Militarii de carieră în rezervă/retragere pensionați, declarăm nul jurământul militar depus - în semn de protest față de persecuția politică și socială la care suntem supuși!

     Având drept reper, dreptul constituțional care ne este garantat prin prisma dispozițiilor Art. 29 din Constituția României - privind libertatea conștiinței, precum și de tratatele de drept internațional la care România este parte semnatară, DECLARĂM NULE obligațiile asumate prin jurământul militar depus.

    Vă atragem atenția - deși nu constituie responsabilitatea noastră, că în condițiile în care din punct de vedere a legislației în curs (prevederile Art. 9 din Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare),  nu poate exista statut de militar pentru cetățenii care nu depun sau care eventual nu își (mai) asumă obligațiile care decurg din jurământ militar, instituțiilor statului le revine obligația de a ne degreva de îndatoririle  militare la război și la mobilizare (alte situații), pe toți acei militari de carieră care nu ne mai asumăm obligațiile jurământului militar.

     Vă informăm totodată, în măsura în care vă interesează, că nemaiavând nicio încredere în instituțiile statului român privind stoparea persecuției sociale și politice la care suntem supuși (atât noi, cât în mod indirect și membrii familiilor noastre), ne rezervăm dreptul ca în perioada următoare să procedăm la exil sub forma azilului politic în formă centralizată, într-un stat care nu își persecută politic și social pe propriii săi militari, respectiv într-un stat care își respectă propriile forțe armate și în care conducerea politică și instituțiile statului nu își vulnerabilizează propria apărare națională, așa cum se întâmplă actualmente în România.

     În subsidiar, solicităm ca în limita obligațiilor instituționale pe care le aveți, să dispuneți caselor de pensii sectoriale din subordinea ministerelor/serviciilor de care aparținem, să nu ne mai înscrie gradele militare pe cupoanele de pensii, urmare a faptului că respectele înscrisuri reprezintă un fals, din moment ce cuantumurile pensiilor achitate personalului militar și asimilat - pensionat,  nu mai reflectă de circa 9 ani de zile, valoarea financiară actualizată a gradelor militare.

     Motivația completă privind cauzele care ne-au determinat să reziliem jurământul militar, are la bază următoarele:

1)  Am fost pensionați în baza prevederilor unor legi diverse (Legea nr. 164/2001, Legea nr. 179/2004, Legea nr. 223/2015) cu drept de actualizare a pensiilor, ori de câte ori ar (fi) urma(t) ca ulterior, să fie majorate soldelor/salariilor militarilor (asimilați) în activitate.
 
2) În același timp, deși pensionați, am fost și suntem menținuți în rezerva armatei (indiferent de ministerul sau de serviciul în care am activat), în conformitate cu dispozițiile Art. 86 (4) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, în mod discriminatoriu în raport cu majoritatea cetățenilor, pensionați sau nu - cetățeni care fie nu au deloc obligații militare cu caracter general, fie (o parte minoritară) au astfel de obligații doar până la vârste mai tinere decât vârsta prevăzută pentru cadrele militare pensionate (63 de ani în prezent, probabil 65 de ani pe viitor - existând inițiative legislative în acest sens).

3) Privind obligația discriminatorie menționată - de a face parte din rezerva armatei, precizăm că militarii de carieră nu beneficiem de nicio remunerație specifică, intrând astfel într-un alt exercițiu de discriminare și în raport cu numiții rezerviști voluntari, și care  în baza Legii nr. 270/2015 privind statutul rezerviștilor voluntari, beneficiază  în mod independent față de oricare alt venit, de o indemnizație care cuprinde remunerarea financiară integrală actualizată aferentă gradului militar deținut, precum și de 30% din valoarea soldei de funcție deținută în rezerva armatei. În condițiile în care, atât pe timp de pace, cât și în caz de război (alte situații), atât militarii de carieră pensionați, cât și rezerviștii voluntari, avem de principiu, aceleași obligații militare.
       
