Pledoarie pentru Educația Muzicală în școală

 PLEDOARIE PENTRU EDUCAŢIE MUZICALĂ            

Premise:

1. CAPITOLUL II din Constituţia României privind Drepturile şi Libertăţile fundamentale  

ARTICOLUL 33:

(1) Accesul la cultură este garantat, în condiţiile legii.

(2) Libertatea persoanei de a-şi dezvolta spiritualitatea şi de a accede la valorile culturii naţionale şi universale nu poate fi îngrădită.

(3) Statul trebuie să asigure păstrarea identităţii spirituale, sprijinirea culturii naţionale, stimularea artelor, protejarea şi conservarea moştenirii culturale, dezvoltarea creativităţii contemporane, promovarea valorilor culturale şi artistice ale României în lume.                      

 2. CADRUL EUROPEAN DE REFERINȚĂ AL COMPETENȚELOR CHEIE PENTRU ÎNVĂȚAREA PE TOT PARCURSUL VIEȚII

Competențele cheie reprezintă un pachet multifuncțional și transferabil de cunoștințe, abilități și atitudini de care au nevoie toți indivizii pentru împlinirea și dezvoltarea personală,  incluziunea socială și găsirea unui loc de muncă. Acestea trebuie să fie dezvoltate până la sfârșitul educației obligatorii și trebuie să acționeze ca fundament pentru învățare ca parte a educației pe tot parcursul vieții.

Cele opt domenii ale Competențelor cheie sunt:

-          comunicare în limba maternă;

-          comunicare în limbi străine;

-          competențe matematice și competențe de bază în științe și tehnologie; -          competențe digitale;

-          “A învăța să înveți”;

-          competențe sociale și civice;

-          spirit de inițiativă și antreprenoriat;

-          sensibilizare culturală și exprimare artistică.

Prin sensibilizare culturală și exprimare artistică se înțelegeconștientizarea importanței exprimării creative a ideilor, experiențelor și emoțiilor prin intermediul diferitelor medii, incluzând muzica, expresia corporală, literatura și artele plastice.

3.      PROFILUL DE FORMARE A ABSOLVENTULUI DIFERITELOR NIVELURI DE STUDIU  elaborat de Institutul de Științe ale Educației din România în anul 2016

Acesta descrie așteptările exprimate față de elevi la sfârșitul învățământului primar, al învățământului obligatoriu și al învățământului preuniversitar, prin raportare la: cerințele exprimate în Legea educației naționale, în alte documente de politică educațională și în studii de specialitate; finalitățile învățământului; caracteristicile de dezvoltare ale elevilor.

Pornind de la acest document reținem următoarele:

a. Profilul de formare al absolventului de clasa a IV-a pentru componenta sensibilizare culturală și exprimare artistică include recunoaşterea unor elemente ale contextului cultural local şi ale patrimoniului naţional şi universal; exprimarea bucuriei de a crea prin realizarea de lucrări simple și prin explorarea mai multor medii și forme de expresivitate; participarea la proiecte culturale (artistice, sportive, de popularizare) organizate în şcoală şi în comunitatea locală;

b. Profilul de formare al absolventului de clasa a VIII-a pentru componenta sensibilizare culturală și exprimare artistică include realizarea de lucrări creative folosind diverse medii, inclusiv digitale, în contexte școlare și extra-școlare; aprecierea unor elemente definitorii ale contextului cultural local şi ale patrimoniului naţional şi universal; participarea la proiecte şi evenimente culturale organizate în contexte formale sau nonformale;

c. Profilul de formare al absolventului de clasa a X-a pentru componenta sensibilizare culturală și exprimare artistică include exprimarea ideilor, a experienţelor și a emoţiilor utilizând diverse medii și forme de expresivitate, în funcţie de aptitudinile personale, inclusiv prin transferul abilităţilor creative în context profesionale;  identificarea diverselor forme de exprimare culturală şi respectarea diferenţelor; participarea la o varietate de proiecte şi evenimente culturale în diverse contexte, inclusive profesionale;

d. Profilul de formare al absolventului de clasa a XII-a pentru componenta sensibilizare culturală și exprimare artistică include dezvoltarea simţului estetic prin realizarea de lucrări creative, inclusiv prin valorificarea relaţiei dintre expresia artistică individuală şi cea de grup precum și prin respectarea diversităţii exprimării culturale; promovarea, păstrarea şi conservarea unor bunuri culturale şi de patrimoniu; promovarea unor iniţiative şi proiecte culturale la nivelul şcolii şi comunităţii, prin valorificarea propriilor abilităţi creative; identificarea și realizarea oportunităţilor sociale și economice în cadrul activităţii culturale.

