Convenția națională a Colegiului Psihologilor din România nu a desemnat până în prezent președintele și membrii Comitetului director, în urma alegerilor desfășurate în perioada 18 ianuarie 2017–18 aprilie 2017 (6 mai 2017), convocate în mod legal de către președintele Colegiului Psihologilor din România, potrivit art. 41 lit. c) din Legea nr. 213/2004. Concluzie: Având în vedere faptul că, potrivit art. 33 lit. a) din Legea nr. 213/2004, Comitetul director „eliberează atestatul de psiholog cu drept de liberă practică”, iar potrivit art. 41 lit. a) din Legea nr. 213/2004 raportat la art. 42 alin. (1) lit. g) din Regulamentul de organizare și funcționare internă a Colegiului Psihologilor din România, președintele „semnează toate actele emise de către forurile de conducere ale Colegiului”, atestatele de liberă practică nu mai pot fi emise și semnate începând cu data de 19 aprilie 2017, neexistând forurile de conducere legale care să emită și să semneze aceste documente. Mai mult, „activitățile specifice de înregistrare și arhivare a documentelor în vederea obținerii atestatelor de liberă practică” și „activitățile specifice de relații publice, înregistrarea și actualizarea Registrului unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România” reprezintă atribuții ale structurii de suport a Colegiului Psihologilor din România, potrivit art. 58 alin. (1) și (2) din Regulamentul de organizare și funcționare internă a Colegiului Psihologilor din România și nu ale unor persoane neautorizate. Colegiul Psihologilor din România funcționează pe baza prevederilor Legii nr. 213/2004, a HG nr. 788/2005 și a altor acte normative emise în executarea acestora, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I. Orice alt document adus la cunoștința publică, care nu are caracter normativ, nu poate produce efecte juridice pentru membrii organizației profesionale.  Concluzie:  Orice document redactat de către una sau mai multe persoane, nepublicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nu este opozabil sub aspect normativ psihologilor cu drept de liberă practică în exercitarea profesiei. Cu alte cuvinte, documentele semnate de către d-nul Ion Dafinoiu sau d-na Florinda Golu, sau prezentate în spațiul online de către Laura Cristina Pătruț, în numele și pe seama Colegiului Psihologilor din România, nu au caracter normativ și nu pot produce efecte juridice în organizarea exercitării profesiei de psiholog cu drept de liberă practică.

Filiala Bucuresti a Colegiului Psihologilor din Romania

#438: -  

Psiholog Vasile Leș Problema este ca voi sunteți un grup organizat care doriți să împiedicați activitatea colegiului. Din păcate pentru voi și fericire pentru noi dvs. nu aveți credibilitate deoarece nu va reprezentanții decât propriile interese . Colegiul are conducere aleasă democratic, nu autointitulata sau impusa.

Filiala Bucuresti a Colegiului Psihologilor din Romania Ordinea organizarii este exact pe invers. Dvs luati o consecinta si o transformati in cauza. Reaminiti-va cate dispozitii au mai fost publcate in MO dupa aprilie 2017 ca sa va reprezentati legalitatea anumitor demersuri sau actiuni.

Psiholog Vasile Leș Înțeleg ca nu știți sa pierdeți și tocmai de aceea nu aveți șanse sa câștigați. Fosta structura de suport tehnic a colegiului nu și - a îndeplinit atribuțiile nici înainte de aprilie 2017, a fost interesată să își păstreze privilegiile. Așa că acum cu MO sau fără, cu sediu sau fără, cât timp nu aveți susținerea psihologilor nu reprezentați decât propriile dvs. interese.

Filiala Bucuresti a Colegiului Psihologilor din Romania Psihologii cu drept de liberă practică sunt afectați în desfășurarea activității profesionale de următoarele neajunsuri: 

a) Costurile exagerat de mari ale testelor psihologice, numărul insuficient și inutilitatea acestora în desfășurarea activității profesionale, având în vedere lipsa predictibilității probelor, lipsa adaptării, etalonării și validării acestora pe populațiile specifice din România;

b) Monopolul comerțului cu teste psihologice și al formării universitare, care determină perpetuarea acelorași persoane în controlul circuitului formativ și profesional al psihologilor, inclusiv în faza practicării profesiei;

c) Lipsa unor programe profesionale de master, care să asigure formarea unor practicieni în psihologie, pentru fiecare specialitate de competență, din cauza lipsei de experiență practică a cadrelor didactice și înlocuirea acestora în mod inadecvat pentru psihologi și beneficiarii serviciilor psihologice cu programe universitare de master, formale, inconsistente, redundante și irelevante din punctul de vedere al conținutului formativ profesional;

d) Condiționarea ilegală și abuzivă a practicării profesiei de psiholog de achiziția unor teste psihologice, impuse drept obligatorii, dar și comportamentul arbitrar și umilitor al membrilor comisiilor aplicative, generatoare în timp a unei imagini negative a Colegiului Psihologilor din România;

e) Lipsa practicienilor în funcțiile de conducere de la nivelul comisiilor aplicative ale Colegiului Psihologilor din România și înlocuirea acestora cu persoane-surogat, provenind din mediul universitar, controlabili de către furnizorii de teste și conducătorii sistemului universitar, fără cariere profesionale relevante;

f) Lipsa unor soluții reale pentru asigurarea șanselor egale de reușită profesională pentru toți psihologii și promovarea, într-un mod obsesiv, prin intermediul unor conferințe/evenimente fastuoase și formale, a acelorași cadre didactice universitare, care blochează de mulți ani accesul practicienilor reali, adevărații profesioniști ai psihologiei.