4) Ulterior datei la care am fost pensionați, statul român a dat dovadă de lipsă completă  de predictibilitate, încălcând propria legislație, precum și principiile securității juridice care ar trebui să caracterizeze un stat pretins de drept, prin modificarea în defavoarea militarilor de carieră pensionați (asimilați), a legislației de pensionare, de mai multe ori, într-un mod nespecific statelor autentic democrate – respectiv în mod retroactiv datei pensionării, militarii de carieră fiind expuși astfel unei hărțuiri legislative în formă continuată și pe care o percepem drept terorism legislativ. [Repere: diminuările drepturilor de pensie realizate în ultimii 15 ani, operate retroactiv datelor la care au fost pensionați militarii, au fost realizate prin:  Legea nr. 119/2010 și O.U.G. nr. 1/2011, cu consecința desființării dreptului la pensie militară de stat - pentru perioada 2011-2015 și stabilirea unui cuantum mai mic cu până la 61% pentru aproximativ 30 000 de militari din toate ministerele/serviciile; prin Art. 40 din O.U.G. nr. 57/2015 (diminuarea bazei de calcul stabilită de Legea nr. 223/2015 - de la 80% la 65%); prin Art. VII din O.U.G. 59/2017 și prin  Art. 84 din O.U.G. nr. 114/2018, precum și prin Art. XIV din Legea nr. 282/2023, și care în esență, au eliminat prevederea inițială de actualizare a pensiilor militarilor în funcție de majorările salariale aplicate militarilor în activitate. Pe de altă parte, nici indexările cu rata inflației nu au fost acordate în toți anii la pensiile militarilor, cum a fost cazul  în anii 2021 și 2025, urmare a prevederilor Art. VIII (7) din O.U.G. nr. 226/2020 și a prevederilor Art. XVI (8) din O.U.G. nr. 156/2024, precum și în anul 2026)]. Mai mult, prin limitarea cuantumului pensiilor militarilor la media unui număr de solde nete, militarilor nu li se mai poate valorifica la modul integral la pensie, fie vechimea în serviciu adăugată pentru grupele de muncă, fie alte drepturi conexe (dreptul la pensie suplimentară pentru care militarii au contribuit în mod separat, precum și dreptul pentru „Însemnul Onorific” acordat în baza prevederilor Art. 11 (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare)].
 
5) După o perioadă de scurtă normalitate instaurată prin adoptarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile de stat, începând cu data de 15 septembrie 2017, hărțuirea militarilor pensionați a reînceput, însă de această dată nu prin desființarea dreptului la pensie militară, ci prin golirea de conținutul esențial a legii. Astfel că prevederea de bază caracteristică legislației de pensionare pentru militari, respectiv de actualizare a pensiilor militarilor, ori de câte ori s-ar majora soldelor militarilor în activitate, a fost abrogată prin efectele Art. VII din O.U.G. nr. 59/2017, cu aplicare retroactivă, respectiv inclusiv pentru personalul militar deja pensionat. Una dintre consecințele abrogării respectivei prevederi, subminează în mod evident, autoritatea și ierarhia întregii armate, prin crearea unui haos în componenta de rezervă a armatei. Astfel, la acest moment, nu doar că militarii pensionați – cu același grad, funcție și vechime, au cuantumuri ale pensiilor radical diferite, dar s-a ajuns în situația paradoxală în care cuantumurile pensiilor unor militari cu grade și funcții inferioare, să fie esențial mai mari și decât cuantumurile pensiilor unor militari cu grade și funcții superioare https://www.mediafax.ro/politic/ilie-bolojan-nu-e-in-regula-ca-un-colonel-care-a-iesit-acum-sapte-ani-la-pensie-sa-aiba-o-pensie-mult-mai-mica-decat-un-caporal-23725883. Legat de situația în sine, starea de fapt în rezerva armatei a devenit efectiv pe cât de tensionată, pe atât de umilitoare și demoralizantă, întărită și prin faptul că la exercițiile de mobilizare, apar situații în care militari cu grade inferioare au cuantumuri ale pensiilor mai mari decât comandanții sau decât superiorii lor, element absolut inadmisibil pentru menținerea ierarhiei și autorității militare într-un stat care își respectă propria armată și pe care o dorește a fi  și credibilă.

6) În legătură cu cele menționate anterior, în vederea păstrării caracterului compact al corpului militar, Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare prevede așa cum este și firesc, grade militare unice, indiferent de poziția lucrativă (în activitate, în rezervă sau în retragere). Cu toate acestea, valorile financiare stabilite gradelor militare pentru personalul trecut în rezervă prin pensionare, nu mai sunt actualizate încă din anul 2017 (tot prin efectele Art. VII din O.U.G. nr. 59/2017). S-a ajuns astfel în situația, în care la militarii pensionați, la același grad militar apar în cuantumul pensiilor, diferențieri financiare care pot ajunge și la raportul de 1:8. La care se adaugă din nou situația paradoxală, cum ar fi aceea că în cuantumul pensiei, valoarea financiară stabilită gradului militar atribuit, de exemplu - unui soldat pensionat mai recent, să aibă valoarea financiară mai mare și de 5 ori, comparativ cu valoarea financiară atribuită gradul unui ofițer superior pensionat mai în trecut.

