#1216: Judex - Re:

Problema românilor din moldova este un exemplu foarte inadecvat (şi trist). Ei erau puternic asimilaţi de ruşi (deşi nu lingvistic ci "doar" în cap).

Majoritatea lor se declar drept moldavi/moldoveni şi nu români (din păcate), iar răspunsul pe care aţi primit de la cei studenţi este tocmai dovada discriminării şi deznaţionalizării lor de ruşi, proces dezgustător, neeuropean şi inadmisibil.

Dar dacă pt. dumneavoastră ruşii reprezint exemplul bun, e foarte trist...

În loc să simţiţi MILĂ faţă de ei, care uneori nici nu mai ştiu că sunt români şi să revoltaţi înpotriva unei astfel de nedreptate, dumneavastră consideri că este un exemplu pozitiv...

Ruşine.

Mie îmi e milă de ei şi simt chiar o empatie pe care dumneavoastră ca majoritar nu o să înţelegeţi niciodată în viaţa asta.

Soarta lor însă nu justifică discriminarea maghiarilor din România şi nici încălcarea legilor în vigoare.

Dacă voi românii iniţiaţi o petiţie pentru susţinerea drepturilor minoritare a românilor din Moldova (sau orice altă ţară învecinată, inclusiv Ungaria) JUR că o să fiu între PRIMII care semnează!

Dar nu accept ca situaţia grea a acestor români nevinoaţi să fie un argument pentru şovinii de aici.

Am fost mândru că UDMR-ul a susţinut totdeauna toate iniţiativele pentru înbunătăţirea statutului românilor din străinătate: cu acest lucru arătând că noi suntem solidari cu ORICE MINORITATE DIN LUME. E marea voastră ruşine că n-aţi mulţumit acest suport şi nici n-aţi observat.

Spre fericire noi încă am reuşit să menţinem identitatea noastră naţională. Nu ne considerăm "trnsilvăneni" ci maghiari. Sper că odată şi românii din Republica Moldova o să regăsesc identitetea adevărată.

Iar în cea ce priveşte povestea dumneavoastră despre imigranţii, nici nu mă interesează un astfel de exemplu. Nu suntem imigranţi, avem drepturi garantate de CONSTITUŢIA ROMÂNIEI şi vrem respectarea acestor drepturi.

Discriminare pozitivă NU există în românia faţă de comunitatea maghiară. Probabil nu înţelegeţi sensul acestui termen.

Iar dacă maghiarii nu vorbesc destul de bine româneşte, nu ei sunt de vină ci acel sistem educaţional inadecvat pe care susţineţi şi dumneavoastră.

Maghiarii nu învaţă limba româna ca limbă străină. Doar informaţii transmise în acestă limbă (fără ca LIMBA să fie învăţată prima dată în mod corect). Ca urmare unii (mai ales cei care provin din localităţile cu o populaţie majoritar maghiară) nici româneşte nu ştiu şi nici informaţiile nu le înţeleg. Din cauza acestor probleme didactice am suferit şi eu destul de mult (având probleme încă şi azi). Asta e sistemul pe care apăraţi şi dumneavastră şi aşa de bine funcţionează...

Tocmai de aceea este foarte important ca fiecare om să aibă posibilitatea să învaţă în acea limbă pe care înţelege perfect: adică limba MATERNĂ.

Iar limbile străine trebuie predate ca limbi străine (fără să presupunem că minoritarii o cunosc din pornire).

#1221: - Re: Re:

Mulţumesc d-le de la #1221 pentru observaţiile dvs.

Eu nu mă supăr atunci cînd cineva scapă nişte expresii mai dure la adresa mea. Nu voi cădea în plasă ca să răspund la fel. Stiu că maghiarii sunt un popor civilizat şi nu va abuza de expresii jignitoare atunci cănd nu sunt de acord cu el.

