Apel al cadrelor universitare pentru menținerea standardelor internaționale în formarea psihologilor clinicieni – respingerea "medicalizării" profesiei propusă în avizul Guvernului RM!

Această petiție este un apel urgent din partea comunității academice și profesionale de a respinge propunerea legislativă recentă care impune ca formarea psihologilor clinicieni să fie restricționată la o singură instituție medicală. Considerăm că această măsură contravine standardelor internaționale și riscă să afecteze calitatea serviciilor de sănătate în Republica Moldova.

Stimați colegi psihologi, cadre didactice și practicieni în domeniu! Noi, semnatarii acestei petiții, ne exprimăm îngrijorarea profundă față de propunerea legislativă din avizul la proiectul de lege cu privire la executarea profesiei de psiholog dar de Guvernul Republicii Moldova (https://gov.md/sites/default/files/document/attachments/il-241-2024_0.pdf) care prevede că formarea psihologilor clinicieni în Republica Moldova să fie limitată exclusiv la Universitatea de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” sau în afara țării, în anumite condiții (art. 11). Această inițiativă contravine standardelor internaționale și practicilor consacrate în domeniul psihologiei clinice.

Organizații internaționale de prestigiu, precum Organizația Mondială a Sănătății (OMS), Federația Europeană a Asociațiilor de Psihologie (EFPA) și Asociația Americană de Psihologie (APA), subliniază că psihologia clinică este o disciplină fundamentată în științele psihologice, distinctă de medicină. Psihologii clinicieni sunt formați pentru a oferi evaluare psihologică, diagnostic și intervenție terapeutică bazată pe metode psihologice, nu medicale.

Monopolizarea formării psihologilor clinicieni de către universitățile de medicină poate genera efecte nefavorabile asupra profesionalizării psihologiei clinice și asupra calității serviciilor psihologice.

1. Diluarea competențelor psihologice specifice. Formarea în cadrul instituțiilor medicale poate pune un accent predominant pe modelul medical, neglijând aspectele esențiale ale psihologiei clinice, cum ar fi evaluarea și diagnosticul psihologic, abordările psihoterapeutice și intervențiile bazate pe dovezi psihologice.

2. Confuzie profesională. Suprapunerea rolurilor între psihologi clinicieni și psihiatri poate crea confuzie atât în rândul profesioniștilor, cât și al pacienților, afectând calitatea și coerența serviciilor oferite.

3. Încălcarea standardelor internaționale. Țările europene și multe altele formează psihologii clinicieni în cadrul facultăților de psihologie, respectând standardele stabilite de EFPA și alte organizații profesionale de renume.

Referințe la standarde și declarații internaționale

Organizația Mondială a Sănătății (OMS), prin documente fundamentale precum Mental Health Action Plan 2013-2030, Mental Health Gap Action Programme (mhGAP) și Psychological Interventions Implementation Manual: Integrating Evidence-Based Psychological Interventions into Existing Services, recunoaște rolul esențial al psihologilor clinicieni în furnizarea de servicii de sănătate bazate pe intervenții psihologice și psihoterapeutice, distincte de abordările medicale. OMS încurajează pregătirea psihologilor clinicieni prin programe dedicate de psihologie, subliniind că pregătirea orientată strict pe modelul medical poate afecta competențele fundamentale ale acestora. Aceste documente accentuează importanța interdisciplinarității și colaborării intersectoriale, recunoscând rolurile unice și complementare ale profesioniștilor din sănătate. Prin promovarea formării în intervenții psihologice bazate pe dovezi și susținerea programelor de psihologie, OMS sprijină un model de sănătate clar și eficient, în beneficiul pacienților și al întregului sistem de sănătate publică.

EFPA (European Federation of Psychologists' Associations), prin standardele EuroPsy (Certificatul European în Psihologie), stabilește că pregătirea psihologilor clinicieni trebuie să cuprindă un ciclu complet de studii universitare în psihologie, la nivel de licență și masterat, realizat în cadrul facultăților de psihologie și programelor acreditate de psihologie. EuroPsy subliniază importanța unei formări dedicate în psihologie clinică și de sănătate, distinctă de modelul medical, care să asigure competențe bazate pe dovezi în evaluare și intervenție psihologică. EFPA promovează astfel independența profesională a psihologilor clinicieni și subliniază rolul fundamental al unei formări psihologice clare și riguroase pentru furnizarea de servicii de sănătate. Documentele de referință care susțin aceste standarde includ: EuroPsy – European Certificate in Psychology, EFPA Regulations on EuroPsy and the Training of Psychologists in Europe, EuroPsy Model Curriculum. Prin aceste reglementări, EFPA susține claritatea și integritatea profesiei, asigurând standarde de formare în acord cu rolul specific al psihologilor clinicieni.

