INTRODUCEREA EDUCAȚIEI PSIHOLOGICE CA MATERIE OBLIGATORIE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR DIN ROMÂNIA, CLASELE 0-12
Educația Psihologică este materia prin care putem investi în sănătatea sufletului și a minții copiilor noștri. Este fundația pe care se clădește viitorul unei societăți sănătoase și responsabile.
Cât de des ați auzit în jurul vostru că oamenii care astăzi oferă soluții pentru dezvoltarea personală au pornit, de fapt, dintr-o poveste dureroasă de viață? Au trecut prin suferințe, prin lipsuri, prin crize existențiale, și-au căutat răspunsurile, au studiat ani de zile, și abia după 10, 20, uneori chiar 30 de ani de muncă cu sinele, au reușit să se vindece și să împărtășească altora drumul pe care l-au parcurs.
Unii au descoperit inteligența convențională, IQ, cea care ne ajută să reușim la școală sau în profesie. Alții au dezvoltat inteligența emoțională, EQ, cea care ne ajută să ne înțelegem emoțiile și să relaționăm sănătos. Iar unii au atins chiar inteligența spirituală, SQ, acel nivel profund de conștientizare a sinelui și a rostului în lume.
De ce să așteptăm 20 - 30 de ani de durere, crize și eșecuri, pentru ca un om să ajungă la această înțelepciune? Când putem să oferim copiilor României acest atu încă de la început, printr-o materie obligatorie de Educație Psihologică, de la clasa 0 până la clasa a XII-a?
Educația românească a produs generații întregi de oameni cu minți antrenate să memoreze, dar nu întotdeauna cu suflete pregătite să trăiască. Mintea poate fi cea mai letală armă sau, folosită cu înțelepciune, cea mai mare forță a binelui!
În 2025, România se confruntă cu o realitate cruntă: Copiii cresc în era tehnologiei și a inteligenței artificiale, dar nu știu cum să își gestioneze emoțiile. Avem printre cele mai mari rate de bullying și anxietate școlară din Europa.
Adulții de astăzi caută vindecare în terapie după 20 - 30 - 40 de ani de viață trăită în criză emoțională, într-o lume în care toți vorbesc despre inteligență emoțională, dar puțini știu să își regleze emoțiile atunci când viața îi provoacă.
Educația Psihologică în școli ar fi primul pas prin care copiii ar învăța nu doar ceea ce simt, ci și cum să-și poarte emoțiile cu demnitate. De aceea, ea trebuie introdusă ca materie obligatorie, din clasa pregătitoare până la clasa a XII-a, pentru că ar însemna trecerea de la teorie fragmentată la practică, de la a înțelege emoțiile la a le regla, de la a părea matur emoțional la a fi cu adevărat echilibrat, empatic și conștient.
Contextul din România
Exemplu real: în 2022, o fetiță de 12 ani s-a sinucis aruncându-se de la etaj. Lăsase un bilet: „Nimeni nu mă ascultă. Sunt invizibilă.”·
Anul 2023 a înregistrat o creștere cu 30% a cazurilor de bullying față de anul precedent.
50% dintre elevi declară că au fost victime sau martori ai bullyingului.
Un consilier școlar deservește între 800 și 1.000 de elevi, deși norma ar trebui să fie 500. Rezultatul: probleme grave nediagnosticate la timp.
Aproximativ 1 din 3 adolescenți români se simte trist în mod constant.
22.000 de copii au diagnostic oficial de tulburare mintală, dar numărul real e mult mai mare - majoritatea rămân invizibili.
Exemple ilustrative
1. Elevul invizibil: un copil de clasa a V-a ia note bune la matematică, dar nu știe să spună „mă doare înăuntru”. Tace, acumulează rușine și frică. La suprafață: 10 pe linie. În interior: gol și furie.
2. Copilul îndurerat: un copil de 13 ani își pierde tatăl. La școală, nimeni nu îl întreabă nimic. Primește teme, dar nu primește cuvinte pentru durere. Se închide, devine agresiv, etichetat drept „problemă disciplinară”.
3. Adulții de azi: mii de oameni ajung la terapie la 30 - 40 - 50 de ani, după pierderi, depresii și dependențe. Toți caută același lucru: educația emoțională pe care nu au primit-o când erau copii.
Statistici extinse
România are în prezent aproximativ 2,8 - 2,9 milioane de elevi în clasele 0 - 12.
33% dintre adolescenți declară că se simt triști frecvent.
92% dintre români consideră că social media afectează negativ sănătatea psihică a copiilor.
Victimele bullyingului au risc de 3 - 11 ori mai mare de depresie, anxietate, PTSD, insomnie sau dependențe.
În ultimii 5 ani, numărul elevilor a scăzut cu 80.000, iar natalitatea continuă să scadă. România are șansa să își protejeze puținii copii printr-o educație care îi face mai puternici.
La admiterea din 2025 la Facultatea de Psihologie au fost 27 de candidați pe un loc, un semnal că tinerii și contextul vieții de astăzi au nevoie de răspunsuri și instrumente psihologice.
Comparații internaționale
1. China în 2023 a introdus Educația pentru Inteligență Artificială ca materie obligatorie de la 6 ani. Ei pregătesc copiii pentru tehnologia viitorului. Haideți să îi pregătim și noi pentru viață!
2. În Japonia sistemul educațional formează caractere și obiceiuri de viață sănătoase, nu doar capacități academice.