Context:

1.Educația muzicală, prin obiectivele şi conținuturile ei, urmărește realizarea educației artistice ca parte componentă a culturii spirituale. Educația muzicală se realizează pe două axe: teoretică şi aplicativă.

Axa teoretică vizează acumularea de cunoștințe, formarea priceperilor şi deprinderilor reproductiv-interpretative. În urma contactului cu creația artistică şi prin exerciții se formează reprezentări, noțiuni, categorii, judecăți, capacități de reproducere şi interpretare; se discern criterii de apreciere valorică; se formează cultura teoretică; se cultivă capacitatea de a utiliza limbajul specific; se deprinde abilitatea de a descifra mesajul artistic.

Axa aplicativă presupune formarea atitudiniilor adecvate faţă de valorile artistice şi contribuie atât la formarea idealului estetic, de a avea satisfacții sufletești în faţa frumosului din opera de artă, cât şi la stimularea tendinței de a crea noi valori.  

2. Profesorii de Educație muzicală sunt absolvenți cu studii superioare de specialitate (universități de artă acreditate). Există  în practica curentă, mai ales în mediul rural, obiceiul ca orele de educație muzicală să fie incluse în norma profesorilor titulari de alte discipline decât cele din aria curriculară Arte, fie la plata cu ora, fie în completarea normei didactice. Această practică conduce către eludarea orei de educație muzicală prin substituirea ei cu alte discipline (ex. ora de educație muzicală este înlocuită cu o oră de chimie - specialitate profesorului titular) sau către realizarea orelor într-un mod precar, axat pe copierea noțiunilor teoretice din manual etc.

3. În noiembrie 2019 a fost promulgată legea 221/2019, lege pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr1/2011.

În februarie 2020 au fost constituite comisiile și grupurile de lucru pentru elaborarea noilor planuri cadru.

În martie 2020 au fost distribuie 3 chestionare destinate consultării profesorilor, părinți și elevi cu privire la eliminarea sau reducerea orelor la anumite discipline existente în trunchiul comun la nivel ciclului gimnazial. Din datele colectate de noi la acest proces de consultare a opțiunilor partenerilor educaționali au participat aprox. 20.000 părinți, 7000 de profesori și 12.010  de elevi. Ministerul nu a prezentat un raport al răspunsurilor participanților părinți și profesori. Consiliul Național al Elevilor a postat pe site-ul organizației un raport detaliat. Trebuie să evidențiem procentul de participare a elevilor, aprox. 0.56% din numărul de elevi anul 2017-2018 (ultimele date oficiale ale MEN privind nr.de elevi înscriși în învățământul preuniversitar, nivel primar, gimnazial și liceal) dintre care doar 9.1% studiază în mediul rural.

Pe 27.07.2020, ministerul a prezentat spre consultare publică un proiect de OUG care include modificări al art.66 din LEN1/2011 ce stipulează aprobarea noilor planuri cadru pentru clasa pregătitoare, clasa a V-a și clasa a IX-a.  Proiectul de OUG a fost revizuit și readus în consultare publică în data de 14.08.2020. Până în acest moment Ministerul Educației nu a prezentat sau propus oficial spre dezbatere vreo variantă de plan cadru. Presa națională a prezentat la începutul lunii august patru variante de plan cadru care prevăd eliminarea unor discipline și tăieri de ore la disciplinele care aveau deja doar o oră pe săptămână.

 

Doamnă Ministru,  

Profesorii de Educaţie muzicală din România sunt îngrijorați de noile propuneri de revizuire a planurilor cadru, apărute în presă în august 2020. Îngrijorarea noastră privește în special, reducerea orelor de Educaţie muzicală la clasele gimnaziale, de la o oră la o jumătate de oră pe săptămână, respectiv de la o jumătate de oră la eliminarea totală (prin introducerea Educației artistice la gimnaziu sub formă de opțional la alegerea elevului dintre Educație muzicală și Educație plastică).

