Pentru a intelege mai bine aceasta procedura  si ultimele modificari aduse legii insolventei, am cerut opinia doamnei avocat Larisa Minculescu, specialist in drept comercial.

Scopul legii este de a ajuta la continuarea activitatii economice

"Multi debitori isi declara insolventa ca sa scape de datorii, fara sa existe un real efort din partea lor sa continue activitatea economica. Iar scopul principal al noii legi a insolventei exact acesta este: sa oblige pe toata lumea, hai sa nu spunem impotriva vointei lor, sa conlucreze, in cadrul legal, si dupa niste reguli, ca sa scoata din starea de viitoare posibila insolventa, debitorul respectiv. Si concordatul preventiv, si mandatul ad-hoc, sau procedura de prevenire a insolventei se indreapta catre acest scop. Adica, se muta accentul de la expresia "am vazut ca am ramas fara bani, si acum, ce facem?" la " hai sa fim un pic mai prevazatori, sa reusim sa facem afacerea mai bine din punct de vedere al managementului resurelor financiare astfel incat sa mearga". Pentru ca, daca debitorul are un semnal, intra in procedura de prevenire a insolventei, cand creditorii isi dau seama de ceea ce se intampla. Se trage un semnal de alarma. Il va face mai responsabil pe debitor, din punctul meu de vedere.", sustine doamna avocat Minculescu.

"Nu tratam Oltchimul ca pe magazinul de la coltul blocului"

In ceea ce priveste perioada de reorganizare, doamna avocat considera ca exista o critica intemeiata.
"E drept insa, ca exista o critica intemeiata dupa parerea mea, apropo de durata perioadei de reorganizare, care este un an, sau maxim doi, fara a lua in considerare mediul afacerii despre care vorbim. Nu poti sa tratezi pe toata lumea exact la fel, cand vorbim de o firma mica, de la coltul blocului, care are un anumit volum de afaceri sau vorbim de o companie care reprezinta un contribuabil semnificativ la bugetul de stat. Ar trebui nuantat un tratament egal, nu pe hartie, ci egal cu, sa spunem, cifra de afaceri sau importanta firmei respective.

A se vedea cazul Oltchim: nu tratam Oltchimul ca pe magazinul de la coltul blocului. Scopul legii ar trebui sa fie in acest caz tratamentul echitabil al tuturor celor implicati, luand in calcul si un posibil impact social negativ major. Nu cred ca Oltchim ajunge in insolventa numai pentru ca are o capitalizare slaba sau din cauza managementului. Tratamentul egal, din punctul meu de vedere, inseamna aceleasi proceduri insa, cu aceasta diferentiere".

Utilitatea noii legi: responsabilizarea debitorului

Cu privire la partile pozitive ale legii insolventei, avocatul Larisa Minculescu prezinta unul dintre cele mai importante aspecte: "Legea forteaza debitorul sa conlucreze cu creditorii in evitarea insolventei, adica intr-un fel, sa fie de buna credinta. Cel care, intr-adevar, vrea sa desfasoare o activitate economica «pe bune» si cu un impact social, cu tot ceea ce implica acest lucru, va fi mult mai atent la cum isi dezvolta afacerea, astfel incat sa isi permita sa faca treaba respectiva."

Insolventa pentru grupul de firme

Dupa parerea avocatului, insolventa grupului de firme reprezinta un alt aspect pozitiv al legii. "Pentru ca sunt cazuri cand se muta toate bunurile de pe o firma pe alta, cauzandu-se, in acest fel, un prejudiciu evident creditorilor. Dat fiind faptul ca Statul protejeaza activitatea economica a debitorului si ii ofera toate instrumentele, sigur, in masura in care exista ele, sa faca mutarea bunurilor de pe o firma pe alta, acesta ar trebui sa dea dovada de buna credinta. "

Falimentul si managementul defectuos

De ce ajung majoritatea firmelor care intra in insolventa in faliment?

