ABUZURI LA MINISTERUL CULTURII
ABUZURI LA MINISTERUL CULTURII Domnului Prim-Ministru DACIAN CIOLOŞ Scrisoare deschisă
Stimate Domnule Prim-Ministru,
Nu cunoaştem motivul pentru care managementul Muzeului Național al Țăranului Român a devenit motiv de dispută şi a creat ,,tabere‟ în societatea românească, generând opinii absolute, diametral opuse.
Ceea ce atrage atenţia şi ne îngrijorează este atitudinea Ministrului Culturii, intervenţia directă pentru instalarea în funcţii a protejaţilor săi, cu sfidarea legii, ignorarea criteriilor de performanţă. Atitudinea prezentului Ministru al Culturii față de ocuparea postului de manager al MNȚR nu are precedent la nici un alt ministru, de la Ceaușescu încoace.
Astfel, deşi, concursul de proiecte de management pentru Muzeul Național al Ţăranului Român, organizat de Ministerul Culturii potrivit O.U.G. 189/2008, a fost câştigat de Virgil Ștefan Niţulescu, conform anunţului afișat pe site-ul Ministerului Culturii, Ministrul Culturii a declarat public că „preferata sa pentru acest post este Liliana Passima”, o candidată la concurs care nu a luat nici măcar notă de calificare (obţinând numai 5 puncte). Ministrul Culturii a precizat, în plus, că „va face tot posibilul să dea o tentă de legalitate refuzului său de a încheia contractul cu câştigătorul concursului.” (sic !) Aşa că, în ciuda rezultatului concursului, dna. ministru a numit-o manager interimar pe preferata sa, și a refuzat semnarea contractului de management cu câştigătorul concursului, motivând că face acest lucru ,,pentru înlăturarea oricăror suspiciuni.‟ (sic !)
Corpul de Control din subordinea Domniei Voastre, trimis la Ministerul Culturii, ca urmare a scrisorii deschise ce v-a fost transmisă de dl. Andrei Pleşu, a încercat să-i ofere dnei. ministru justificare pentru măsurile sale abuzive, generând astlfel suspiciunea că la nivelul Ministerului Culturii din Guvernul Dvs., posturile se ocupă după bunul plac al ministrului, fără să conteze legea.
Documentarea Corpului de Control la Ministerul Culturii a durat două ore. A apărut pe site. În Nota de Sinteză, Corpul de Control al Primului-Ministru ajunge la concluzia că ar fi existat unele deficienţe cu privire la organizarea concursului anterior, anulat pentru nelegala compunere a Comisiei de concurs numită de fostul ministru, Vlad Alexandrescu. CCPM conchide că „deficienţele au izvorul în deficiențele actelor normative.” Totuși, CCPM propune aberant nu doar schimbarea actelor normative, ci şi anularea concursurilor organizate în baza şi cu respectarea legilor actuale ! Logica raportului sfidează buna credință.
În acest context, înțelegem să protestăm contra abuzului de care se face vinovată doamna ministru Corina Șuteu.
Sub mandatul dlui Nițulescu (2010 – 2016), MNȚR și-a regăsit și dezvoltat sinergic valențele originare, definite de echipa condusă de regretatul pictor Horia Bernea. Virgil Ștefan Nițulescu a intuit că nu este suficient să confrunte, de exemplu, artizanii din Olt cu cei din Maramureș, pentru a le activa spiritul de breaslă și a le tonifia creativitatea.
La MNȚR au fost construite punți între iconarii artizani și arta religioasă a unui Octavian Smighelschi, iar expozițiile de artă cultă organizate la MNȚR au fost gândite ca provocări constructive la adresa etnografilor, a istoricilor de artă și, de ce nu, a tuturor specialiștilor interesați de imagine și imaginar, un îndemn la dezvoltarea de noi instrumente de analiză și de strategii de cercetare corelată a acestor sectoare de creativitate organic înrudite. Astfel, în ultimii șase ani, Muzeul a devenit una dintre mărcile culturale ale Capitalei, un loc în care au fost bine primite atât expozițiile dedicate culturii tradiționale, cât și cele ale artelor contemporane. Această îmbinare, între cultura tradițională și cea contemporană, a fost extrem de apreciată de majoritatea covârșitoare a publicului românesc și străin. Rapoartele de activitate ale Muzeului, pentru ultimii șase ani, înregistrează sute de evenimente, care au reușit să pună în valoare filonul peren al culturii românești, pe care Horia Bernea îl înscria în registrul antropologic, nu în cel etnografic – ceea ce presupune juxtapunerea trecutului și prezentului, ruralului și urbanului. Muzeul a ajuns cunoscut nu numai publicului Capitalei, ci a fost promovat și internațional, prin acțiunile la care au participat numeroși ambasadori.