3. În România încă se stigmatizează mersul la psiholog. Dacă un copil merge la terapie, apare în fișa școlară. Mulți părinți evită ajutorul de teamă că vor fi etichetați drept „nebuni” sau „cu probleme”.
Barierele de azi
Psihoterapia este inaccesibilă multor familii, atât ca răspândire teritorială cât și financiar.
Resursele online sunt adesea trunchiate sau superficiale.
Există încă prejudecata că doar „cei bolnavi” merg la psiholog.
Profesorii nu sunt pregătiți să recunoască semnele dificultăților emoționale.
În rezumat, prin 12 ani de Educație Psihologică, un copil ar dobândi:
Stăpânirea emoțiilor prin recunoașterea, exprimarea și controlul lor.
Autocunoaștere prin înțelegerea propriului caracter și a valorilor personale.
Abilități sociale sănătoase ca empatie, comunicare asertivă, cooperare.
Reziliență prin capacitatea de a se ridica după eșecuri și crize.
Leadership și mentalitate deschisă prin inspirație, nu doar competiție.
Prevenție pentru mai puține traume, mai puține dependențe, mai puține crize existențiale.
Astfel, nu ar fi doar un adult „educat”, ci un om întreg, echilibrat și pregătit să construiască o societate sănătoasă.
Contra-argumente și răspunsuri
„Educația se face în familie în cei 7 ani de acasă.”
!În realitate nu toți copiii au o familie care să le ofere acei 7 ani. Unii cresc cu bunicii, alții cu un singur părinte, alții în centre de plasament. Unii părinți lucrează 10, 12 ore pe zi sau pleacă în străinătate. Alții, deși își iubesc copiii, nu au avut la rândul lor educație emoțională și nu știu să o transmită mai departe. A spune că „educația se face doar în familie” e corect ca principiu, dar nedrept ca practică, pentru că nu toți copiii pornesc cu același noroc de acasă. Școala poate fi sprijinul care asigură că niciun copil nu rămâne fără instrumentele de bază pentru viață. Mai mult decât atât, Educația Psihologică nu înlocuiește familia, ci o completează. Nu îi ia părintelui rolul de mamă sau tată, din contră, îi oferă părintelui un aliat: un limbaj comun cu copilul, resurse validate, un sprijin concret în vremuri dificile! „Încă o materie în plus.” !Dar aceasta este materia care poate salva vieți!
„Nu avem destui psihologi.”
!Putem începe cu programe pilot și formarea cadrelor didactice!
„Nu putem introduce fără studii.”
!Studiile OMS, UNICEF, INS și rapoartele ministeriale arată deja nevoia urgentă!
Beneficiile introducerii Educației Psihologice în învățământul preuniversitar din România
1. Dezvoltare emoțională: Copiii învață să își recunoască, să își exprime și să își regleze emoțiile. Dobândesc autocontrol, răbdare și mecanisme sănătoase de adaptare, înlocuind reacția impulsivă cu răspunsul conștient.
2. Autocunoaștere și încredere de sine: Educația psihologică cultivă conștientizarea valorilor, a temperamentului și a propriilor nevoi. Elevii învață să se accepte, să își formeze o identitate sănătoasă și să își construiască stima de sine pe baze reale, nu pe validare externă.
3. Abilități sociale și relaționale: Copiii deprind empatia, comunicarea asertivă și respectul față de diferențe. Învață să colaboreze, să rezolve conflicte prin dialog și să stabilească limite sănătoase în relațiile lor.
4. Reziliență și adaptabilitate: Prin înțelegerea emoțiilor și acceptarea greșelii ca parte a creșterii, elevii dezvoltă puterea de a se ridica după eșec, curajul de a încerca din nou și încrederea în propriile resurse.
5. Gândire critică și echilibru mental: Educația psihologică formează minți capabile să observe propriile gânduri, să distingă între emoție și rațiune, să ia decizii conștiente și să își planifice obiective pe termen lung.
6. Sănătate mintală și prevenție: Prin învățarea gestionării stresului, a anxietății și a relației cu tehnologia, elevii devin mai rezilienți și mai stabili emoțional. Se reduc riscurile de depresie, dependențe și burnout, iar capacitatea de a cere ajutor la timp devine o normalitate, nu o rușine.
Etapele formării (0–12):
Clasele 0–4: recunoașterea emoțiilor, empatie de bază, siguranță în relații.
Clasele 5–8: gestionarea emoțiilor complexe, formarea identității și a valorilor personale.
Clasele 9–12: maturizare emoțională, leadership, gândire critică și pregătire pentru viață.
Viziunea pe termen lung
Educația Psihologică construiește elevi mai echilibrați și viitori adulți mai conștienți, mai empatici și mai capabili să creeze o societate bazată pe înțelegere, respect și responsabilitate.
Dacă introducem Educația Psihologică acum, copiii de azi vor fi peste 15 ani adulții care știu să își gestioneze emoțiile, să comunice sănătos, să își construiască familii și cariere echilibrate.
Această reformă ar putea fi șansa istorică a poporului român să își construiască un viitor sănătos și glorios! Educația Psihologică nu este un moft. Nu este un lux. Este o necesitate urgentă!
Astăzi, vă propun să fim generația care a avut curajul să spună:
„Mintea și sufletul copiilor noștri contează!”
Andreea E Dumitru Contactați autorul petiției