste condiţii, au decis înlăturarea mea de pe fluxul de informaţii, eram dispecer producţie. Aşa că au fabricat un incident şi au convocat o comisie de disciplină care a hotărât desfacerea contractului de muncă. Vreau să menţionez că pentru incidente reale, mult mai grave, nu s-a luat o măsură similară. Articolul dintr-o publicaţie locală, potrivit căruia aş fi fost surprins de administratorul special dormind, este o mare minciună. Domnul Stănescu nu era în Vâlcea, probabil la Bucureşti. La Oltchim vine de două ori pe lună, chiar şi după ce şi-a luat şi prerogative de director general. L-am întrebat de ce nu dezminte o aşa minciună şi a refuzat să răspundă”, a mai spus liderul sindical.

Pierderile lunare au creascut de la 700.000 euro la 1.200.000 euro

Corneliu Cernev aşteaptă acum decizia instanţei în cazul său şi îşi încurajează tovarăşii de luptă sindicală să nu cedeze în faţa intimidărilor. “Este clar că îndepărtarea mea este cauzată de munca sindicală, dar pentru că Legea dialogului social interzice desfacerea contractului individual de muncă pentru acţiuni sindicale au trebuit să inventeze ceva. Instanţa va hotărî asupra acestui fapt, dar până atunci salariaţii sunt timoraţi şi îl citez pe unul din ei «dacă liderului au îndrăznit să-i facă aşa ceva, vă daţi seama că pe noi ne execută imediat». Procedează în acest fel, intimidarea salariaţilor, pentru că nu au soluţii de redresare a societăţii şi nici privatizarea nu mai este o actualitate. Pierderile lunare au început să crească de la 700.000 euro la 1.200.000 euro. Creditorii nu sunt de acord cu propunerile de creditare propuse de administratori. Noi, salariaţii, suntem actualii creditori ai Oltchim, pentru că fondul de salarii pe 3 luni (restanţele – n.n.), aproximativ 3,5 milioane de euro, este folosit ca şi capital de lucru. Aceşti bani sunt folosiţi fără dobânzi, fără garanţii. Am solicitat în nenumărate rânduri să semnăm un protocol prin care aceste salarii să fie recuperate eşalonat, dar am fost politicos refuzat. Dacă administratorul special al SC Oltchim SA, care cumulează multe funcţii, este şi consilier al ministrului economiei, şi administrator special la Oltchim, cu atribuţiuni de director general, nu ştim dacă mai e şi consilier al viceguvernatorului BNR, poate să aibă venituri consistente din mai multe surse, de ce noi nu avem dreptul la un salariu decent la Oltchim? Prin măsura desfacerii contactului meu individual de muncă se arată că se lucrează la intimidare, se doreşte să nu mai spunem nimic. Întreaga opinie publică trebuie să ştie că am fost sancţionat pentru opiniile sindicale şi persoanele care fac astfel de abuzuri şi fabrică hârtii să le acopere ar trebui eliminate din viaţa publică şi izolate de societate”, concluzionează liderul sindical.
Până la închiderea ediţiei, administratorul special al societăţii, Bogdan Stănescu, nu putut fi contactat telefonic pentru noi declaraţii pe această temă.

Musafir

#23548 Remus Vulpescu, fostul şef al OPSPI, a fost numit director general la Vulcan

2014-07-07 18:29

http://www.zf.ro/profesii/remus-vulpescu-fostul-sef-al-opspi-a-fost-numit-director-general-la-vulcan-12897019

 

http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/1481/25326/12897019/1/b-remus-vulpes...

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Remus Vulpescu, fost şef al Oficiului de privatizare din Ministerul Economiei, a fost numit la conducerea producătorului de generatoare de aburi Vulcan Bucureşti (VULC), aflată în insolvenţă şi administrată judiciar de Euro Insol, reprezentată de Remus Borza.

Vulpescu a fost şef al OPSPI în 2012 în perioada în care guvernul a scos la privatizare Oltchim Râmnicu-Vâlcea, licitaţie câştigată la acea dată de Dan Diaconescu, care în final nu a mai venit cu banii, iar privatizarea a eşuat. Vulpescu a mai fost în ultima perioadă administrator la Rompetrol şi Transgaz.


Musafir

#23549 Cernev a făcut sesizare penală conducerii Oltchim

2014-07-07 20:16

#23547: - Cernev a făcut sesizare penală conducerii Oltchim

LUPTA SINDICALA FATA IN FATA CU SOMNUL.
CERNEV CONFUNDA LUPTA SINDICALA CU SOMNUL DE "INFRUMUSETARE" IN TIMPUL PROGRAMULUI DE LUCRU.
CERNEV S-A PREDAT CU PIJAMALE CU TOT!

NOI ACUZATII PE NUMELE LUI CERNEV: SANTAJ, TRAFIC DE INFLUENTA SI LUARE DE MITA IN FORMA CONTINUATA!

Unde minte cernev. Minte cand spune ca nu a avut abateri. Pe aceata petitie si in presa s-a scris inca din 5 mai ca a fost prins dormind la serviciu, lasand fara supraveghere instalatiile combinatului.


http://pagead2.googlesyndication.com/simgad/2451450585634575775...