American Psychological Association (APA) stipulează, prin Standards of Accreditation for Health Service Psychology (SoA), că formarea psihologilor clinicieni trebuie să fie realizată în cadrul unor programe de psihologie acreditate, distincte de cele medicale, pentru a garanta o pregătire solidă în psihologia clinică, psihodiagnostic și intervenții psihoterapeutice. În Guidelines and Principles for Accreditation of Programs in Professional Psychology (G&P), APA subliniază că pregătirea psihologilor clinicieni se bazează pe competențe esențiale, ancorate în metodologii psihologice fundamentate științific, diferite de abordările medicale. Totodată, prin Clinical Practice Guidelines, APA clarifică faptul că rolul psihologilor clinicieni este de a furniza intervenții psihologice bazate pe dovezi, fără a intersecta sfera medicală. Prin aceste reglementări, APA susține independența formării psihologice, subliniind că orice amestec între pregătirea psihologică și cea medicală ar compromite integritatea și eficiența profesiei de psiholog clinician.

Importanța menținerii formării în universitățile noastre acreditate

Universitățile noastre au investit continuu în programe de formare în psihologie clinică, oferind programe de înaltă calitate, aliniate la standardele internaționale, care au adus deja contribuții semnificative la sănătatea populației. Aceste programe asigură pregătirea specialiștilor competenți, capabili să răspundă nevoilor populației și să colaboreze eficient cu alți profesioniști din domeniul sănătății. În spiritul respectării standardelor internaționale și pentru a asigura servicii psihologice eficiente în Republica Moldova, solicităm:

- eliminarea propunerii de monopolizare a formării psihologilor clinicieni;

- recunoașterea și susținerea programelor acreditate în universitățile din țară;

- oferirea unui cadru de colaborare multidisciplinară echitabilă.

Menținerea calității și integrității formării psihologilor clinicieni este esențială pentru asigurarea unor servicii de sănătate eficiente. Prin semnarea acestei petiții, vă alăturați efortului nostru de a proteja independența și calitatea profesiei de psiholog clinician în Republica Moldova.

Să susținem împreună valorile europene privind transparența și corectitudinea în procesul de luare a deciziilor ce vizează calitatea vieții populației.

Semnează:

Rusnac Svetlana, doctor în psihologie, conferențiar universitar, Universitatea Liberă Internațională din Moldova, e-mail: srusnac@ulim.md

Potâng Angela, doctor în psihologie, conferențiar universitar, Universitatea de Stat din Moldova,  e-mail: angela.potang@usm.md

Bolea Zinaida, doctor în psihologie, conferențiar universitar, Universitatea de Stat din Moldova,  e-mail: zinaida.bolea@usm.md

Pravițchi Galina, doctor în psihologie, lector universitar, Universitatea de Stat din Moldova,  e-mail: galina.pravitchi@usm.md

Racu Iulia, doctor habilitat în psihologie, profesor universitar, Universitatea Pedagogică de Stat “Ion Creangă” din Chișinău, e-mail: racu.iulia@upsc.md

Briceag Silvia, doctor în psihologie, conferențiar universitar, Universitatea de Stat ,,Alecu Russo” din Bălți, e-mail: silvia.briceag@usarb.md

Calancea Angela, doctor în psihologie, conferențiar universitar, Universitatea Liberă Internațională din Moldova, e-mail: acalancea@ulim.md

Caunenco Irina, doctor în psihologie, conferențiar universitar, Universitatea Liberă Internațională din Moldova, e-mail: icaunenco@ulim.md

Balode Neli, doctor în psihologie, conferențiar universitar, Universitatea Liberă Internațională din Moldova, e-mail: nbalode@ulim.md

Rusnac Svetlana, Facultatea Științe Sociale și ale Educației, Universitatea Liberă Internațională din Moldova    Contactați autorul petiției