7) Anomaliile privind existența unor diferențe esențiale între cuantumurile pensiilor militarilor cu aceleași grade, funcții și vechimi, precum și existența unor pensii  mai mari atribuite unor militari cu grade inferioare – comparativ cu pensiile stabilite unor militari cu grade superioare, sunt recunoscute public de diverși reprezentanți politici și militari (cum ar fi premierul României, ministrul apărării https://m.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/radu-miruta-despre-pensiile-militarilor-nu-e-nimeni-mai-special-decat-altul-vreau-sa-elimin-nedreptatile-din-interiorul-sistemului-3565777, șeful Statului Major al Apărării https://www.stiripesurse.ro/seful-statului-major-pensiile-militare_3854663, reprezentanți din Parlamentul României – în funcție la data redactării prezentei încunoștiințări), situația fiind expusă și de către o parte din mass media. Cu toate acestea, deși starea de lucruri prezentată durează de aproximativ 9 ani, la nivelul partidelor și a formațiunilor politice cu drept de decizie în guvern și în parlament, nu există intenții materializate în mod pragmatic pentru remedierea situației. 

8) Cele menționate reprezintă, desigur, consecințele unor politici complet iresponsabile privind apărarea națională, gestionate de partide și formațiuni politice cu drept de decizie legislativă (precum și de diverse instituții politizate), și care prin prestația generală a acestora, au dovedit/dovedesc și atitudini complet extremiste, cu caracteristici similare celor de apartheid, îndreptate contra categoriei profesionale a militarilor. Astfel, mai multe formațiuni și partide politice cu drept de decizie legislativă, sub pretextul egalizării în drepturi între cetățeni, consideră că militarii trebuie să aibă același regim de pensionare precum majoritatea cetățenilor – pensionare având la bază numitul principiu al contributivității. Numai că aceste partide și formațiuni, nu doar că practică discriminarea indirectă, dar creează o stare de persecuție politică și socială asupra militarilor, în sensul că respectivele partide/formațiuni au procedat/procedează doar la egalizarea contabilă a drepturilor de pensie, dar nu și a drepturilor de generare a pensiilor. Astfel, abordând punctual principiul contributivității, se poate constata cu ușurință că în timp ce majoritatea cetățenilor au dreptul să contribuie în mod nelimitat la propriile pensii, din oricare și oricâte surse auxiliare profesiei de bază (să practice și oricare a doua profesie – fără condiționări de a fi profesie demnă sau nedemnă ca în cazul militarilor, ci doar să fie legală; să dețină firme; să ocupe funcții politice sau să presteze diverse activități politice generatoare de venituri ș.a.m.d.), și să facă uz de oricare alte drepturi (grevă, sindicat) care pot genera majorarea propriilor veniturilor, și în mod implicit și a contribuțiilor la propriile pensii, militarilor le sunt interzise drepturi care afectează exact cuantumurile pensiilor pretins a fi obținute în mod contributiv.

     Pe de altă parte, toate acele partide/formațiuni care militează pentru egalizarea drepturilor de pensie, dar nu și a drepturilor de generare a contribuțiilor la pensii, dovedesc încă o dată atitudini extremiste și similare politicilor de apartheid, și prin prisma faptului că fiind vorba despre pensionari, deși respectivele partide/formațiuni aduc ca argument egalizarea în drepturi între pensionari, omit întotdeauna să acționeze și pentru abrogarea obligațiilor militare (de serviciu) pe care dintre toți pensionarii României - revin doar pensionarilor militari, sau măcar pentru egalizarea un astfel de obligații între toți cetățenii - fără deosebiri în funcție de profesia în care au activat înainte de pensionare și fără discriminări între cetățeni privind vârsta de îndeplinire a obligațiilor militare cu caracter general.