Decizia este extrem de îngrijorătoare în contextul eliminării/diminuării orelor de Muzică și mișcare din ciclul primar.

Nu putem ignora aplicarea unor măsuri ce vizează în fapt, eliminarea disciplinelor artistice din trunchiul comun al învățământului obligatoriu și nu suntem imuni la permanenta campanie de denigrare a acestor discipline.

Propunerea de evaluare a disciplinelor așa zis ”vocaționale” prin calificative nu face decât să creeze confuzie și o imagine negativă în rândul elevilor și părinților, catalogându-le ca discipline secundare sau ”neimportante” și de ce nu, în rândul directorilor de școală care se vor considera îndreptățiți să integreze orele aferente disciplinelor Educație muzicală și Educație plastică în norma profesorilor titulari de alte discipline, fără ca aceștia să aibă competențe de specialitate în domeniul artistic.

Afirmații precum ”aceste discipline se bazează pe predispoziții native, aptitudini, înclinații, având caracter vocațional explicit” denotă ignoranța propunătorilor privind competențele generale vizate de disciplina Educație muzicală (Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini, prin interpretarea unor lucrări muzicale; Operarea cu elemente de scris-citit și limbaj muzical; Aprecierea lucrărilor muzicale, inclusiv a conținutului lor afectiv, atitudinal și ideatic) respectiv Educație plastică (Receptarea cu sensibilitate și spirit critic a mesajelor artistic - vizuale în scopul formării culturii artistice de bază; Utilizarea de instrumente și tehnici variate specifice artelor vizuale plastice și decorative; Exprimarea ideilor, sentimentelor și a mesajelor, utilizând limbajul artistic - vizual în contexte variate) și a competențelor specifice, conținuturilor și activităților de învățare asociate.  

În acest context și având ca premise Capitolul II - Articolul 33 din Constituţia României, cele opt competențe cheie propuse de cadrul european de referință pentru învățarea pe tot parcursul vieții și profilul de formare a absolventului, considerăm că prin noile propuneri de plan cadru se îngrădesc drepturile copiilor de a accede la o educație de calitate pe durata învățământului obligatoriu.

Aducem în acest sens următoarele argumente:      

1.       Școala este locul în care copilul îşi pune bazele culturii generale. Aceasta poate oferi elevilor o direcție, o orientare, un fundament pentru a-şi clădi o cultură personală. A elimina sau a reduce drastic timpul școlar alocat disciplinelor artistice este în discordanță cu prevederile cadrului european pentru învățarea pe tot parcursul vieții unde componența de sensibilizare culturală și exprimare artistică este clar definită ca fiind aprecierea importanței exprimării creative a ideilor, experiențelor și emoțiilor prin intermediul diferitelor medii, incluzând muzica, expresia corporală, literatura și artele plastice;  

2. Muzica are un rol foarte important în dezvoltarea personalităţii, a îmbogăţirii afectivităţii, dar şi a exprimării sentimentelor, dând posibilitatea ființei umane să-şi înţeleagă stările sufleteşti, să se echilibreze. Rolul educației muzicale în învățământul de masă este atât de a dezvolta deprinderi de specialitate, cât și de a educa elevul în a-și cunoaște și recunoaște trăirile interioare.  

3. Dezvoltarea personalităţii elevilor presupune stimularea atât a funcţiei cognitive a creierului, cât şi a funcției afective. Cercetările au dovedit că, în definirea personalității umane, funcția afectivă are un rol la fel de important ca cea cognitivă. În ultimii ani, în aprecierea capacității profesionale a unui candidat la un concurs de angajare se evaluează atât coeficientul de inteligenţă - IQ și competența profesională, cât şi coeficentul emoţional - EQ. Se consideră că randamentul în activitatea profesională ar fi dat în proporţie de 80% de EQ şi de doar 20% de IQ. Inteligența muzicală este în strânsă relație cu inteligența emoțională și se dezvoltată în școală prin sensibilizarea la frumos, prin expunerea elevului la diferite contexte artistice și culturi muzicale.  