Dupa cum am discutat anterior, scopul insolventei este acela de a ajuta la continuarea activitatii economice si nu la incheierea acesteia. Falimentul este, putem spune, un fel de masura extrema. Doamna avocat Minculescu ne prezinta cateva posibile cauze: "Daca una din cauze era faptul ca isi plimbau capitalul de la o firma la alta, surori, se vrea a se limita acest lucru, in sensul ca se vor baga toate in insolventa. Dar, cred ca este o capitalizare slaba a firmei. In sensul ca e dezvoltata atat de mult afacerea, ca un balon de sapun. In momentul cand se desumfla, de fapt, firma respectiva nu are prea multe bunuri concrete, care urmeaza a fi valorificate. Si nu vorbesc aici doar de bunurile corporale.

Iar, principalele cauze pentru care firmele ajung in situatii de insolventa, cred eu, lasand la o parte criza economica, tin de managementul defectuos in planificarea extinderii afacerii.

Poate si o proasta pregatire in domeniu a celor care conduc afacerea, poate si chestiunea ca au facut afacerea numai ca sa fraudeze pe altcineva. Poate ca si din cauza asta este birocratia asta excesiva. Adica, sa descurajeze pe cel care nu-si propune sa faca toate eforturile pentru o afacere. Daca chiar isi propune sa faca o afacere, sa o faca cu acest scop in minte".

"In momentul in care te extinzi mai mult decat poti sa intinzi de banii pe care i-ai pus la un loc, nu mai e viabila afacerea, incepe sa fie periclitat echilibrul financiar al acesteia. Nici nu vei mai putea sa acoperi o garantie, ca sa iei un imprumut de la banca, sa iti dezvolti afacerea. Daca esti manager prevazator, care are scoala de economie solida in spate, poate ca vei risca mai putin in a extinde afacerea fara sa ai un plan de rezerva. Nu se va ajunge la insolventa, daca stii sa iti planifici bine fiecare pas. Mentalitatea romaneasca a lui «merge si-asa», gandirea pe termen scurt, nu functioneaza in acest caz.", sustine Minculescu.

Falimentul persoanelor fizice

In ceea ce priveste falimentul personal, avocatul Larisa Minculescu declara: "Nu cred ca se impune o reglementare in acest domeniu, atat timp cat Noul Cod Civil prevede clar  modalitatea prin care sunt acoperite datoriile si sarcinile unei mosteniri, respectiv numai cu bunurile din patrimoniul succesoral. Mostenitorii nu mai sunt astfel tinuti, ca in vechea reglementare, sa raspunda de pasivul mostenirii si din bunurile lor, daca acceptasera mostenirea.
In ceea ce priveste scutirea de datorii a unei persoane in timpul vietii acesteia, pana la momentul mortii respectivei persoane, patrimoniul acesteia poate suferi modificari in sensul maririi sau micsorarii. Asadar, nu putem avea certitudinea neplatii unor datorii decat odata cu moartea debitorului."

UPDATE Avem un nou Cod al insolventei. Prevederile vor intra in vigoare sambata

Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014 si va intra in vigoare pe 28 iunie 2014.

Publicarea Noului Cod al insolventei vine dupa ce Camera Deputatilor a adoptat documentul pe 15 aprilie cu 212 de voturi "pentru", 111 "impotriva" si 8 "abtineri". In plus, Legea nr. 85/2014 reprezinta o modificare a prevederilor cuprinse in OUG nr. 91/2013 care a intrat in vigoare pe 25 octombrie 2013, dar care a fost declarata neconstitutionala, incepand cu 1 noiembrie 2013. Mai multe detalii despre acest subiect puteti citi aici.

Conform Noului Cod al insolventei, planul de reorganizare al unei firme aflate in insolventa va fi de trei ani de zile si nu un an asa cum se preciza in OUG nr. 91/2013, declarata neconstitutionala. Mai mult decat atat, prelungirea acestuia va putea fi realizata pe un an de zile.