     Nu în ultimă instanță, nefiind vorba despre cazuri izolate, ci despre o întreagă categorie profesională discriminată - în mod constant și de mai mult timp, situația în sine îndeplinește criteriile de persecuție politică și socială exercitată asupra militarilor de către statul român, faptă care intră inclusiv sub incidența sesizării Curții Penale Internaționale (conform Art. 7, alin. 1), lit. h) din Statutul de la Roma, persecuția politică și socială fiind considerată o crimă împotriva umanității, similară politicilor de apartheid).

9) La acest punct, deși la prima vedere conținutul s-ar preta mai degrabă pentru militarii care urmează a se pensiona pe viitor, cele menționate privesc în realitate și pe militarii deja pensionați, care ar urma să fie reactivați în situațiile prevăzute de lege (război, mobilizare, alte situații), urmând a fi ulterior, din nou, pensionați (dacă supraviețuiesc), precum și în cazul unei recalculări a pensiilor. Analizând legislația de pensionare pentru militari, în condițiile modificărilor aduse la Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat prin prevederile Art. XIV din Legea nr. 282/2023, poate fi observat cu ușurință că din legea inițială a mai rămas doar titulatura de „pensii militare de stat”, fiind modificat  în mod radical, modul de calcul al pensiilor, într-unul mult mai dezavantajos privind stabilirea cuantumurilor pensiilor. Astfel, de la calculul pe baza unei medii salariale raportată la o perioadă de 6 luni de activitate, s-a ajuns la calculul pensiilor militarilor în viitor, având bază o medie salarială raportată la 25 de ani de activitate, prevederile de pensionare devenind aproape identice și pentru militari, la fel ca pentru cetățenii civili afiliați sistemului public de pensii. În realitate, acest mod de calcul a devenit și mai defavorabil pentru militari, după cum vom demonstra la punctul următor. Un alt aspect este cel legat de majorarea la 65 de ani, a vârstei de pensionare pentru militari,  în condițiile în care nu există niciun studiu pragmatic care să demonstreze că  prelungirea vârstei de pensionare în cazul militarilor, raportată la caracterul misiunilor de îndeplinit, este și fezabilă. Întrucât legiuitorii au adus frecvent în argumentație în spațiul public, că militarii s-ar pensiona prea devreme în raport cu alte categorii de cetățeni, lucru care ar determina exerciții de discriminare în favoarea militarilor, analiza legislației de ansamblu, demonstrează că acum situația este invers. Astfel, spre exemplu, la acest moment, o balerină sau o dansatoare – având în mod absolut întemeiat, drept de pensie la vârsta de 40 de ani (conform prevederilor Legii nr. 360/2023), în timp ce o femeie-militar infanterist care poate avea ca misiune să treacă la ofensivă echipată complet pentru luptă – pe perioade poate de luni sau de ani de zile sub cerul liber, are vârsta de pensionare de 65 de ani. 

     Toate cele menționate anterior demonstrează că sub aparențele instaurării unui tratament (relativ) egal la pensii între militari și cetățenii afiliați sistemului public de pensii, în realitate militarii pensionați au intrat într-un profund exercițiu de discriminare. În sensul că spre deosebire de ceilalți cetățeni, militarii au și interdicții la contributivitate pe perioada de activitate, au și obligații de serviciu (militare) și după pensionare, și sunt supuși și altor diverse exerciții de discriminare - după cum vom demonstra în continuare. Elemente care accentuează și reconfirmă fenomenul de persecuție politică și socială la care sunt supuși militarii.

      10) Acest punct este legat de comparația pensiilor stabilite militarilor - în raport cu pensiile stabilite cetățenilor civili, și este menit a demonstra că și în privința menținerii puterii de cumpărare a pensiilor militarilor, legislația actuală practică un accentuat exercițiu de discriminare, persecuție politică și socială îndreptat contra militarilor.