4. Muzica este atât artă, cât şi ştiinţă. Muzica formează şi dezvoltă procese psiho-intelectuale complexe, priceperi şi deprinderi pe care nici o altă disciplină nu le poate forma. Studiul muzicii și audiţiile muzicale activează și dezvoltă majoritatea inteligențelor multiple. De exemplu, inteligențele intrapersonală și kinestezică sunt activate și dezvoltate prin studiul unui instrument muzical, inteligența interpersonală se dezvoltă prin cântarea în colectiv, inteligențele logico-matematică și vizual-spațială sunt dezvoltate și prin învățarea elementelor de notație muzicală etc.;

5. Muzica dezvoltă capacităţile intelectuale ale copilului și este o formă de integrare socială atât pentru elevii tipici, cât și pentru cei atipici (copiii cu CES sau sindrom DOWN);  

6. Învăţământul obligatoriu trebuie să asigure cultivarea dragostei faţă de ţară, faţă de trecutul istoric şi de tradiţiile poporului român. Rolul educației muzicale este unul definitoriu în acest sens. Atât competențele generale și specifice vizate de disciplină cât și conținuturile acesteia contribuie fundamental la formarea unei culturi naționale;  

7. Educația muzicală implică o componentă extracurriculară deosebit de importantă prin activitățile specifice ansamblurilor instrumentale sau corale. Printre beneficiile practicării muzicii corale amintim: copiii se dezvoltă armonios învățând să lucreze în echipă și dezvoltându-și comunicarea non-verbală. Prin arta corală, elevii se afiliază unui grup cu interese comune, indiferent de apartenența socială sau condiția economică, se cunosc mai bine pe ei înşişi devenind mai toleranți cu cei din jur. Activitățile de ansamblul coral și/sau instrumental creează adevărate punţi între şcoală, familie şi societate. Dovada este creşterea numărului de elevi participanți de la an la an la activitățile extraşcolare muzicale la nivelul şcolilor, comunităţiilor locale sau regionale, concursurilor şi festivalurilor municipale, naţionale şi internaţionale;

8. Inteligența muzicală înregistrează cea mai rapidă manifestare, putând atinge un nivel maxim de dezvoltare la vârste fragede (vezi exemplul lui Mozart). Totodată, există exemple de longevitate componistică fapt ce atestă că punctul de declin al inteligenței muzicală poate fi atins la vârste înaintate. Inteligența muzicală poate fi dezvoltată de la cele mai fragede vârste. Nu putem ignora rolul profesorilor de educație muzicală în descoperirea talentelor în domeniul muzical, în orientarea profesională către domeniul artistic a multor interpreți consacrați ai scenelor contemporane. Fără ora de Educație muzicală aceste talente ar fi rămăs cu siguranță nedescoperite;

9. Investiţia de timp pentru predarea educaţiei muzicale în gimnaziu (o oră pe săptămână) nu este nicidecum în defavoarea celorlalte discipline, ci, paradoxal, tocmai în favoarea acestora. Capacităţile intelectuale dezvoltate în ora de educație muzicală devin productive la oricare altă disciplină şcolară. Mai mult decât atât, conținuturile Educației muzicale sunt corelate și completează conținuturilor predate la alte discipline contribuind la formarea unei imagini holistice asupra unor noțiuni, fenomene sau evenimente cu impact istoric sau social (ex. obiceiuri și tradiții; bazele fiziologice ale sunetului muzical etc.). De reținut este faptul că, toate ţările din Europa respectă directivele UE privind cadrul european de învățare pe tot parcursul vieții. Educația muzicală există în trunchiul comun cu cel puțin o oră pe săptămână la toate clasele din învăţământul gimnazial respectiv, există opțiunea accesării unui opțional cu profil de Educației artistice (muzică, arte vizuale, teatru sau coregrafie) pentru învățământul liceal indiferent de profil.

Toate aceste aspectele ar trebui luate în calcul de către factorii de decizie în momentul restructurării planurilor cadru. Învățământul este o investiție pe termen lung, în care vizăm dezvoltarea completă a elevului.

Avem noi dreptul să privăm generații de elevi de o dezvoltare armonioasă a personalității?

Cu siguranță, NU.

 Cred că a sosit momentul să nu mai gândim doar în termeni economici sau subiectivi, precum cel al reducerii numărului de ore petrecut de elev în școală. Educația nu are preț! Iar fără Educație muzicală nu putem vorbi de o educație completă.    