Am încercat să vă explic din experienţa mea trăită cîndva raportată la dificultatea învăţării într-o limbă străină, dar dar m-am oprit de a analiza şi cauzele şi consecinţele ce decurg de aici. Sigur, situaţia basarabenilor e o problemă delicată provocată de o convieţuire mai îndelungată a acestora cu o populaţie venită în ultimii 2-300 de ani în partea răsăriteană a Moldovei, dar în special după ocupaţia rusă. Evident că situaţia e dureroasă pentru ei iar noi i-am ajutat pe cît am putut. Mai dureros este în partea de sud a ţării în Serbia, în zona Timocului, unde romînii de acolo nu au voie nici să aibă biserici proprii, nici şcoli în limba maternă de nici un fel. Şi sunt acolo vreo 3-400.000 de suflete. Nu mai vorbesc de cele încă pe atîtea suflete deja asimilate. În Ungaria se pare că cele vreo 200.000 au fost deja asimilate. Au mai rămas vreo 20.000 care s-au împăcat cu soarta. Am zis asta pentru cunoştinţa d-tale generală.

Problema termenului de român e discutată şi la noi. Eu unul nu cred că "noi suntem urmaşii Romei". Limba noastră e mai veche decît a Romei. Sigur că nu e aceeaşi ca cea de acum 2000 de ani dar face parte din aceeaşi familie cu a limbilor latine. Cine au fost purtătorii acestei limbi, e lesne de înţeles. Că moldovenii nu vor să se numească români, e un rezultat al propagandei "prietenilor" noştri care i-au pus pe ţigani să se autodefinească cu untermen apropiat, romi. Deci ei, moldovenii de peste Prut nu concep să se numească români datorită asemănării cu denumirea de rom. De altfel mulţi euuropeni au căzut în aceeaşi eroare. Că noi n-avem nimic, dar absolut nimic cu romii, şi voi o ştiţi foarte bine, străinii, n-au de unde să ştie.

Dragul meu, noi nu avem nimic cu limba voastră, voi aveţi cultura voastră, procedaţi cum vreţi, numai să fiţi loiali faţă de această ţară şi să ne înţelegem unii cu alţii ca să putem trăi în pace. Necunoaşterea limbii produce întotdeauna disconfort atît majorităţii, cît şi minorităţii, căci nu-şi poate rezolva în mod optim problemele cu societatea din jur. Noi nu suntem şovini, noi nu urîm pe nimeni dintre cei de alte etnii, nici pe ţigani nu-i urîm, urîm însă obiceiurile lor de la care s-au molipsit şi unii dintre conaţionalii noştri. Naţionalişti sunt mulţi dintre noi, aşa cum şi-n Ungaria sunt, dar fiecare să fie naţionalist la el acasă. Naţionalist este acela care-şi iubeşte patria lui, neamul lui, dar nu-i urăşte pe ceilalţi.

Îmi ziceai de dificultăţile unui copil din secuime de a învăţa bine româneşte. Este normal să fie aşa, tocmai fiindcă trăieşte într-o comunitate închisă ce nu are contact cu majoritatea. V-am trimis învăţători, profesori, pentru ca şi copiii voştri să se obişnuiască cu limba acestei ţări, însă vedeţi ce s-a întîmplat, au fost alungaţi din locurile unde au fost trimişi. Multora le e frică să mai locuiască în secuime de teama represaliilor care li s-ar putea întîmpla ca în 1989-90, cînd unii au fost oripilaţi de sălbăticia cu care au fost trataţi. Tocmai de aceea, a învăţa împreună cu studenţii români, se crează posibilitatea stăpînirii cu mai mare acurateţe a limbii oficiale a statului şi a unei apropieri chiar sufleteşti de persoana celorlalţi. Separarea crează duşmănie, şi tocmai asta vrem să evităm în societate. Dacă ai fi învăţat româneşte în mediu românesc, sunt sigur că nu te-ai fi mai plîns de nivelul nu tocmai perfect de a vorbi româneşte. Nu te teme, dacă ai voştri copii vor învăţa o limbă în plus, mai ales dacă aceea e limba ţării, care-i aduce împlinire în viaţă, nu vei uita nici limba mamei niciodată.

Să fii sănătos!