     Astfel, o comparație sumară bazată pe datele publice privind menținerea puterii de cumpărare a pensiilor stabilite militarilor versus alte categorii, demonstrează că un militar cu o pensie în plată de 3 300 lei la nivelul anului 2017, are acum un cuantum al pensiei de circa 4200 de lei - în timp ce un cetățean civil afiliat sistemului public de pensii (exemplificat concret în persoana fostului președinte Traian Băsescu al României, despre a cărui pensie integrată sistemului public, există date prezentate de mass media) care avea o pensie în plată tot de 3 300 lei la nivelul anului 2017, are acum în plată o pensie cu un cuantum de circa 11 000 de lei. În cazul militarilor, majorarea cuantumului pensiilor în vederea menținerii puterii de cumpărare, fiind cu circa 27,5% în decurs de 9 ani, pe când în cazul cetățenilor civili afiliați sistemului public de pensii – majorarea în aceeași perioadă de timp a fost (și) cu 233%, așa cum am demonstrat. Această stare de lucruri rezultă și din alte diverse surse mass media, fiind prezentate public cazuri de pensionari afiliați sistemului public de pensii, având în plată pensii cu cuantumuri de peste 7 000 de lei net - pentru profesia de fochist, sau cu cuantum de circa 5 000 de lei net pentru personalul de întreținere (femeie de serviciu) la o reprezentanță diplomatică (pensii meritate, desigur), în timp ce militarii de carieră prezintă public (pe diverse rețele de socializare) cupoane de pensii, cu cuantumuri – de exemplu, de circa 4300 lei  pentru gradul de colonel – fost locțiitor comandant de brigadă de luptă, până la pensii de sub 3 000 de lei, uneori și sub 2 000 de lei, pentru subofițeri/maiștri militari. Prin urmare, este suficient de clar că în cazul militarilor, legislația în vigoare începând cu anul 2017, a condus la diminuarea dramatică a puterii de cumpărare a pensiilor militarilor, în raport cu ceilalți cetățeni.

     Cele menționate anterior pot fi corelate și cu anumite declarații publice realizate de unii politicieni din arcul guvernamental în zona anilor 2016-2018 – și care au afirmat că dacă nu pot fi desființate pensiile militare, atunci va fi modificată legislația pentru a fi diminuată radical puterea de cumpărare a acestor pensii, încât pensiile militarilor să intre gradual sub puterea de cumpărare a pensiile stabilite pentru celelalte categorii de cetățeni. Element care s-a produs deja și se confirmă – exemplele comparative pe care le-am prezentat, fiind extrem de relevante. Or, în această abordare, devine evident că militarii pensionați sunt victimele unui exercițiu premeditat de persecuție politică și socială, generat cu rea intenție.

11) Există și alte dovezi care demonstrează că politicile îndreptate contra drepturilor de pensie ale militarilor, au un caracter premeditat de persecuție socială și politică. Astfel, este de notorietate faptul că diverși reprezentanți politici, manipulând adevărul prin diversiune în prezentarea informațiilor, au încadrat și se referă periodic la pensiile militare de stat, ca fiind pensii „speciale”, în sensul de necuvenite/privilegiate/nemeritate, deoarece nu ar respecta principiul contributivității. Afirmația este însă falsă, deoarece din punct de vedere legislativ, militarii contribuie la pensiile lor, în același procent de 25% precum angajații civili [Art. 31 (1) din Legea nr. 223/2015] – singura diferență fiind eventual aceea că militarii contribuie direct la bugetul de stat, și nu la fondul public de pensii. Așa cum și alte categorii de cetățeni (avocați, notari, personalul cultelor) au dreptul să contribuie la alte sisteme de pensii (de regulă, proprii), și nu în mod obligatoriu la sistemul public de pensii. Ulterior, aceiași reprezentanți politici, fiindu-le demonstrat că militarii contribuie la pensiile lor, au schimbat argumentația, susținând la modul brut că trebuie efectiv desființate pensiile militarilor, alături de toate pensiile „speciale”, invocând un așa zis principiu al uniformizării modului de calcul al pensiilor, după regulile sistemului public de pensii. Și în această abordare apar două aspecte de discriminare la adresa militarilor, în raport cu alte două categorii de cetățeni:

