Petiție pentru Salvarea Pădurilor Bătrâne

Stimați prieteni ai naturii,

Ne adresăm vouă cu speranța și convingerea că împreună putem face o diferență semnificativă în protejarea unor comori naturale de neprețuit ale României și ale Europei - Pădurile Bătrâne. Prin prezenta petiție, dorim să susținem demersul de a include aceste păduri în zone de non-intervenție, în conformitate cu cerințele Uniunii Europene și pentru a asigura conservarea lor pe termen lung.  

Situația actuală:

Cu o suprafață împădurită de 27% din teritoriu, România se află sub media UE de 36%. În 2002 România avea 200.000 de hectare de păduri virgine și cvasi-virgine (păduri foarte bătrâne), din care am mai rămas doar cu 70.000 de hectare, trecute în Catalogul Național. Ritmul accelerat în care se taie pădurile bătrâne în România subliniază necesitatea protejării lor și posibilitatea de a le include în zone de non-intervenție, conform cerințelor UE. Este important să conștientizăm că aceste păduri nu sunt doar plămânii planetei noastre, ci și adăpostul unui ecosistem complex și fragil. Pădurea are multe funcții, cele mai importante fiind:

• Asigură constanța și calitatea surselor de apă de care depindem cu toții
• Stabilizator climatic
• Rezervor de biodiversitate
• Sechestrare de carbon
• Producere de oxigen
• Stabilizarea solurilor
• Reducerea poluării
• Spațiu vital pentru recreere și reconectarea omului cu natura

Pădurile bătrâne, dacă privim dincolo de această denumire generică, sunt pădurile naturale rezultat al evoluției de milioane de ani, sunt ultimele rămășițe ale creației naturale de pe meleagurile noastre. Adică, păduri naturale sunt cele care nu au fost plantate de om în istoria recentă și probabil au vârste de peste 120-130 ani, chiar până la 500 de ani în cazurile cele mai rare. Ele sunt mult mai mult decât o simplă cifră în hectare sau un volum exprimat în metri cubi, și cu siguranță mai mult decât o simplă parte a unui “ciclu de producție” dintr-un tabel care trebuie încheiat cu tăierea lor. Goana după banii obținuți din tăierea arborilor a căror vârstă o depășește pe a bunicilor și străbunicilor noștri, ce au trăit demult și poate s-au bucurat de umbra lor acum 100 sau 200 de ani, lasă grăbită în urmă, în locul maiestoaselor catedrale pline de viață și biodiversitate, un dezastru ecologic mult mai costisitor pentru planetă decât veniturile obținute. Plantațiile artificiale, înșirate adesea pe rânduri aliniate cu sfoara, nu se pot compara cu ce pierdem, o măreție pe care nu o putem și nu vom putea-o niciodată recrea.

Chiar dacă în aceste păduri bătrâne, codrii seculari, au mai fost intervenții umane, au mai fost extrași arbori, ele sunt încă aici. Haideți să salvăm ce a mai rămas, acum cât nu este prea târziu! Și dacă nu e destul, atunci să ne gândim la sutele de specii de păsări, lilieci, plante, animale mari și mici sau foarte mici care depind de aceste păduri naturale, iar refugiile lor devin tot mai mici.

Ne uităm cu dezaprobare la defrișările din jungla Amazonului. Noi facem ceva la fel de trist pe bătrânul nostru continent, tăind ultimele păduri naturale, cu justificarea simplă că pădurea “trebuie tăiată ca să se poată regenera”. Se pot face bani suficienți și se poate extrage lemn destul din restul de 90% din pădurile României!

Sigur că statul român trebuie să asigure mijloace financiare pentru a compensa proprietarii care nu vor mai tăia aceste păduri. Numai că noțiunea de conservare a biodiversității este mereu prezentă în discursurile politicienilor, apoi băgată într-un sertar în care buget nu există.

Cât de repede dispar pădurile bătrâne? Mai repede decât credeam noi… Într-o analiză făcută în unul din cei mai importanți munți din România, au fost propuși spre tăiere peste 180.000 arbori bătrâni cu vârste peste 130 ani - în circa 3 ani și jumătate.

Baza legală: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor are în vedere o reformă a sistemului de management al ariilor naturale protejate, în concordanță cu Strategia europeană privind biodiversitatea și PNRR 2021 – 2027. În cadrul acestei reforme, se urmărește desemnarea zonelor de protecție strictă, iar Pădurile Bătrâne ar putea fi incluse în aceste zone în virtutea importanței lor ecologice. Prin gestionarea durabilă a pădurilor, se urmărește asigurarea integrității fondului forestier și prevenirea degradării ireversibile.

Obligațiile României: România și-a asumat prin tratatele constitutive ale Uniunii Europene obiectivele de conservare, protecție și îmbunătățire a calității mediului. Salvarea Pădurilor Bătrâne se înscrie în aceste obiective, contribuind la utilizarea prudentă și rațională a resurselor naturale și la combaterea schimbărilor climatice.

Cui ne adresăm? Guvernului României, Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Parlamentului.

Ce cerem? 

Modificarea Legii nr.46/2008 privind Codul Silvic sau promulgarea unui act normativ distinct, care sa asigure includerea Pădurilor Bătrâne in zonele de non-intervenție.

Apel la acțiune: Vă invităm să vă alăturați demersului nostru semnând această petiție online. Prin semnătura voastră, susțineți includerea Pădurilor Bătrâne  în zone de non-intervenție, oferindu-le astfel șansa de a supraviețui și de a-și îndeplini rolul crucial în echilibrul ecologic.

Împreună putem face diferența: Fiecare semnătură aduce o contribuție semnificativă în lupta pentru salvarea Pădurilor Bătrâne. Haideți să arătăm că natura are un loc central în inimile noastre și că suntem hotărâți să luăm măsuri pentru a o proteja. Semnați petiția noastră și împărtășiți-o cu cei din jurul vostru pentru a face cunoscută această cauză vitală.

Vă mulțumim pentru susținerea voastră și pentru implicarea în această luptă pentru Salvarea Pădurilor Bătrâne!

___

Petiția face parte din campania de advocacy „Impactul defrișărilor neautorizate în România” din cadrul proiectului WATCH PR, derulat de Asociația Casa Bună în parteneriat cu RISE Project, cu sprijinul financiar al Active Citizens Fund - Romania, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.