Raportați o petiție

Apel în favoarea finanţării unei idei româneşti

Apel în favoarea finanţării unei idei româneşti demne de secolul XXI – fabricarea şi testarea sângelui artificial

Cercetarea românească la vârf stopată din lipsă de finanţare

Cercetarea în România a fost şi este marginalizată, nemediatizată dar mai ales nefinanţată corespunzator mai ales în ultimii ani. În urmă cu câteva luni, publicaţia ştiinţifică Nature, prezenta un amplu articol referitor la situaţia cercetării şi schimbările petrecute în acest domeniu în ultimii ani, Cercetarea românească este în derivă ­– Romanian science in free fall. Consider că şi în acest domeniu nu există viziune dar mai ales voinţă politică din partea decidenţilor abilitaţi, vezi Ministerul Cercetării şi Ministerul Educaţiei, astfel cercetarea la vârf nu este şi nici nu a fost o prioritate naţională a guvernaţilor care s-au succedat la conducerea ţării. Apariţia Ministerului Cercetării nu a dus decât la reduceri drastice a bugetului de bază al cercetării româneşti, blocând astfel granturile de cercetare deja evaluate şi demarate în anii anteriori. În primăvara anului trecut a fost lansată şi o petiţie semnată de peste 900 de cercetători şi profesori români, premierului Victor Ponta, prin care se cerea ca bugetul cercetării şi alocaţiile pe proiecte să revina la formele iniţiale pe bază de performanţă şi în competiţie deschisă, inclusiv demiterea în bloc a Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice. De peste două decenii cercetarea românească este stopată şi nefinaţată corespunzător, aceasta se zbate între mediocritate şi excelenţă iar competenţa şi meritocraţia academică este mai mult decât marginalizată. Fără un buget adecvat, fără sprijin din partea decidenţilor politici, cercetarea românească se zbate între promisiuni şi pretenţii, cercetătorii privind cu scepticism situaţia la care s-a ajuns.

Aduc în discuţie cazul de la Cluj, unde o echipă de tineri specialişti, entuziaşti dar mai ales dedicaţi muncii lor, condusă de domnul conf. dr. Radu Silaghi-Dumitrescu, este nevoită să întrerupă o cercetare de top, din cauza lipsei fondurilor necesare.

Mass-media a prezentat cazul domnului profesor, însă până în prezent rezultatele se lasă aşteptate. Echipa de la Cluj, din cadrul Facultăţii de Chimie a Universităţii Babeş Bolyai, vine cu o ideea demnă de secolul XXI, şi anume crearea săngelui artificial dintr-o proteină marină.

Nu înţeleg cum din fondurile publice ale CNCSIS - Centrul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior, nu poate fi finazată şi sprijinită cercetarea echipei de la Cluj. În acelaşi timp chiar şi Universitatea de care aparţine echipa condusă de domnul Silaghi, se afundă în birocraţie, nereuşind să aloce sumele necesare continuării cercetării.

Mai interesați de realizările colectivului de la Cluj sunt francezii de la Le Nouvel Observateur, care au scris un amplu articol referitor la fabricarea sângelui artificial din anumite nevertebrate marine, având la bază hemeritrina o moleculă care poate transporta oxigenul în sângele unor viermi marini. Apariția sângelui artificial și fabricarea lui, reprezintă o soluție viabilă față de scăderea alarmantă a donărilor de sânge la nivel mondial. Potrivit primelor teste realizate pe rozătoare, săngele realizat pe bază de hemetrină pare să provoace mai puține efecte secundare decât alte produse similare realizate în lume.

Banii sunt necesari pentru achiziţionarea de reactivi şi de aparatură specifică şi pentru continuarea testărilor pe animale, pentru a se vedea gradul de toxicitate și reacțiile adverse.

Cu toate că ministerele de resort au inclus proiectul sângelui artificial în lista programelor cu prioritate naţională, finaţările continuă să fie aşteptate de către echipa de la Cluj, existând doar promisiuni din partea Bucureştiului şi nu numai.

Echipa de cercetare, condusă de domnul Silaghi este formată din Florina Scurtu, doctor in Chimie(UBB Cluj) şi doi tineri bio-chimisti, Vlad Toma si Anca Farcas(ICB)

Există posibilitatea ca această cercetarea aplicativă să fie finalizată, prin donaţii chiar de potenţialii beneficiari din mediul social –economic, adică de oamenii de rând dornici să ajute sub sigla anonimatului şi mai ales dezinteresaţi de a fi promovaţi pentru fapta lor.

Aportul financiar de susţinere a fiecăruia dintre noi, pentru realizarea si testarea sangelui artificial, ar putea permite ca in caţiva ani, după efectuarea testărilor clinice pe animale şi pe voluntari umani, acesta să se poată găsi în centrele de transfuzii pe întregul mapamond.