• un primul aspect este acela de exemplu, că avocații – care nu sunt obligați a fi afiliați sistemului de pensii, au un sistem propriu de calcul al propriilor pensii, diferit și mai avantajos față de calcului pensiilor în sistemul public. De ce nu și militarii? 
• al doilea aspect ține de discriminarea brutală a  militarilor în raport cu  beneficiarii de pensii proveniți din categorii de cetățeni afiliate exact sistemului public de pensii, dar ale căror pensii nu sunt calculate decât în mod aparent, după regulile sistemului public de pensii. Astfel, conform prevederilor Legii nr. 8/2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite, anumite categorii de cetățeni afiliate sistemului public de pensii (jurnaliști, scriitori, arhitecți și alții), în afară de pensia cuvenită în sistemul public, pot beneficia și de „indemnizații” extrapensii, care pe fond sunt veritabile pensii „speciale” https://newsweek.ro/international/pensiile-speciale-pentru-creatori-inclusiv-jurnalisti-13500-in-plata-250-de-milioane-lei-pe-an. Aceste extrapensii reprezintă adaosuri de 50% la cuantumul pensiilor cuvenite, achitate de sistemul public de pensii – și care la rândul acestuia este suplimentat de bugetul de stat,  și care nu au nicio legătură nici cu invocatul principiu al contributivității și nici cu regulile generale de calcul al pensiilor din sistemul public. La acest aspect, iese în evidență încă o dată, caracterul legislativ discriminatoriu, de persecuție socială și politică îndreptat contra pensiilor militarilor. În sensul că reprezentanții politici în propria susținere privind desființarea pensiilor „speciale” – deoarece nu sunt calculate conform regulilor sistemului public, nici măcar nu introduc în aria pensiilor „speciale” toate acele venituri extrapensii, și care pe fond, sunt tot pensii „speciale”, indiferent de denumirea lor. Dintr-o altă perspectivă, iese în relief și cinismul situației! În contextul în care - pe ansamblu, militarii pensionați au și interdicții severe de contribuție pe timpul activității, pe viitor urmând a le fi calculate pensiile tot după reguli asemănătoare sistemului public, mai au și obligații militare după pensionare, nici nu le este menținută puterea de cumpărare a pensiilor lor la același nivel cu pensiile din sistemul public, în schimb ce alte categorii de cetățeni – fără nicio interdicție privind modul de contribuție, și fără obligații militare sau altfel de obligații de serviciu și după pensionare, la pensiile cuvenite calculate conform regulilor sistemului public, beneficiază și de adaosuri de 50%, urmând a fi menținută și puterea de cumpărare a pensiilor acestora - la un nivel superior pensiilor stabilite militarilor.

     Mai sunt și alte situații care demonstrează că în privința regimului de pensionare, militarii constituie o țintă politică, fiind atacați cu rea credință. Astfel, militarii sunt înfierați că ar avea pensii „speciale” și în sensul că ar beneficia de pensii cu cuantumuri extrem de mari, fiind introduși în același amalgam cu alte categorii de beneficiari de pensii denumite ca fiind „speciale”, element complet injust. În condițiile în care datele mass media dezvăluie că spre exemplu, magistrații au o medie (aritmetică) a pensiilor brute de circa 25 000 de lei, iar militarii de circa 5 800 de lei. Mai mult, privind media ponderată, datele din mass media de specialitate dezvăluie că circa 50% dintre militarii pensionați din evidența M.Ap.N. au pensii cu cuantumuri cuprinse între 3 001-5 000 lei net, iar circa 13% au pensii sub 3 000 de lei (3% și sub 1 500 de lei) Cât de nesimțite sunt pensiile militare și când vor fi rezolvate inechitățile din sistem - Agenția Media a Armatei. Diferența până la pensii cu cuantumuri de 25 000 de lei atribuite unor categorii de cetățeni, alături de care militari au fost introduși ca beneficiari de pensii numite „speciale” – în sensul de exorbitante, fiind complet nejustificată.        

     Concluziile sunt astfel mai mult decât evidente, având de-a face cu multiple exerciții de discriminare îndreptate contra militarilor pensionați, pe un fond de rea intenție mult prea vizibil, ceea ce reconfirmă existența unui fenomen de persecuție politică și socială – îndreptat în mod premeditat, contra militarilor pensionați. 

     De reținut în acest sens, și faptul că un reprezentat din Parlamentul României și membru în Comisia de Apărare Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaților (Ramona-Ioana Bruynseels) a solicitat în repetate rânduri spectrului politic, să înceteze discriminarea militarilor pensionați. Doamna deputat a încercat să remedieze situația și printr-o inițiativă legislativă, blocată din nefericire de partide/formațiuni politice și instituții ostile militarilor pensionați, partide/formațiuni politice și instituții care în același timp afectează și apărarea națională, în condițiile în care majoritatea militarilor pensionați fac parte și din rezerva armatei. În aceste circumstanțe, doamna deputat a denunțat public fenomenul de discriminare extinsă exercitată constant asupra militarilor români pensionați, în plenul Adunării Parlamentare a NATO de la Vilnius (iunie 2026) https://agerpres.ro/comunicate/2026/06/03/comunicat-de-presa---deputat-ramona-ioana-bruynseels-aur--1562595.  