#22032: - DEMITEREA LUI CERNEV

- A TRECUT O LUNA SI JUMATATE DE LA DATA LA CARE CERNEV A FOST PRINS DORMIND IN PIJAMALE, IN TIMPUL PROGRAMULUI DE LUCRU,  SI NU S-A LUAT NICI O MASURA.



https://scontent-b.xx.fbcdn.net/hphotos-xpa1/t1.0-9/1512631_496236067176484_4702...

ATENTIE: NU MUSAMALIZATI CAZUL CERNEV!

#21238: - Scandal la Oltchim între sindicalistul Corneliu Cernev și administratorul judiciar, Bogdan Stănescu!

Cernev, la somn în timpul serviciului

Potrivit informațiilor deținute de ZIUAnews și afirmațiilor făcute de angajații de la Oltchim pe site-ul www.petitieonline.com, Corneliu Cernev - poreclit de angajații combinatului „Gigel Frone", cunoscutul participant de la „Românii au talent", a fost surprins dormind în timp ce trebuia să lucreze. Mai mult, acesta ar fi fost îmbrăcat chiar în pijamale. Corneliu Cernev deține funcția de dispecer, fiind practic responsabil de monitorizarea activității din combinat, iar în cazul în care ar fi vreo defecțiune, el este cel care coordonează angajații din secțiile Oltchim.

Auziti ce spune hahalera de cernev:
" ... că a depus în instanţă o acţiune prin care contestă decizia desfacerii contractului de muncă, dar şi o acţiune penală prin care acuză actuala conducere de obstrucţionare a activităţii sindicale."

Tataie, lasa-ne si du-te ... unde a dus mutu iapa, cu lupta ta sindicala. Lupta ta sindicala a fost numai pentru ciolan, numai penntru tine, pentru nevasta-ta pe care ai implementat-o in combinat si pentru mana de oameni care au fost atrasi de "norul toxic de iluzii si sperante desarte, imprastiat de tine in combinat.

Daca suntem astazi unde suntem, daca 1000 de salariati au ajuns pe drumuri si prin tribunale asta se datoreaza "luptei tale sindicale" impotriva salariatilor.

Dar ce nu stie el este ca mai are si doua plangeri penale, depuse impotriva lui, de conducerea Oltchim:
1. pentru punerea in pericol a bunei functionari a instalatiilor combinatului si a salaritiilor aflati la serviciu, prin lasare fara supraveghere a acestor instalatii, pe toata durata somnului sau, in timpul programului normal de lucru;
2. pentru santaj, trafic de influenta si luare de mita, toate in forma continuata:
- prin impunerea unor angajari de personal, fara a se justifica angajarea acestora si fara concurs, intr-o perioada de timp in care combinatul nu functiona sau se faceau disponibilizari;
- pentru infintarea de functii, fara a fi necesare, urmate de impunerea numirii unor anumite persoane in aceste functii;
- pentru acordarea de categorii si sporuri salariale, anumitor persoane din anturajul sau, fara ca functionarea redusa a combinatului sa impuna acest lucru.

Si sa mai sti ceva ... daca conducerea Oltchim, nu a depus plangeri penale impotriva ta o vom face noi, cei pusi pe listele de tine - marele sindicalist de mucava si noi te vom acuza de complicitate la deturnare de fonduri si furt din banii nostri (ratele de la CAR oprite si nevirate), de trafic de influenta (pentru ca nevasta-ta si altii pe care i-ai angajat nu au fost amgajati prin concurs ci pe pile).

Un ziar scria ca ai fost ejectat din Oltchim si mare dreptate avea ... pentru ca in Oltchim, la fel ca si in USG, nu ai fost decat o DEJECTIE.


Musafir

#23550 Re: Cernev a făcut sesizare penală conducerii Oltchim

2014-07-07 20:54

#23549: - Cernev a făcut sesizare penală conducerii Oltchim

Breaking News

SINDICALISTUL DE CARTON CERNEV EJECTAT DIN OLTCHIM

http://jurnalvalcean.ro/sindicalistul-de-carton-cernev-ejectat-din-oltchim/

http://jurnalvalcean.ro/wp-content/uploads/2014/06/Corneliu_Cernev-560x180.jpg...

 

 

 

 

 

 

 

 

“Marele” sindicalist Corneliu Cernev , care a crezut ca e pe propria plantație la Oltchim, a fost găsit dormind in post si băgat in comisia de disciplina. Acesta este adevăratul Corneliu Cernev, un aventurier politic care si atunci cand cică făcea politica la APR cu Renga si Cotescu, era a cincea roata la căruța. Cei doi pot confirma ” abilitatile ” personajului. Dupa ce a facut ceva iureș prin Oltchim, pornind cu ura o campanie de denigrare si de alungare a foștilor colaboratori ai directorului general Roibu Constantin, Cernev si-a epuizat capacitatile manageriale si sindicale de a scoate el “adevarul ” la suprafața. Noua conducere a inteles repede cine este si cu ce se ocupa individul si l-a pus sub lupa. Interesant este de aflat cine ii dădea temele acestuia si in schimbul a ce dirija acțiuni subversive împotriva unor oameni care au muncit in credință la Oltchim?! Liste cu disponibilizări de personal calificat sub pretextul ca este vorba despre “oamenii lui Roibu” si mai ales sub pretextul de a face economii. Serviciile de informații ar fi trebuit sa stie ce interese a slujit Cernev. Bine ca a fost dat afara specimenul care i-a învrăjbit pe oameni o buna bucata de timp si care nu a adus nimic bun pentru Oltchim.