Subliniem că Virgil Ștefan Nițulescu este primul director al MNȚR care îl continuă pe Horia Bernea într-un pariu cu miză enormă, chiar dacă dificil de asumat. Accesul la dimensiunea fundamental identitară a culturii noastre țărănești pretinde concatenarea în același spațiu a artei țărănești și a artei culte – sămânța confruntată cu rodul. Aceasta este orbita predestinată pentru MNȚR, în afara căreia pândește spectrul imploziei.
Față de toate acestea, vă rugăm, domnule Prim-Ministru, să interveniți în corectarea unei atitudini discreționare a doamnei ministru Corina Șuteu, incompatibilă cu programul unui guvern tehnocrat.
SEMNATARI Vlad CIOBANU, sculptor Pavel ȘUȘARĂ, critic și istoric de artă, scriitor Bogdan BREZA, sculptor Constantin PĂUN, regizor film Raluca JURCOVAN, regizor film Ioan Aurel POP, membru al Academiei Române Matei STÎRCEA-CRACIUN, antropolog, critic Marius GHILEZAN, publicist Romeo DUMITRESCU, dr., Președintele Fundației ”Cucuteni pentru Mileniul III” Ioana Mirabela ROBU, Președintele Asociației culturale ”Arkeo” Narcisa ȘTIUCA, Conf. dr., Universitatea din București Mihaela VARGA, editor, Secretar general, Federația Română a Asociațiilor, Cluburilor și Centrelor UNESCO Ionuț TRANDAFIRESCU, general manager, Grupul Filos Florentina NITU, decan, Universitatea Bucuresti - Facultatea de Istorie Nicolae SCARLAT, regizor Iulia VRĂJITORIU, manager cultural Radu ZLATI, deputat Neculai Moghior, muzeograf expert Florela VASILESCU, arheolog Dan Octavian PAUL, Președintele Comitetului Național Român ICOM, expert restaurator Luminița PAUL, expert conservator Florin CODRE, sculptor Dan MATEI, analist, Institutul Național al Patrimoniului Dan Michael SCHLANGER, producător de film Cătălin IONESCU – ARBORE, scenograf Nona ȘERBĂNESCU, artist vizual, manager cultural Laurențiu CONSTANTIN, manager cultural, Festivalul de Muzică Veche București Ionuț ILIE, Director General, APPS B GmbH Andrei ENESCU, director, E-Multimedia / Radio Clasic Horațiu BUZATU, arhitect George Sorin SINGER, inginer Andrei POTCOAVĂ, inginer Dorin MĂRĂȘOIU, inginer Dan MANOLACHE, realizator, Radio România Cultural Cristina SINGER, medic primar Marcel TOLCEA, prof. dr., Universitatea de Vest Mihai HRISTU, producător TV Cornel MIHALACHE, regizor de film documentar Marian COJOC, prof. univ. dr., Universitatea „Ovidius‟ Constantin Emil URSU, dr., director general, Muzeul Bucovinei Marioara COJOC, conf. univ. dr., Universitatea „Ovidius‟ Sanda MITACHE, scenograf Mirela TRĂISTARU, pictor Pîrvu IONICĂ, dr., director executiv, Asociația Sinaptica Florin Ionuț FILIP, cercetător științific, expert în patrimoniu imaterial Ana Maria CRAUS, manager cultural Ciprian ȘTEFAN, Manager, Complexul Național Muzeal Astra Laurențiu GANEA Anca DINA, Presedinte Art Conservation Support. Jan DE MAERE, Vrije Universiteit Brussel Maricia SORIN, președinte CA Ligia Gabriela MARICA, Director General Luminița POPA, inginer Vlad NEFERU, administrator Dan Marian IONESCU, director Marius IVAN, director operațiuni Mariana POPOVA, administrator Cristian POPESCU, întreprinzător Carmen BRÂNCOVEANU, ceramist Gheorghe CIUNCANU, meșter popular Anca COSTACHE, funcționar bancar Petru DRAJMICI, meșter popular Filoteia DRAJMICI, meșter popular Luminița POPESCU, meșter popular Mihaela GRIGORESCU, artizan Andrea ELISEI, fotograf Cristina PANAIT, mester popular Carmen Calarasiu, meșer popular Alice POP, artizan Adriana SERBAN, artizan Mihaela IORDACHE, sticlar Mircea TOCACI, profesor Steluta ALEXE, artizan Roxana PREDA, artizan Anuta STAN, mester popular
Craciun Gheorghe Ioan Matei, Str. Dionisie Lupu nr. 62, Bucuresti I Contactați autorul petiției
Anunț de la administratorul acestui websiteAm închis această petiție și am șters informațiile personale ale semnatarilor.Regulamentul general al Uniunii Europene privind protecția datelor (GDPR) solicită un motiv legitim pentru stocarea informațiilor personale, respectiv ca informațiile să fie stocate pentru cel mai scurt timp posibil. |