12) Urmare a politicilor complet haotice și iresponsabile practicate de diverse structuri politice reprezentate în cadrul statului român, militarii pensionați – majoritatea fiind și în rezerva armatei, protestează periodic în stradă și își exprimă nemulțumirile în mod masiv pe internet, acuzând persecuții sociale și politice exercitate de statul român asupra acestora  (la modul informativ, în spațiul online sunt câteva zeci de grupuri de militari pensionați – majoritatea și în rezerva armatei, care însumează peste 120 000 de militari din toate ministerele/serviciile, care acuză public exerciții de discriminare și de persecuție politică și socială). Nu mai există nicio armată din lume într-o astfel de situație, fiind de asemenea evident că o astfel de stare creată de însuși statul român (vizibilă inclusiv pentru statele potențial ostile României) vulnerabilizează din plin, capacitatea de apărare și securitatea României, din vina unui factor politic și instituțional, complet iresponsabil.

13) Legat de vulnerabilizarea apărării naționale, vă informăm și asupra faptului că cele menționate privind pensiile stabilite militarilor, afectează la fel de grav, nu doar componenta rezervei profesionale a armatei, ci și componenta activă armatei. Astfel, conform declarațiilor din luna februarie 2026 - ale ministrului apărării naționale, privind nivelul de încadrare cu personal  a componentei active a armatei, rezultă un deficit de personal de 39% https://monitorulapararii.ro/ministrul-apararii-trage-un-semnal-de-alarma-avem-o-incadrare-de-61-adica-aproape-40-din-cat-trebuie-sa-fie-lipseste-1-59806. Or, noi, fiind militari de carieră – respectiv care cunoaștem aspectele legate de operativitatea armatei, vă informăm că un nivel de încadrare de numai 61%, este cu mult sub pragul critic necesar asigurării apărării României, element care este extrem de grav. Pe baza experiențelor personale, vă informăm totodată, că exact afectarea pensiilor militarilor o reprezintă și cauza principală a deficitului în cadrul componentei active a armatei, urmare a faptului că militarii au perceput și percep, că doar un regim rezonabil de pensionare poate compensa în mod simultan, atât interdicțiile de drepturi și libertăți la care sunt supuși în activitate, precum și obligațiile militare care pot surveni și după pensionare. Astfel, că în absența echilibrului de ordin rezonabil, s-a ajuns la o încadrarea critică de numai 61% a structurilor componentei active a armatei, care se adaugă astfel demoralizării întregii rezerve profesionale.

14) Tot legat de vulnerabilizarea de către spectrul politic a capacității de apărare a României, urmare a modificării radicale a legislației de pensionare pentru militari, aș dori să vă mai aducem în atenție un aspect. Este legat de o intoxicare proliferată de o anumită parte din spectrul politic și care argumentează că modificarea legislației pentru militarii pensionați într-una mai defavorabilă,  ar fi o cerință a Comisiei Europene – cu referire la P.N.R.R.. Problema de fond este că argumentul nu se susține. Din simplul motiv că niciun alt stat din Uniunea Europeană nu mai are prevederi privind afectarea pensiilor propriilor lor militari, ca și condiționalități în cadrul P.N.R.R.. Prin urmare, propunerea a fost înaintată de reprezentanți politici din România. Pot fi doar două justificări pentru care reprezentanții politici români au procedat astfel: fie reaua intenție internă, scopul fiind ca responsabilitatea pentru materializarea afectării pensiilor militarilor să fie transferată către Comisia Europeană; fie din considerente financiare cu ignorarea completă a consecințelor privind subminarea apărării naționale - economiile la buget realizate din afectarea pensiilor militarilor, fiind utilizate drept garanții pentru restituirea celor aproximativ ½ din banii destinați României în cadrul P.N.R.R. sub formă de împrumut. CE luând astfel doar notă despre propunerea în sine a părții române - sub aspect strict financiar-bancar, și nu ca o directivă legislativă impusă României. Astfel că afectarea pensiilor militarilor a fost o propunere asumată exclusiv de reprezentanții României pentru România. De altfel, în diverse interpelări ale CE efectuate de militarii pensionați, CE a răspuns că nu are atribuții legate de politicile de pensionare și de salarizare în cadrul statelor membre.    