Școala nu este doar spațiul fizic și temporal în care elevul se pregătește pentru examenele naționale, ci și perimetrul în care formăm competențe și modelăm personalități.

A aplica prevederile legale având ca principal scop doar reducerea numărului de ore, fără a realiza un profil al absolventului ciclurilor de învățământ, fără o analiză a necesității anumitor discipline pornind de la rolul acestora în dezvoltarea emoțională și psihică a copilului și a competențele vizate de acestea, fără o analiză atentă a configurației orarului ca proporționalitate a raportului dintre disciplinele cu profil teoretic și cele practic aplicativ este o dovadă de indolență și de ignorare a scopului educației.

 

 

ÎN LOC DE CONCLUZII vă propunem un set de soluții care vor asigura îndeplinirea dezideratelor educative cu respectarea normelor naționale și europene:

1. Păstrarea plajelor orare pentru disciplinele Muzică și mișcare respectiv Educație muzicală din planurile cadru în vigoare pentru ciclul primar (OM 3371/12.03.2012)  și gimnazial (3590/06.04.2016). Acestea prevăd prezența celor disciplinelor în trunchiul comun cu 2 ore/săptămână pentru clasele P-II, respectiv o oră/săptămână pentru clasele III-VIII.

2. Având în vedere că mult așteptatele propuneri pentru planurile cadru pentru liceu nu au fost elaborate/puse în dezbatere încă, vă propunem prezența Educației muzicale în trunchiul comun cu o oră/săptămână pentru filiera teoretică, profilul uman (clasele IX-XII) și a Educației artistice în trunchiul comun cu predare pe grupe, sub formă de opțional la alegere din mai multe discipline din aria curriculară Arte  (istoria artei, istoria muzicii, folclor, culturi muzicale contemporane, fotografie, pictură, ceramică, teatru, dans etc) pentru filiera teoretică, profil real (clasele IX-X). Această propunere are numeroase beneficii dintre care subliniem: continuarea educației artistice și respectarea profilului de formare a absolventului și a normelor europene privind învățarea pe tot parcursul vieții (formarea competenței de sensibilizare culturală și afirmare artistică); diversificarea și personalizarea ofertei curriculare a instituțiilor de învățământ cu respectare ethos-ului fiecărei comunități școlare; formarea continuă a personalului didactic.

3. Stoparea practicilor de completare a normei didactice a personalului didactic de altă specialitate cu ore de Educație muzicală și Educație plastică (mai ales în mediul rural). Disciplinele artistice nu pot fi predate de profesori de chimie, istorie, matematică sau biologie. În lipsa personalului calificat aceste discipline pot fi integrate la plata cu ora sau în norma profesorilor care au absolvit în formarea inițială sau continuă cel puțin un modul de metodica a educației muzicale sau a artelor vizuale, respectiv profesori din învățământul preprimar, primar sau de religie.

4. Legiferarea posibilității predării disciplinei Muzică și mișcare de către profesorii de Educație muzicală (pe modelul Educației fizice sau Religiei). Această prevedere ar asigura personalul calificat mai ales în zonele rurale sau în școlile cu populație școlară redusă.

5. Acordarea atenției cuvenite formării inițiale și continue a profesorilor prin implementarea de urgență a obligativității absolvirii a unui masterat didactic pentru toți absolvenții de studii superioare.

6. Introducerea mentoratului didactic pentru profesorii debutanți (cel puțin un an de asistență la clasa profesorului mentor și urmat de 2 ani de mentorat efectiv).

7. Proiectarea unor programe de reconversie profesională de 1-2 ani care să permită accesul profesorilor la o nouă specializare


Antoaneta Luchian    Contactați autorul petiției

Semnează această petiție

Prin semnare, autorizez pe Antoaneta Luchian să-mi predea semnătura către persoanele care au autoritatea necesară.


SAU

Veți primi un e-mail cu un link pentru a vă confirma semnătura. Pentru a vă asigura că primiți mesajele noastre email, vă rugăm să includeți info@petitieonline.com în lista de adrese sau lista expeditorilor agreați.

Vă rugăm să rețineți că nu puteți confirma semnătura dvs. răspunzând la acest mesaj.




Publicitate plătită

Vom aduce această petiție la cunoștința a 3000 persoane.

Aflați mai multe informații...

Facebook