Noul Cod al insolventei stabileste ca planul de reorganizare va cuprinde:

• categoriile de creante care nu sunt defavorizate;
• tratamentul categoriilor de creante defavorizate;
• daca si in ce masura debitorul, membrii grupului de interes economic, asociatii din societatile in nume colectiv si asociatii comanditati din societatile in comandita vor fi descarcati de raspundere;
• ce despagubiri urmeaza a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creante, in comparatie cu valoarea estimativa ce ar putea fi primita prin distribuire in caz de faliment; valoarea estimativa se va calcula in baza unui raport de evaluare, intocmit de un evaluator desemnat;
• modalitatea de achitare a creantelor curente.

Modificarea planului de reorganizare, inclusiv prelungirea acestuia se va putea face oricand pe parcursul procedurii de reorganizare, fara a se putea depasi o durata totala maxima a derularii planului de 4 ani de la confirmarea initiala, se arata in noile prevederi. Modificarea poate fi propusa de catre oricare dintre cei care au vocatia de a propune un plan, indiferent daca au propus sau nu planul. Votarea modificarii de catre adunarea creditorilor se va face cu creantele ramase in sold, la data votului, in aceleasi conditii ca si la votarea planului de reorganizare. Modificarea planului va trebui sa fie confirmata de judecatorul-sindic.

De asemenea, Noul Cod al insolventei prevede o valoare prag de 40.000 de lei pentru firmele care vor sa intre in solventa. Cu alte cuvinte, debitorul va putea cere insolventa doar daca are datorii mai mari de 40.000 lei.

"Valoarea-prag reprezinta cuantumul minim al creantei, pentru a putea fi introdusa cererea de deschidere a procedurii de insolventa. Valoarea-prag este de 40.000 lei atat pentru creditori cat si pentru debitor, inclusiv pentru cererile formulate de lichidatorul numit in procedura de lichidare prevazuta de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru pentru creante de alta natura decat cele salariale, iar pentru salariati este de 6 salarii medii brute pe economie/pe salariat", se arata in actul normativ.

In Legea nr. 85/2006 era impusa o valoare-prag pentru formularea unei cereri de deschidere a procedurii doar pentru creditor, iar in OUG nr. 91/2013 a fost instituita aceasta valoare atat pentru creditor, cat si pentru debitor. Avand in vedere acest lucru, in Legea nr. 85/2014 au fost preluate prevederile din ordonanta de urgenta declarata neconstitutionala.

Atentie! In conditiile in care OUG nr. 91/2013 a fost declarata neconstitutionala, pana la intrarea in vigoare a Noului Cod al insolventei, adica pana pe 28 iunie, se aplica Legea nr. 85/2006.

In schimb, atunci cand Legea nr. 85/2014 se va aplica se vor abroga urmatoarele acte normative:

• Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificarile si completarile ulterioare;
• Legea nr. 381/2009 privind introducerea concordatului preventiv si mandatului ad-hoc, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 870 din 14 decembrie 2009, cu modificarile ulterioare;
• Ordonanta Guvernului nr. 10/2004 privind falimentul institutiilor de credit, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 84 din 30 ianuarie 2004, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 278/2004, cu modificarile si completarile ulterioare;
• sectiunile 1-3 ale capitolului III, capitolul IV si art. 83 din Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiara, falimentul, dizolvarea si lichidarea voluntara in activitatea de asigurari, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 453 din 23 iulie 2013, cu modificarile ulterioare;
• Legea nr. 637/2002 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat in domeniul insolventei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 931 din 19 decembrie 2002, cu modificarile si completarile ulterioare;
• art. 175 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, cu modificarile ulterioare, precum si art. 81 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procesual penale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013;
• orice alte dispozitii contrare. Prezenta lege transpune Directiva 2001/24/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 4 aprilie 2001 privind reorganizarea si lichidarea institutiilor de credit, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 125 din 5 mai

Puteti consulta integral Legea nr. 85/2014 in sectiunea noastra de Legislatie.