     Dintr-un alt punct de vedere, apreciem că sunt elemente suficient de vizibile care demonstrează că fapta reprezentanților români care au intrat în legătură cu o putere/organizație străină (CE) privind implementarea măsurii de afectare a pensiilor militarilor, în condițiile în care demersurile acestora au condus cu certitudine la subminarea capacității de apărare a României – element pe care l-am demonstrat deja, întrunește aspectele de cercetare pentru  încălcarea Art. 394 din Codul Penal privind infracțiunea de trădare. Ceea ce înseamnă că și dacă CE ar fi dispus României, în mod expres, ca să fie afectate pensiile militarilor, nicio instituție și nicio persoană din România, nu au legalitatea de a implementa decizii sau recomandări ale unor organisme străine, atât timp cât acestea întrunesc elementele specifice infracțiunii de trădare, cu efectele vizibile privind subminarea capacității de apărare, economice sau de altă natură. 

15) Diverse. Într-o ultimă abordare – de această dată cu caracter general, considerăm că textul jurământului militar încalcă nu doar prevederile Art. 29 (1) din Constituția României - privind libertatea conștiinței,  ci și prevederile Art. 22 (1) din Constituția României – privind dreptul la viață și la integritate fizică a cetățenilor, din moment ce textul jurământului îi obligă pe militari să apere țara „chiar cu prețul vieții”, în condițiile în care țara cuprinde și instituții sau organisme care îi persecută actualmente pe militari. Legat de libertatea conștiinței, realitățile societății politice românești actuale în relația cu militarii, demonstrează că jurământul militar contravine la acest moment, în mod evident, conștiinței militarilor, militari care prin asumarea jurământului s-ar obliga să respecte inclusiv acele legi care vulnerabilizează în mod vădit, apărarea și securitatea națională, precum și acele legi care afectează militarilor, interesele lor personale, precum și ale familiilor acestora. Pe de altă parte, jurământul militar conține prevederi contradictorii în raport și cu obligațiile generale ale armatei prevăzute la Art. 118 (1) din Constituția României, în măsura în care și militarii, la fel ca și alți cetățeni, constată că anumite legi și decizii politice, afectează în unele situații - suveranitatea României, în alte situații - democrația constituțională, pe care forțele armate sunt obligate să le apere, prin intrarea în subordinea exclusivă  a poporului român.

     În condițiile menționate anterior, devine evident că între un stat caracterizat de normalitate și militarii săi, se creează o legătură privind acceptarea tacită de către militari a anumitor obligații neasumate de alți cetățeni, pe baza propriei conștiințe a militarilor, și nu prin impuneri unilaterale nefirești din partea statului exercitate asupra militarilor. Din cele expuse, fiind evident că această legătură de conștiință nu are cum să mai existe, într-un stat care își persecută  politic și social, pe propriii militari.

     Doamnelor și domnilor decidenți politici și instituționali, ar mai fi un ultim element asupra căruia dorim să vă informăm. Atitudinea noastră materializată prin denunțarea jurământului militar, constituie și un ultim scut de apărare a demnității și a onoarei militare, precum și umane, în spiritul cărora am fost educați și instruiți. În condițiile în care cea mai mare parte dintre noi am intrat în forțele armate (unii la 14 ani) suportând de la caz la caz, până la 8 ani de formare profesională în regim de cazarmă (24 de ore din 24 de ore), în condiții ulterioare ale unui serviciu infernal, cu mutări la ordin la sute de kilometri distanță față de localitățile de domiciliu - aspect cu care s-au confruntat și propriile noastre familii, neplătiți pentru timpul de lucru efectuat în afara programului normal de lucru, și totul în serviciul unei stat care acum ne persecută politic și social. În aceste condiții, alături de elementele deja expuse, sacrificiul vieții și alte obligații asumate cândva în slujba unui stat, a unor instituții și a unor cetățeni care actualmente își persecută social și politici pe propriii militari, au devenit un veritabil nonsens. 

     Decizia noastră asupra căreia v-am încunoștiințat, își va înceta efectele de la sine, la eventuala remediere de către statul român a cauzelor care au generat situația conflictuală descrisă, într-o formă considerată rezonabilă și de către personalul militar activ, în rezervă și în retragere.

[Notă: Oricare cetățean are dreptul de a valorifica prezenta încunoștiințare, după cum consideră de cuviință, în scopul combaterii și eradicării persecuției politice și sociale la care sunt supuși militarii de carieră pensionați. Oricine are dreptul să descarce încunoștiințarea și să o predea adresanților. Pot fi adăugați și alți adresanți].